Educația are impact major asupra felului cum românii văd viitorul Europei și locul României în UE – sondaj IRES: „Persoanele cu studii superioare sunt cele mai rezistente la discursul suveranist”

Două treimi dintre români au o opinie favorabilă Uniunii Europene și ar vota pentru rămânerea în UE, dar populația este mai prudentă și mai puțin entuziastă, pe astfel de teme, decât în 2016 – iar un efect major asupra sprijinului pentru UE îl are nivelul educației, arată un sondaj IRES publicat cu ocazia ZIlei Europei – 9 mai.

• Același sondaj arată că „persoanele cu studii superioare sunt cele mai rezistente la discursul suveranist” – detalii mai jos.

Sondajul „Percepțiile românilor privind Uniunea Europeană” arată că, la aproape toate întrebările, de la sprijinul pentru apartenența la Uniune la cele cu privire la informare pe teme europene, impactul cel mai puternic îl are educația – în mult mai mare măsură decât alte trăsături demografice (vârstă, sex, rural-urban).

Cercetarea a fost realizată, în perioada 20-24 aprilie, pe un eșantion de 1.205 respondenți reprezentativ pentru populația adultă din România, cu o eroare maximă tolerată de ± 2,88%.

Date-cheie din sondaj, puse în evidență de IRES:

• 67% dintre români au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană ;
• 55% se consideră informați despre UE și politicile sale, față de 40% în 2016;
• 47% consideră că România a avut mai mult de câștigat din aderarea la UE, față de 62% în 2016;
• 29% cred că România a avut și de câștigat, dar și de pierdut din aderare;
• 70% indică libertatea de circulație drept principal avantaj al apartenenței la UE;
• 57% văd prețurile ridicate ca principal dezavantaj al apartenenței la UE;
• 66% ar vota pentru rămânerea României în UE la un eventual referendum;
• 78% consideră că securitatea Europei este amenințată în prezent;
• 51% dintre români au încredere multă și destul de multă în capacitatea UE de a-și proteja statele membre în cazul unui conflict militar;
• 23% văd o Uniune Europeană mai unită și mai puternică în viitor, 44% cred că va rămâne la fel cum este acum, în timp ce 32% sunt de părere că UE se va dezintegra treptat.

Principalul clivaj în felul cum e percepută UE „este educațional”

Potrivit analizei IRES, „persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile UE, mai informate, mai interesate, mai mobile, mai încrezătoare în capacitatea UE de protecție și mai rezistente la discursul suveranist. Persoanele cu educație joasă sunt mai vulnerabile la percepții negative legate de prețuri, mai puțin informate și mai puțin convinse că apartenența la UE a produs beneficii.

Printre exemplele date de realizatorii studiului:

La nivel general, 67% dintre respondenți au opinie favorabilă față de UE, iar 31% – nefavorabilă. Dar ponderea celor care opinie favorabilă crește abrupt, la 82%, în rândul persoanelor cu studii superioare și scade la 61% în rândul persoanelor cu educație joasă. Comparativ, diferențele sunt mai mici după criteriul vârstei (78% au opinii favorabile în rândul tinerilor de 18-35 de ani și 58% în grupa 51-65 de ani), sexului (69% în rândul femeilor, 65% în rândul bărbaților).

55% dintre români se consideră informați despre UE – mai mult decât în 2016, când doar 40% se considerau informați. Dar ponderea crește mult în cazul persoanelor cu studii superioare (78%) și scade la 36% în cazul celor cu educație joasă.

Nivelul educației se simte și în modul cum românii se informează despre UE. În medie la nivel național, televiziunea e principala sursă de informare pe astfel de teme (69%, urmată de rețele sociale (36%), presă online (34%), familie/prieteni (23%). Dar presa online este invocată de 65% dintre persoanele cu studii superioare și de doar 13% de cei cu educație joasă.

Iar în cazul site-urilor oficiale ale UE, 45% dintre persoanele cu studii superioare declară că le accesează, față de doar 6% dintre cei cu educație joasă.

Educația – efect major asupra rezistenței la discursul suveranist

Potrivit IRES, „discursul suveranist găsește ecou în societatea românească, dar nu domină opinia publică”. Anume, „44% dintre românii adulți spun că sunt de acord cu opiniile partidelor care critică frecvent Uniunea Europeană și promovează o abordare suveranistă, în timp ce 54% sunt în dezacord. În același timp, doar 9% consideră aceste critici total justificate, însă aproape jumătate dintre respondenți, 46%, spun că ele sunt parțial justificate, iar  43% le consideră nejustificate”.

Dar diferențele sunt substanțiale când este luat în calcul nivelul educației:

• „ Educația rămâne principalul factor care diferențiază percepțiile. Persoanele cu studii superioare sunt cele mai rezistente la discursul suveranist: doar 28% spun că sunt de acord cu aceste poziții, iar 70% sunt în dezacord. Tot acestea sunt cele mai înclinate să considere criticile nejustificate, 52%. În schimb, persoanele cu educație medie reprezintă categoria cea mai receptivă la critica moderată a UE: 51% sunt de acord cu discursul suveranist, iar 50% consideră criticile parțial justificate”, arată IRES.

Comparativ, diferențele sunt mai reduse în cazul altor criterii demografice:

• „Acordul cu aceste poziții este mai ridicat în rândul bărbaților, 48%, comparativ cu 40% în cazul femeilor. 
• Cea mai receptivă categorie de vârstă este grupa 51–65 de ani, unde acordul ajunge la 51%, iar 52% consideră criticile cel puțin parțial justificate. În schimb, tinerii sunt mai rezervați: doar 5% consideră criticile total justificate”.

Interesul românilor cu studii superioare sau cu educație joasă față de teme europene

Educația este „decisivă”, spune IRES, și în cazul interesului pentru subiecte europene. Față de 2016, interesul crește ușor la nivel național, de la 45% la 47%. Dar nivelul este mult mai mare în cazul persoanelor cu studii superioare – 76% dintre acestea spun că sunt interesate de studii europene, față de doar 28% pentru cele cu educație joasă.

• „Educația diferențiază foarte mult” și temele de interes: „persoanele cu studii superioare acordă mai multă importanță politicii externe și apărării, 45%, și statului de drept și corupției, 50%, în timp ce respondenții cu educație joasă sunt mai concentrați pe prețuri și economie, 54%, dar și pe agricultură, 37%.”
• 70% spun că au călătorit într-o țară UE în ultimii 30 de ani. Dar ponderea crește la 91% în cazul persoanelor cu studii superioare.
• La nivel național, mai puțin de jumătate – 47% dintre respondenți – cred că România a avut mai mult de câștigat din aderarea UE, iar 29% că a avut mai mult de pierdut. Dar „73% dintre persoanele cu studii superioare spun că România a câștigat din aderare, față de doar 31% dintre cei cu educație joasă. În rândul celor cu educație joasă, 36% spun că România a avut mai mult de pierdut”.
• „Libertatea de circulație este mai importantă pentru persoanele cu studii superioare, 86%, față de 54% în cazul celor cu educație joasă. Accesul la fonduri europene este, de asemenea, mult mai prezent în rândul celor cu studii superioare, 70%, comparativ cu 31% în cazul celor cu educație joasă.”
• Persoanele cu educație joasă sunt cele mai sensibile la tema prețurilor ridicate – 71% le indică drept un dezavantaj al apartenenței la UE, comparativ cu 37% dintre cei cu studii superioare.

• „Dominanța economică a altor țări este menționată mai ales de persoanele cu studii superioare, 38%, ceea ce sugerează o critică diferită de cea a categoriilor vulnerabile: nu o anxietate legată de prețuri, ci o percepție a dezechilibrelor economice dintre statele membre.”