Dragoș Pîslaru, ministrul muncii: Am suplimentat cu 1,2 miliarde de lei fondurile pentru Educație în noua lege a salarizării, pentru a păstra indemnizația de dirigenție, a crește salariul debutantului, pentru învățământul special și unele funcții în școli / Promisiunea făcută profesorilor în 2023 ar fi costat 8 miliarde de lei

Proiectul noii legi a salarizării a fost modificat după consultările cu sindicatele și Ministerul Educației, fiind alocate încă 1,2 miliarde de lei pentru sistemul de învățământ, a declarat la Digi24 ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, banii sunt destinați păstrării indemnizației de dirigenție, majorării salariului profesorului debutant, învățământului special și corectării modului în care sunt salarizate unele funcții din școli.

Potrivit ministrului, varianta inițială a proiectului prevedea o creștere de aproximativ 2 miliarde de lei pentru Educație, însă în urma negocierilor au fost introduse fonduri suplimentare pentru mai multe măsuri solicitate de profesori și de Ministerul Educației.

„Pentru profesori am plecat inițial cu circa 2 miliarde de lei pentru această familie ocupațională în legea inițială și acum, practic, ca să putem readuce indemnizațiile de dirigenție, să putem avea totuși o creștere a profesorului debutant, să putem să ne ocupăm de învățământul special, să putem avea niște corectări care țin de modul în care sunt plătite funcțiile în școli, am mai alocat în acest proiect (…) peste un miliard de lei, deci 1,2 miliarde suplimentar”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Este prima dată când ministrul detaliază destinația fondurilor suplimentare introduse în proiectul legii salarizării după consultările cu sindicatele.

Declarația confirmă, de asemenea, că Ministerul Muncii încearcă să reintroducă indemnizația de dirigenție, după ce aceasta dispăruse din proiectul publicat în consultare publică. Ulterior, în urma negocierilor, sindicatele din educație au anunțat că ministerul analizează mai multe variante pentru menținerea acesteia, inclusiv acordarea unei sume fixe de 400 de lei brut pentru toți profesorii diriginți, indiferent de vechime.

Pîslaru a inclus printre prioritățile noii alocări și creșterea salariului profesorului debutant. Subiectul este unul dintre cele mai sensibile pentru sistemul de educație, după ce, în urma grevei generale din 2023, Guvernul a adoptat o ordonanță care prevedea că salariul profesorului debutant va fi raportat la salariul mediu brut pe economie prin viitoarea lege a salarizării.

Ministrul a explicat însă că aplicarea integrală a acelei promisiuni ar necesita o finanțare mult mai mare.

„Am făcut simulările, am stat cu Banca Mondială să vedem ce înseamnă solicitarea asta pe care o avem în legislație. Ar însemna că numai pentru sectorul de educație ar trebui să avem 8 miliarde de lei”, a afirmat Dragoș Pîslaru.

Pe lângă indemnizația de dirigenție și salariul profesorului debutant, ministrul a precizat că fondurile suplimentare vor fi folosite și pentru învățământul special, precum și pentru corectarea unor dezechilibre privind salarizarea funcțiilor din școli.

Declarațiile vin în contextul în care Guvernul finalizează negocierile cu Comisia Europeană pe noua lege a salarizării. Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul trebuie să păstreze cheltuielile de personal la maximum 8,1% din PIB, acesta fiind principalul criteriu urmărit de Comisia Europeană în cadrul reformei asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit lui Pîslaru, suplimentarea cu 1,2 miliarde de lei reprezintă limita în care Ministerul Muncii a putut răspunde solicitărilor formulate în timpul consultărilor, fără a depăși plafonul total negociat cu Comisia Europeană.

Declarațiile ministrului Muncii vin după ce, în 2025, sistemul de educație a trecut printr-un amplu pachet de „măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare” prin „Legea Bolojan”, care a inclus creșterea normei didactice, reducerea plății cu ora, majorarea efectivelor de elevi din clase și reorganizarea rețelei școlare. Luate fără niciun argument educațional, științific sau bazat pe bune-practici, măsurile erau prezentate la acel moment de fostul ministru al Educației, Daniel David, că ar „salva Educația” și „țara” că numai din „regândirea normelor didactice” statul va economisi între 2 și 3 miliarde de lei anual. În proiectul noii legi a salarizării, Ministerul Muncii propune acum o suplimentare de circa 3,2 miliarde de lei pentru Educație, destinată, între altele, păstrării indemnizației de dirigenție, creșterii salariului profesorului debutant, învățământului special și corectării unor dezechilibre de salarizare din școli.

Într-o analiză Edupedu.ro, am arătat că o parte dintre măsurile prezentate acum drept creșteri salariale de fapt compensează ca nivel al banilor efectele reducerilor de cheltuieli adoptate anul trecut. Comisia Europeană a concluzionat recent că măsurile fiscale din 2025 „au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor”, în timp ce autoritățile române au susținut că impactul acestora a fost unul „controlat”.

Redăm declarațiile integrale pe subiect ale ministrului Dragoș Pâslaru:

Moderator: „Legea salarizării care i-a scos în stradă pe sindicaliștii din mai multe domenii, din mai multe centrale sindicale. Revendicările, supărările exprimate în stradă erau că în urma acestei legi le scad veniturile. Dumneavoastră ați explicat principiul acestei legi și de fiecare dată ați spus că nu scad venituri dacă se întâmplă asta. Ne-ați explicat că în cazul celor care ar trebui să scadă, ele rămân neschimbate. Și totuși oamenii ăștia au ieșit cu sutele de mii în stradă ca să spună că le scad veniturile. Eu pe cine să cred? 

Dragoș Pîslaru: Față de versiunea inițială, această teză de protecție a veniturilor acuma este mult întărită. Să explic puțin, inițial, protecția veniturilor era dacă rămâi pe poziția respectivă în funcția publică…

Moderator: Până la pensie?

Dragoș Pîslaru: Nu, dacă rămâi… E pe 5 ani de zile protecția veniturilor, pentru că valoarea de referință oricum prinde din urmă…

Moderator: Doar pentru 5 ani? 

Dragoș Pîslaru: Pentru 5 ani, dar repet, nu se întâmplă nimic cu veniturile tale, pe 5 ani de zile ai garantat venitul în plată. Deci, ca să fie clar, pentru că s-a mai discutat aici: dacă acea compensație tranzitorie impozabilă – este impozabilă contează, adică îți contribuie la pensie, ai toate toate beneficiile care derivă din contribuții – dar contează venitul net. Deci dacă tu ai astăzi 4370 de de lei și cumva nivelul calculat pe noua legea salarizării ar fi 4200, ai primi în continuare 4.370 lei. 

Deci asta pe 5 ani de zile, timp în care oricum valoarea de referință la prognoza pe care o avem te duce ca să ai creșterea întregii grile, pentru că sunt coeficienți pe care înmulțești cu această valoare de referință. Revenind acuma, noul proiect și asta e foarte important de spus, avem ca urmare a consultărilor, niște situații care erau oarecum bizare. Adică de exemplu, dacă promovai, adică din poziția pe care o aveai treceai pe o altă poziție, pierdeai protecția veniturilor pentru că îți schimbai funcția. Acum ți-o păstrezi. Cealaltă chestiune, dacă de exemplu te mutai dintr-o direcție, 

Moderator: Dacă îmi schimb funcția, ce mai păstrez, că e altă funcție, alt salariu?

Dragoș Pîslaru: Îți păstrezi protecția temporar pentru noua funcție, îți păstrezi protecția temporară pentru noua funcție dacă promovezi din funcția în care era, în funcția cea nouă, adică nu vei avea mai ca înaintea intrării în vigoare a noii legi, atenție, nu vei va avea mai puțini bani decât ai avut pe funcția de la care ai promova. Și după, la situația cealaltă, dacă eu sunt pe un culoar și mă mut în altă direcție, peste culoar, mutarea dintr-o direcție în cealaltă nu nu duce la pierdere. 

Moderator: Spuneți în felul acesta că au ieșit în stradă atâția sindicaliști pentru că nu știau?

Dragoș Pîslaru: Nu. Motivul, o să vă dau un motiv foarte serios pentru sectorul de educație. Și cred că merită să spunem asta. În tipul guvernării Ciucă-Ciolacu nu numai că li s-a promis celor din educație că vor avea cu ocazia legii salarizării o creștere substanțială. Deci a fost greva aceea mare, dacă țineți minte, în 2023. 

Moderator: Au pus în pericol Bacul…

Dragoș Pîslaru: Exact și atunci a fost adoptată o ordonanță. Deci, practic un act normativ în care s-a zis: cu legea salarizării, nivelul salariului debutantului, profesorului debutant, va fi la nivelul salariului mediu brut pe economie. Am făcut simulările, am stat cu Banca Mondială să vedem ce înseamnă solicitarea asta pe care o avem în legislație. Deci noi avem acum un act normativ care constrânge și asta ar însemna că numai pentru sectorul de educație ar trebui să avem 8 miliarde de lei. Deci numai pentru sectorul de educație. 

Moderator: Deci în educație veniturile vor scădea, sau se bucură și ei de protecția ei?

Dragoș Pîslaru: Se bucură de protecția veniturilor. Dar ei sunt supărați pentru că nu au primit promisiunea din 2023, asta este chestiunea și în momentul în care tu ai o promisiune… 

Moderator: Spuneți că e nedrept. Când se va corecta această situație? 

Dragoș Pîslaru: În momentul în care se uită la lege, ei văd că ordonanța în care aveau această prevedere se abrogă, că e în toate măsurile care se abrogă din trecut. Trecem la o nouă legislație, că ăsta-i scopul, să ai o singură lege, un singur cadru pentru toată lumea. Și atunci pentru profesori am plecat inițial circa 2 miliarde de lei pentru această familie ocupațională în legea inițială și acuma practic, ca să putem readuce indemnizațiile de dirigenție, să putem avea totuși o creștere a profesorului debutant, să putem să ne ocupăm de învățământul special, să putem avea niște corectări care țin de modul în care sunt plătite funcțiile în școli, am mai alocat în acest proiect pe care îl voi propune public după ce terminăm consultarea cu comisia, peste un miliard de lei, deci 1,2 miliarde suplimentar. 

Moderator: Care a fost ultimul feedback al comisiei în legătură cu legea salarizării?

Dragoș Pîslaru: Comisia este preocupată de faptul că…

Moderator: Deci comisia e nemulțumită.

Dragoș Pîslaru: Nu. Comisia este preocupată…

Moderator: Dar nici mulțumită. 

Dragoș Pîslaru: Comisia în acest moment este preocupată că dacă noi spunem, de exemplu, că are o valoare de 12 miliarde, va vor exista presiuni în Parlament, amendamente și lucruri, și sărim de la 12 la o valoare care nu va mai fi sustenabilă. Și comisia are îngrijorări cu privire la cât de serioși suntem, că dacă spunem că e un proiect de 12 miliarde, rămâne de 12 miliarde. 

Și eu ce am încercat să fac acuma cu această propunere, care e undeva la 12 și ceva miliarde, este ca în urma consultărilor pe care le-am avut să mergem în direcția pe care ne-au subliniat-o sindicatele, ministerele, dar neputând să ne încadrăm decât în maximul posibil, și anume 8,1% masă salarială în produsul intern brut, care înseamnă că să nu creștem masa salarială ca procent din PIB. Pentru toți cei din sectorul privat, ca să înțeleagă că e foarte important, principiul de la care pleacă Comisia Europeană este că masa salarială în produsul intern brut nu poate să crească pentru că ar trebui plătită din altă parte. Deci ar trebui ca cineva, sectorul privat, altcineva să plătească pentru salariile din sectorul public mai mulți bani raportat la PIB, la ce se produce în țara asta și spune țineți-o acolo, astfel încât oricum creșterea asta acoperă inflația până la urmă, că de aici diferența de PIB nominal și este firesc să ai o anumită indexare, dar atenție, nedepășind de fapt cota pe care o au aceste cheltuieli”.