Elevi de la clase de a IV-a până la cei de a VIII-a pot învăța despre istoria romilor printr-un joc de societate (boardgame) care urmează să fie lansat pe 3 octombrie, când se împlinesc 640 de ani de la atestarea romilor pe teritoriul Țărilor Române, anunță Asociația Cu Alte Cuvinte. 800 de profesori și bibliotecari au parcurs un curs de formare și vor primi fizic jocul pe care îl vor putea folosi la clasă jocul „Inelul Timpului” pentru a combate segregarea școlară pe criteriu etnic.
- Jocul este disponibil online și poate fi descărcat gratuit
Primul joc de societate despre istoria romilor pentru copii denumit „Inelul Timpului” va fi distribuit în format fizic unui număr de peste 800 profesori și bibliotecari împreună cu un kit educațional ce conține un ghid pedagogic digital cu 10 texte fundamentale cu repere istorice, 16 lecții de investigație pentru copii și 5 activități interactive prin care elevii descoperă personalități rome.
„Elevi de clasa a IV-a până la a VIII vor lucra în echipă cu ajutorul jocului și vor descoperi contribuția poporului rom în istoria României și a Europei”, potrivit Asociației Cu Alte Cuvinte care a lansat jocul.
Cei 800 de profesori au participat și la formări online susținute de istoricul Valentin Negoi despre următoarele teme:
- Metode de predare a istoriei romilor copiilor.
- Migrația romilor și sclavia în Țările Române;
- Holocaustul împotriva romilor și perioada comunistă;
Câteva dintre mărturiile profesorilor participanți la focus-grupul online:
„Într-o clasă de gimnaziu, am prezentat o lecție despre contribuțiile romilor la cultura românească – muzica lăutărească, meșteșugurile (fierăritul, argintăria și altele), dar și personalități rome cunoscute (actori, muzicieni, scriitori). La un moment dat, un elev rom a ridicat mâna și a spus: «Și bunicul meu a cântat la vioară, dar eu nu știam că asta are legătură cu istoria romilor.» Reacția lui a fost plină de mândrie, iar colegii neromi au ascultat cu interes și au pus întrebări”, a spus un profesor.
Un altul a povestit: „De exemplu, un copil nu știa istoria romilor și a strămoșilor lui și a fost profund marcat să ia contact cu aceste informații. A fost impresionat de cum strămoșii lui romi au trebuit să lupte pentru libertatea lui de azi.”
„Copiilor romi din clasa mea le era teamă să-și recunoască identitatea etnică, dar după ce am vorbit despre istoria noastră și despre eroi romi, și-au deschis sufletele și au început să fie mândri de ei. O dată pe săptămână povestim despre eroii romi, dar și despre noi”, mai spune un profesor care a participat la cursul de formare.
Jocul „Inelul Timpului” este dedicat tuturor cu vârsta de 10+ ani. Jucătorii parcurg momente esențiale din istoria romilor, precum sclavia și Holocaustul, deportările din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și aspecte culturale care definesc comunitatea.
„Jocul dezvăluie contribuțiile neștiute ale romilor la societatea românească prin poveștile unor personalități marcante. Florica Constantinescu, prima studentă romă din România, devine un simbol al accesului la educație. Ioana Rudăreasa rămâne un reper al luptei pentru libertate, fiind una dintre femeile rome care și-a câștigat libertatea prin justiție. Anton Pann, compozitorul imnului României, arată cum moștenirea culturală romă se împletește cu identitatea națională.
De asemenea, jocul include figuri internaționale precum Charlie Chaplin, Rita Hayworth sau președintele Braziliei, Juscelino Kubitschek, amintind că influența culturală a romilor se regăsește mult dincolo de granițele României”, potrivit comunicatului de presă.
Istoricul și profesorul Valentin Negoi a creat conținutul istoric al jocului. El este și autorul cărții ,,Istoria nespusă a romilor din România“.
Anca Smărăndache a ilustrat cele 120 de cărți de joc cu informații istorice, precum și altor elemente ale jocului.
Asociația Cu Alte Cuvinte a organizat un focus-grup online la care au participat aproximativ 100 de profesori de pe întreg teritoriul României. Răspunsurile acestora au arătat că:
- 77% dintre respondenți consideră că istoria și cultura romilor nu este abordată suficient în curicula școlară din prezent;
- 85% consideră că sunt necesare materiale educaționale despre istoria romilor, gata de-a fi utilizate pentru elevi.
O analiză din 2018 arată că cel puțin 1 din 8 profesori susține direct segregarea școlară pe criteriul etnic, fiind în favoarea plasării elevilor romi în clase separate. La întrebarea privitoare la ce tipuri de vecini nu și-ar dori profesorii respondenți să aibă, 42.7% au declarat că nu și-ar dori vecini romi.
„În manualele școlare, istoria romilor a fost mult timp ignorată sau tratată superficial. Evenimente majore precum robia, Holocaustul, pogromurile și deportările din timpul celui de-al Doilea Război Mondial fie nu apar deloc, fie sunt menționate în treacăt, fără context. Mai mult, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) arată că nu doar lipsa informațiilor reprezintă o problemă, ci și felul discriminatoriu în care romii sunt reprezentați”, potrivit Asociației.
Informații de context
Metodologia pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea şi combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 ianuarie 2025.
Printre măsurile recomandate este și rotirea periodică a elevilor în bănci, dacă acestea sunt aranjate pe șiruri, iar efectivul depășește 24 de elevi. Trebuie evitată așezarea elevilor care aparțin grupurilor vulnerabile în ultimele două bănci, iar ca recomandare de amenajare a spațiului clasei, metodologia menționează aranjarea băncilor în cerc, semicerc, amfiteatru sau salon.
Segregarea este definită ca „o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane“.
Anul trecut Ministerul Educației a cerut tuturor părinților și școlilor date care ar putea indica segregarea școlară. Ministrul Daniel David e explicat motivul: „Putem să luăm măsuri sau când obținem fonduri europene, știm în ce zonă să le ducem”.
Ordinul nr. 7.701 din 6 decembrie 2024 prevede la articolul 3 că „în învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilității sau al cerințelor educaționale speciale, denumite în continuare CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației.”
Segregarea școlară pe criterul etnic este definită la art. 9 alin. din ordinul precizat anterior:
Art. 9 – „(1) Constituie segregare școlară pe criteriul etnic separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup etnic în unitățile de învățământ preuniversitar, astfel încât procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând grupului etnic respectiv din totalul elevilor din unitatea de învățământ preuniversitar este disproporționat în raport cu procentul pe care copiii aparținând grupului etnic respectiv îl reprezintă în totalul populației din respectiva unitate administrativ-teritorială de vârstă corespunzătoare ciclurilor de educație școlarizate în respectiva unitate de învățământ
(2) Constituie segregare școlară pe criteriul etnic separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup etnic în grupe/ clase/ clădiri/ ultimele două bănci/ altele, astfel încât procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând unui grup etnic dintr-o grupă/ clasă/ clădire/ ultimele două bănci/ altele a unei unități de învățământ preuniversitar este disproporționat în raport cu procentul antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor aparținând acelui grup etnic dintr-o altă grupă/ clasă / clădire/ ultimele două bănci/ altele din aceeași unitate de învățământ preuniversitar, la același nivel educațional.”
Ordinul nr. 7.701 din 6 decembrie 2024 pentru aprobarea Metodologiei pentru monitorizarea, evaluarea, identificarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar stabilește că unitățile de învățământ au obligația de a colecta și raporta toate datele necesare calculării indicatorilor cuprinși în anexele metodologiei.
Art. 20 – „(1) La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar se înființează Comisia şcolară pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii organizată în acord cu prevederile art. 72 alin. (16) – (22) din Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin ordinul ministrului educației nr. 5726/2024. În cazul în care o unitate de învățământ cu personalitate juridică are una sau mai multe structuri arondate, se desemnează câte un membru al Comisiei ca persoană responsabilă pentru colectarea datelor la nivelul fiecărei structuri școlare arondate.
(2) Responsabilitatea privind datele care trebuie colectate și încărcate în SIIIR pentru fiecare structură revine directorului unității de învățământ.
(3) Încărcarea datelor necesare calculării indicatorilor și a scorurilor școlare se va realiza pe platforma SIIIR.
(4) Modalitatea de evaluare a segregării școlare și de calcul a scorurilor privind segregarea şcolară pentru unităţile de învăţământ preuniversitar sunt detaliate în Anexa nr.4 a prezentei metodologii.
(5) La nivelul inspectoratului școlar județean/al Municipiului București, responsabilitatea privind centralizarea datelor revine inspectorului școlar general.
(6) La nivel național, responsabilitatea privind centralizarea datelor, precum elaborarea raportului final anual privind desegregarea școlară, aparține președintelui CNDS. Președintele CNDS poate delega această responsabilitate unuia sau mai multor membri ai CNDS.
(7) Structura raportului anual privind desegregarea școlară este propusă și adoptată de CNDS. Raportul anual este aprobat în ședința CNDS.”
Monitorizarea segregării școlare
Art. 23 – „(1) Activitățile de monitorizare a segregării școlare se realizează în două etape: monitorizarea de bază sau restrânsă și monitorizarea extinsă.
(2) Pentru a avea o imagine completă privind incluziunea sau segregarea școlară unitățile de învățământ preuniversitar pot urma întregul proces de monitorizare a segregării școlare, atât monitorizarea de bază, cât și monitorizarea extinsă.
(3) Colectarea și raportarea datelor privind monitorizarea extinsă este obligatorie doar pentru acele unități de învățământ preuniversitar care au obținut scoruri peste pragul de risc în cadrul monitorizării restrânse; scorul de risc este orice scor mai mare de 1, adică un scor care indică o abatere de la distribuția echitabilă a copiilor/elevilor mai mare de 10 puncte procentuale.”
Modalitatea de evaluare a segregării școlare și calculul scorurilor unităților de învățământ
Art. 26 – „(1) Unitățile de învățământ calculează pentru fiecare structură, în baza datelor raportate în SIIIR, un scor de segregare școlară.
(2) Scorul reprezintă un indicator de cuantificare a nivelului de segregare școlară manifestat în raport cu criteriul etnic, criteriul dizabilității/CES, criteriul statutului socio-economic al familiilor, criteriul performanțelor școlare sau criteriul mediului de rezidență al elevilor.
(3) Calcularea scorului de segregare școlară pornește de la ponderea existentă a fiecărei categorii de elevi, definiți de criteriile menționate, la nivelul clădirilor unității de învățământ, dacă activitatea didactică din aceleași cicluri de educație este organizată în mai multe clădiri, la nivelul grupelor/claselor, acolo unde sunt cel puțin două grupe/clase pe același an de studiu și la nivelul ultimelor două bănci, dacă, în mod cumulativ, este păstrată organizarea spațială tradițională a claselor pe șiruri paralele de bănci, elevii nu sunt rotiți periodic în bănci și efectivele de elevi sunt mai mari de 24 de elevi.
Art. 27 – Pentru criteriul etnic, la nivelul unității de învățământ preuniversitar, vor fi analizate disparitățile prin compararea procentului populației școlare care aparține fiecărei minorități etnice cu procentul populației aparținând fiecărei minorități naționale la nivelul unității administrativ-teritoriale, pentru fiecare nivel educațional, fără a se acorda un scor privind segregarea școlară în această privință.”
Citește și:
De ce a cerut Ministerul Educației tuturor părinților și școlilor date care ar putea indica segregarea școlară? Daniel David: Putem să luăm măsuri sau când obținem fonduri europene, știm în ce zonă să le ducem
Metodologia care propune „rotirea elevilor în bănci” cel puțin o dată pe modul, pentru prevenirea şi combaterea segregării şcolare, a fost publicată în Monitorul Oficial / Elevii din grupurilor vulnerabile nu vor fi așezați în ultimele două bănci
C.I.
Ștefan Lefter
Redacția
Mihai Peticilă
