Metodologia care propune „rotirea elevilor în bănci” cel puțin o dată pe modul, pentru prevenirea şi combaterea segregării şcolare, a fost publicată în Monitorul Oficial / Elevii din grupurilor vulnerabile nu vor fi așezați în ultimele două bănci

Metodologia pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea şi combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar a fost publicată în Monitorul Oficial. Printre măsurile recomandate este și rotirea periodică a elevilor în bănci, dacă acestea sunt aranjate pe șiruri, iar efectivul depășește 24 de elevi. Trebuie evitată așezarea elevilor care aparțin grupurilor vulnerabile în ultimele două bănci, iar ca recomandare de amenajare a spațiului clasei, metodologia menționează aranjarea băncilor în cerc, semicerc, amfiteatru sau salon.

• Segregarea este definită ca „o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane“.

Față de vechiul ordin privind interzicerea segregării școlare nr. 6134/2016, noul ordin menționează explicit că, pentru a preveni segregarea, unitățile de învățământ care păstrează aranjamentul pe șiruri de bănci pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, pentru a se evita ca doar anumiți elevi să fie așezați în ultimele bănci din clase.

„Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt fel decât cel pe șiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc.”​, este precizat în document.

De remarcat că în document nu este precizat după ce reguli se recomandă să fie mutați elevii în bănci, dacă cei care au stat în prima bancă trec în ultima bancă, dacă vor fi distribuiți aleatoriu sau în alt mod.

Totuși, dacă învățătorii și diriginții nu doresc să mute elevii în fiecare modul, atunci trebuie să se asigure că elevii sunt „distribuți echitabil” și, pe cât posibil, să nu așeze în ultimele două bănci elevii care aparțin grupurilor vulnerabile.

„Unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minim 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă”, mai arată documentul citat.

• Documentul include: calendarul şi indicatorii de monitorizare restrânsă şi extinsă a segregării şcolare; atribuţiile inspectoratelor şcolare şi unităţilor de învăţământ în domeniul desegregării şcolare; măsuri de prevenire şi combatere a segregării şcolare; planul de desegregare şcolară.

Potrivit Ministerului Educaţiei, în învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale (CES), pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al apartenenţei la o categorie defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.

Conform documentului amintit, consecințele educaționale și sociale ale segregării școlare sunt:

a) dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de neșcolarizare;

b) incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de abandon școlar;

c) incapacitatea de a atrage și a menține profesori calificați în școlile în care se manifestă segregare școlară, fapt care afectează calitatea educației;

d) incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziția lor către cicluri superioare de școlarizare;

e) menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară;

f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate;

g) rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive;

h) scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească.

Ce situații constituie segregare școlară

Conform proiectului, constituie segregare școlară separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale în grupe/ clase/ clădiri/ ultimele două bănci/ altele din învățământul de masă:

• pe criteriul etnic;
• pe criteriul dizabilității și/sau CES;
• pe criteriul statutului socioeconomic al părinților/familiilor;
• pe criteriul performanțelor școlare;

„(3) Pentru a fi evitată orice segregare pe criteriul performanțelor școlare, după admiterea înînvățământul liceal, clasa a IX-a, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizați la aceeași specializare/calificare“, este încă o noutate menționată în metodologie.

• pe criteriul mediului de rezidență.

Responsabilități pentru prevenirea desegregării:

Inspectoratele școlare vor verifica amănunțit toate criteriile de segregare la nivelul fiecărei școli și vor sprijini procesul de desegregare.

Comisia Națională pentru Desegregare Școlară (CNDS) centralizează datele naționale și oferă Ministerului Educației un raport anual care devine parte integrantă din raportul de evaluare națională a sistemului educațional.

Cum se intervine în caz de segregare școlară

• Calcularea scorului de segregare școlară pornește de la ponderea existentă a fiecărei categorii de elevi, definiți de criteriile menționate:
  • la nivelul clădirilor unității de învățământ (dacă activitatea didactică din aceleași cicluri de educație este organizată în mai multe clădiri)
  • la nivelul grupelor/claselor (acolo unde sunt cel puțin două grupe/clase pe același an de studiu)
  • la nivelul ultimelor două bănci (dacă, în mod cumulativ, este păstrată organizarea spațială tradițională a claselor pe șiruri paralele de bănci, elevii nu sunt rotiți periodic în bănci și efectivele de elevi sunt mai mari de 24 de elevi).

Potrivit metodologiei, Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) vor prioritiza în planificarea inspecțiilor acele unități de învățământ care prezintă un risc semnificativ de segregare școlară.

„ISJ/ISMB include, cu prioritate, în planificarea inspecțiilor școlare acele unități de învățământ care, în urma monitorizării segregării școlare, au obținut scoruri peste pragul de alertă precum și acele unități de învățământ care au în implementare un plan de desegregare școlară“, este precizat la art. 52 din proiectul de metodologie.

„După finalizarea implementării Planului de desegregare școlară și atingerea țintei/țintelor de desegregare școlară, ISJ/ISMB va monitoriza cel puțin doi ani școlari consecutivi, unitatea de învățământ preuniversitar, pentru a preveni resegregarea școlară“, mai este menționat în document.

Metodologia publicată în Monitorul Oficial o puteți consulta mai jos:

Foto: © Elena Grishina | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.