După Daniel David, ministerul Educației și Cercetării descrie măsurile de criza care au produs haos în educație drept „reforme”: „pachetul 1 de reforme” care permit să “înceapă activitățile din toamnă cu salarii și burse”

Ministerul Educației și Cercetării descrie măsurile de criza care au produs haos în educație, precum creșterea normei didactice pentru profesori, comasarea școlilor și creșterea numărului de elevi dintr-o clasă, drept „pachetul 1 de reforme” care permit să „înceapă activitățile din toamnă cu salarii și burse”, conform unui comunicat de presă, publicat pe 17 august. 

Precizările ministerului vin în contextul în care ministrul Daniel David a susținut pe 14 august că „misiunea mea e să mă gândesc la aceste măsuri într-o logică de reformă, nu de austeritate”.

Redăm integral comunicatul ministerului Educației și Cercetării:

„Măsurile de control privind criza fiscal-bugetară ne vor permite începerea anului școlar cu salarii și burse în educație-cercetare

După decizia Agenției Internaționale de Evaluare Financiară Standard & Poor’s din luna iulie și Agenția Internațională de Evaluare Financiară Fitch, prin evaluarea din 15 august, evită retrogradarea României în categoria „Junk”. Aceste două decizii continuă evaluarea Comisiei Europene (ECOFIN).

Pachetul 1 de reforme (sistemul de educație fiind inclus aici ca urmare a începerii noului an școlar în luna septembrie) a avut un rol determinant în toate aceste rezoluții, iar implicațiile pozitive pentru educație-cercetare sunt că avem, în acest moment, contextul de a începe activitățile din toamnă cu salarii și burse (vezi și aici). Dacă reușim să finalizăm și să implementăm și renegocierea PNRR, putem începe să fim mai optimiști pentru 2026.

Dar, pentru a încheia cu bine anul și a gândi modele de dezvoltare pentru 2026, trebuie încheiate toate măsurile de criză fiscal-bugetară preconizate de Guvernul României în diverse domenii/sisteme, astfel încât următoarele evaluări internaționale (Moody’s – 12 septembrie 2025 și Standard & Poor’s – 10 octombrie 2025) să ne susțină în acest demers, respectând astfel și termenul Comisiei Europene (15 octombrie 2025).

În acest context, ministrul Daniel David declară:

„Așa cum am mai spus, misiunea mea este ca – după sau în timp ce trecem de această criză fiscal-bugetară – să aducem resurse în sistem, să eliminam din măsurile temporare de austeritate și să începem să gândim într-o logică de reformă (ex.: prin Raportul QX), nu doar de austeritate și de criză”.”

Care sunt măsurile ce privesc educația și cultura, anunțate prin Legea Bolojan:

• creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar
• creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11 %
• plata cu ora este redusă cu jumătate din valoarea actuală, iar numărul de norme lăsate la plata cu ora – circa 30.000 de norme / 540.000 de ore – va fi tăiat la jumătate, conform declarațiilor oficiale
• degrevările pentru directorii de școli și licee vor fi de 50% din norma de predare, adică vor avea obligația să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent, au derogare și predau 6 ore. 
• directorii de CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare au obligația de predare de 14 ore, adică o derogare de 30% din normă.
• desființarea burselor de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023
• acordarea burselor de merit doar elevilor cu media peste 9,00, si doar pentru 15% din clasa – ceea ce reduce semnificativ numărul beneficiarilor
• creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă
• unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi:
• cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari,
• 200 de antepreșcolari în cazul creșelor.
• Reorganizarea rețelei școlare este lăsată la latitudinea Ministerului Educației și Cercetării, care trebuie să emită un ordin în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii cu noile reguli. Estimarea ministrului este că 900 de directori de școli nu vor mai avea funcțiile acestea, iar aparatul de secretariat, contabil va fi și el desființat
• Pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic, bursa de la stat scade de la echivalentul unui salariu net de profesor debutant (3.700 de lei) până la suma echivalentă cu salariul minim net pe economie (2.570 lei).
• Fondul total alocat burselor universitare este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student.
• O prevedere importantă – acordarea a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare prevăzută de legea 199/2023 – este amânată până în anul universitar 2027–2028.