Eliminarea examenului naţional de titularizare ca metodă principală de intrare pe post și înființarea „rezidențiatului didactic”, care ar fi urmat apoi de un examen de acces în profesie, zero hârtii pentru profesori și directori de școli, printre propunerile profesorilor MERITO pentru educație

100.013 vizualizări
Propuneri MERITO debirocratizare-simplificare și digitalizare / Foto: MERITO
Eliminarea examenului naţional de titularizare ca metodă principală de intrare pe post și introducerea unui sistem de  „rezidenţiat didactic”,  zero hârtii pentru profesori și introducerea unui sistem digital unificat pentru directori, degrevarea completă de ore a directorilor în funcție de complexitatea școlii sunt câteva dintre propunerile comunităţii MERITO de simplificare şi eficientizare, debirocratizare şi digitalizare în sistemul preuniversitar de învăţământ, potrivit unui comunicat de presă transmis redacției Edupedu.ro.

Propunerile vin în contextul Legii nr. 141 / 2025, privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu consecințe semnificative asupra calității actului educațional, al scrisorii-deschise a comunității MERITO legată de acestea şi al contextului public de reformă guvernamentală şi de eficientizare a instituţiilor publice, se precizează în comunicat.

UPDATE 6 august: Precizările comunității MERITO, date fiind ideile și percepțiile exprimate, precum și perspectivele și punctele de vedere diferite legate de subiectul titularizării.

„În MERITO, ne dorim o îmbunătățire de substanță a modului în care profesorii din România ajung titulari și, implicit, la catedră. Documentul publicat propune explicit înființarea „rezidențiatului didactic”, care ar fi urmat apoi de un examen de acces în profesie. Vorbim despre o inversare a ordinii actuale dintre examenele de titularizare și definitivat și un traseu de tipul: acces într-un rezidențiat didactic remunerat, timp de doi ani, sub ghidajul unui mentor, urmat de un examen care evaluează și definitivează accesul în sistem.

Așadar, MERITO NU susține desființarea examenului de titularizare per se și nici numirea profesorilor pe criterii aleatorii, ci, dimpotrivă, propune un proces mult mai riguros și mai benefic pentru calitatea actului didactic.

Mai mult, propunerea menționată este detaliată în imaginile anexate, extrase din document, pornind de la problema identificată, impactul sistemic al acesteia, soluția propusă (cu argumente și surse de documentare), precum și actele normative ce ar fi necesar de actualizat. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://www.proiectulmerito.ro/propuneri-ale-comunitatii…/.

Despre rezidențiatul didactic /Foto: document MERITO

Încurajăm și invităm la parcurgerea integrală a documentului de propuneri și credem că orice sugestii sau idei din spațiul public, care contribuie la creșterea calității formării profesorilor și a actului educațional, sunt binevenite, în egală măsură în care susținem consultarea practicienilor „de la firul ierbii” de către decidenți.”

Redăm comunicatul Merito și măsurile propuse:

„Ținând cont atât de mesajul ministrului Educației și Cercetării cu privire la discuțiile din spațiul public asupra măsurilor fiscal-bugetare, de apelul lansat pentru “soluții complementare sau noi, care pot eficientiza implementarea acestor măsuri fiscal-bugetare, de apelul public pentru propuneri de măsuri pentru debirocratizare-simplificare, digitalizarea activităților în unitățile de educație și de cercetare-dezvoltare-inovare, cât şi de dezbaterea publică a proiectelor de acte normative subsecvente pentru aplicarea Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, Comunitatea MERITO, formată, în prezent, din peste 130 de profesori laureaţi şi parteneri MERITO, din învăţământul preuniversitar public, sprijiniţi de oameni de afaceri, membri ai Romanian Business Leaders, şi de specialişti din ONG de educaţie, propune o serie de posibile soluții pentru probleme specifice identificate.

Printre propunerile comunităţii MERITO sunt evidenţiate cele ce pot fi implementate într-un termen scurt, precum:

Norma didactică actuală se concentrează aproape exclusiv pe norma de predare. Această abordare nu reflectă volumul real de muncă și complexitatea sarcinilor specifice fiecărei discipline sau rol => Audit naţional detaliat al timpului de muncă și al specificului sarcinilor / discipline, respectiv redefinirea fișei postului și a normei didactice

Eliminarea examenului naţional de titularizare ca metodă principală de intrare pe post – ca alternativă, absolvenții de studii superioare cu modul psihopedagogic pot fi repartizați pe baza mediei de la licență/masterat pe orele existente, pentru a urma un stagiu didactic remunerat de 2 ani, sub îndrumarea unui mentor, printr-un proces ghidat, riguros şi cu o evaluare temeinică atât a stagiului, cât şi a calităţii îndrumării (sistemul poate fi denumit “rezidenţiat didactic”);

În contextul micșorării efectivelor personalului didactic auxiliar și nedidactic în școli => Introducerea unui coeficient educațional de complexitate pentru calculul schemelor de personal în școli; crearea unei grile flexibile de posturi pentru personal auxiliar și didactic auxiliar, aprobată de IŞJ, care să țină cont de specificul fiecărei unități; prioritizarea digitalizării serviciilor administrative școlare pentru eficientizarea muncii și degrevarea cadrelor didactice;

Digitalizarea în școli, în multe situații, a dublat munca administrativă a profesorilor, fiind nevoiţi să realizeze documentaţii în ambele formate => Zero hârtii! Profesorii să nu mai fie nevoiți să realizeze și versiunea digitală și pe cea de hârtie a unor documente. Școlile să aibă documentele în format digital pe platforma proprie și să le pună la dispoziția autorităților atunci când acestea sunt cerute, alături de introducerea unui sistem digital unificat pentru directori; Suplimentar, şcolile să folosească exclusiv catalog digital, cu autonomie în alegerea platformelor 

– este esențial ca aplicația de catalog digital să poată fi accesată de toți utilizatorii de pe telefon mobil;

Realizarea unui ID digital al profesorului care să conțină toate informațiile din “dosarul personal” și care să permită profesorilor din România să beneficieze de toate resursele de dezvoltare profesională pe care le oferă Uniunea Europeană;

Modificări legislative clare și explicite care să permită unităților de învățământ cu personalitate juridică să: obțină și să gestioneze direct fonduri proprii din activități specifice; utilizeze aceste fonduri în totalitate pentru nevoile proprii ale școlii, conform deciziei consiliului de administrație și în limita bugetului aprobat, fără ca aceste fonduri să fie redirecționate sau reținute de către primării sau alte entități, inclusiv cu realizarea unor audituri externe și definirea clară a tipurilor de servicii pe care școlile le pot oferi;

Aplicarea strictă şi imediată a Legii transparenței decizionale și a responsabilității fiscal-bugetare: toate unitățile de învățământ cu personalitate juridică, inspectoratele școlare și Ministerul Educației să publice semestrial / anual, pe site-urile acestora oficiale (actualizate / centralizate) informațiile fiscal-bugetare de interes public, într-un format deschis și ușor de analizat;

Elaborarea sau centralizarea şi comunicarea adecvată a specificațiilor tehnice clare, detaliate și standardizate pentru categoriile de produse şi echipamente achiziționate frecvent de către şcoli. Achizițiile pentru aceste produse pot fi centralizate la nivel local sau regional (prin IŞJ), acolo unde este nevoie;

În condiţiile în care gestionarea resurselor umane în învățământ este, în prezent, un proces extrem de fragmentat, anevoios și ineficient, propunem utilizarea unei soluții digitale integrate, asemenea unei platforme moderne de management al resurselor umane și recrutare, adaptată specific nevoilor sistemului preuniversitar, cu câteva module şi funcţionalităţi cheie: dosarul electronic unic al profesorului; modul de gestionare a posturilor didactice; modul de mobilitate digitalizată; modul de formare continuă integrat; integrarea cu sistemul de salarizare centralizat; instrumente de raportare și analiză;

Implementarea unui cadru legal pentru descentralizarea voluntară a unităților de învățământ, pe baza demonstrării capacităţii manageriale.

Propunerile profesorilor din comunitate sunt fundamentate şi argumentate pornind de la experienţa acestora de practicieni, pe studii şi analize cercetate în pregătirea poziţiei publice şi pe consultări cu colegi din sistem. Acestea sunt clasificate pe patru categorii, în funcţie de componenta de sistem vizată / posibila soluţie identificată şi structurate în ordinea priorităţilor, pornind de la cele ce pot fi implementate pe termen scurt.

Cuprins – propuneri privind:

  • I. Resurse umane – propunerile 1-8, pag. 3-11;
  • II. Simplificare / Debirocratizare – propunerile 9-11, pag. 12-14;
  • III. Digitalizare – propunerile 12-20, pag. 15-27;
  • IV. Eficientizare instituţii de învăţământ şi autorități publice – propunerile 21-27, pag. 27-34.”
DOCUMENT Propuneri ale comunităţii MERITO de simplificare şi eficientizare, debirocratizare şi digitalizare în sistemul preuniversitar de învăţământ


50 comments
  1. Examenul de titularizare la disciplina FIZICĂ este dur. Se dau 2 subiecte de teorie, ample, 2 probleme ( in ultimii doi ani, înainte erau 3 probleme) (care trebuie gândite, lucrate cu calcule lungi și complicate in care se aplica si notiuni de calcul diferential si integral) și 1 subiect de metodica. 4 ore e puțin pentru a rezolva tot (de aceea rar veți vedea note peste 9 la titularizare). Apoi lucrarea intra pe mâna unor corectori care-și bat joc de munca candidaților. Acest aspect mi se pare cel mai grav. Cunosc personal 3 lucrări din acest an care au fost ridicate peste nota 7 la contestație ( la una din ele s-au dat în plus 45 de sutimi). RUȘINOS!!! Activitatea defectuoasă a (ne)corectorilor o întâlnim și la BAC și la EN. Aici ar trebui făcută o schimbare radicală.

  2. Buna ziua, am citit propunerea de repartizare pentru ” rezidențiatul didactic” în funcție de note. Am absolvit in 2006 când examenul de licență era scris și oral ( nu grila, tragem bilețelul cu subiecte), apoi prezentam proiectul în fața comisiei ( am avut un subiect de cercetare ). Anul acesta împlinesc 16 ani de când sunt în învățământ.
    Am fost titulara și plecând 3 ani din tara, mi-am dat demisia pentru a nu tine postul ocupat.
    M-am reîntors și am continuat ca și suplinitor.
    Am gradul didactic definitivat și sunt înscrisă la gradul 2. Rămâne să dau titularizarea.
    Unde mă incadrez in acest proiect? Cu siguranță că nu sunt singurul suplinitor cu definitivatul luat.
    Ce se va întâmpla cu noi? Suntem cuprinși în acest proiect????

  3. Examenul de titularizare este cea mai corecta forma de a ocupa un post.Este de o importanta majora, menținerea acestei forme de ocupare a unui post in învățământ. In caz contrar, etapa I : eliminarea concursului de titularizare; etapa II- eliminarea profesorilor, Etapa3: inlocuirea profesorilor cu Inteligenta Artificiala!!!!!

  4. Vreti sa modificati examenul de titularizare inversand titularizarea cu definitivatul? Voi v-ati uitat un pic de posturi mai sunt disponibile in ultimii ani? In afara de posturi de educator, invatator, logoped si consilier scolar, nu mai sunt posturi aproape deloc. Imaginati-va ce o sa ramana cand va creste cu doua ore norma didactica… Nimic sau aproape nimic. Cand oferta e aproape inexistenta tu te gandesti sa faci examenul de intrare in profesie ”mai riguros”? Tocmai acuma te-a apucat zelul schimbarilor ”pentru mai multa rigoare”? Examenul de titularizare e bun asa cum e acuma, incetati sa il schimbati si sa il rebotezati. E un examen correct, atata cat se poate. Proba practica e subiectica. Nu isi are rostul si trebuie scoasa. Odata ce promoveaza examenul si ia un post, tanarul are la dispozitie doi ani sa predea, este observat, analizat, mentorat si daca nu I se descopera vrei incompatibilitate professionala este numit profesor définitiv prin definitivat. La ce bun sa sucesti si sa rasucesti procedura aceasta care e normala si naturalia? Sa faci schimbarea de dragul schimbarii? Va complicati viata si complicati si vietile altora cu propunerile acestea. Examenul cu proba scrisa e prima etapa de intrare in sistem. Inainte de asta, candidatul a avut ocazia sa predea in timpul stagiului de practica din modulul psiho pe care l-a urmat, si dupa examen, are posibilitatea de a preda full time si de a fi observat si sfatuit vreme de doi ani pana la definitivat. Examenul de titularizare este o verificare a cunostintelor. Primit doi ani sunt o verificare a aptitudinilor de predare. Acuma intreb: la ce bun sa introduca proba aceasta orala unde examinatorii sunt foarte subiectivi iar contestatiile nu rezolva nimica? Incetati sa faceti schimbare de dragul schimbarii. Uitati-va un pic la ce oferta de posturi aveti sa vedeti daca mai aveti chef si daca se merita sa facéti examenul aceasta ”mai riguros”.

  5. Examenul național de titularizare este singurul examen corect!!!! În ultimii 20 de ani, pe lângă examenul de titularizare. s-au mai inventat articole de lege( viabilitatea postului, ca apoi să devină titulari în sistem), examen de titularizare în școlile coordonatoare( unde unchiul/ mătușa, tata/ mama era director) care blocau posturi, aceste tipuri de ” titularizare” erau în graficul mobilităților înaintea examenului național de titularizare. Eliminarea acestui tip de examen va duce la angajarea în sistem a celor ” care trebuie”, nu a celor care pot, știu și vor. Atunci, cu adevărat se va îngropa sistemul de învățământ de stat și se va ridica ( doar pentru cine își permite să plătească școlarizarea) învățământul privat. Probabil, asta se dorește!!! Statul nu își mai poate permite învățământ, sănătate, ci doar taxe și impozite pentru populația țării. Examenul național de titularizare se susține și în alte țări, dar se pare că în România e musai să nu mai fie!!! Care este scopul, de fapt?!!?

  6. Măi doamnelor, domnilor, sunt de apreciat meritele și buchiseala voastră la nivelul claselor la care lucrați, cu metode atractive și motivate, dar problemele mari, de ansamblu, de viziune lăsați-le unor legiuitori luminați la cap, profund cunoscători ai evoluției sistemelor de învățământ, ai experienței și legilor educației de aproape două sute de ani, ai rolului esențial al conceptului de titularizare pentru stabilitatea și continuitatea sistemului nu numai în țara noastră, ci în toate statele europene moderne.
    Nu știți nimic. Ce se întâmplă acum este și consecința acțiunilor voastre, a tot felul de organizații și ONG-uri, când profesori titulari riscă să rămână pe drumuri, trimiși de minister și de inspectorate „să-și caute ore”, când obligația de a le asigura ore este, potrivit legii, tocmai a lor, SĂ REZOLVE RESTRÂNGERILE DE ACTIVITATE, nu să le provoace prin măsuri aberante. În legea învățământului preuniversitar nu scrie că profesorii pot fi dați afară, ci posibilitatea asta a fost inventată de minister prin metodologii care au tot adăugat la lege, în pofida excepțiilor de neconstituționalitate semnalate în repetate rânduri de Curtea Constituțională a României.
    Ce puțin ultima Procedură supusă dezbaterii face harcea-parcea ultima brumă de legalitate.

  7. Mulțumiri, echipa Edupedu, pentru preluarea documentului cu propuneri care să contribuie la simplificarea, eficientizarea, digitalizarea și debirocratizarea învățământului preuniversitar din România și pentru atenția acordată subiectului. Ne bucurăm că propunerea noastră a fost preluată de mass-media și dezbătută în cadrul unor comunități de profesori, în spațiul online.
    ❗ Am dori, însă, să facem câteva precizări, date fiind ideile și percepțiile exprimate, precum și perspectivele și punctele de vedere diferite legate de subiectul titularizării.

    💡 În MERITO, ne dorim o îmbunătățire de substanță a modului în care profesorii din România ajung titulari și, implicit, la catedră. Documentul publicat propune explicit înființarea „rezidențiatului didactic”, care ar fi urmat apoi de un examen de acces în profesie. Vorbim despre o inversare a ordinii actuale dintre examenele de titularizare și definitivat și un traseu de tipul: acces într-un rezidențiat didactic remunerat, timp de doi ani, sub ghidajul unui mentor, urmat de un examen care evaluează și definitivează accesul în sistem.

    ❗ Așadar, MERITO NU susține desființarea examenului de titularizare per se și nici numirea profesorilor pe criterii aleatorii, ci, dimpotrivă, propune un proces mult mai riguros și mai benefic pentru calitatea actului didactic.

    📃 Mai mult, propunerea menționată este detaliată în imaginile anexate, extrase din document, pornind de la problema identificată, impactul sistemic al acesteia, soluția propusă (cu argumente și surse de documentare), precum și actele normative ce ar fi necesar de actualizat. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://www.proiectulmerito.ro/propuneri-ale-comunitatii-merito-pentru-debirocratizare-simplificare-si-digitalizare-in-educatie/, iar postarea de precizare este disponibilă aici: https://www.facebook.com/share/p/161Jw7y4bB/

    📄🎤 Încurajăm și invităm la parcurgerea integrală a documentului de propuneri și credem că orice sugestii sau idei din spațiul public, care contribuie la creșterea calității formării profesorilor și a actului educațional, sunt binevenite, în egală măsură în care susținem consultarea practicienilor „de la firul ierbii” de către decidenți.

    1. ” Documentul publicat propune explicit înființarea „rezidențiatului didactic”, care ar fi urmat apoi de un examen de acces în profesie. Vorbim despre o inversare a ordinii actuale dintre examenele de titularizare și definitivat și un traseu de tipul: acces într-un rezidențiat didactic remunerat, timp de doi ani, sub ghidajul unui mentor, urmat de un examen care evaluează și definitivează accesul în sistem.”
      Avem deja masteratul didactic care face exact asta, ceea ce propuneți voi e o aberație care în loc să reduca birocrația o crește. Deci o persoană dacă vrea să fie profesor la un liceu ar trebui în viziunea voastră să termine o facultate, un masterat profesional, un masterat didactic + doi ani de ”rezidențiat”, după care se poate titulariza cu salariu de debutant (care e o bătaie de joc).

    2. Vă rog să parcurgeți cometariile de mai jos și veți afla ce trebuie făcut cu adevărat.
      Problema concursului de titularizare este unică – directorii școlilor nu scot posturile la concurs. Această situație este determinată în fapt de incompetența și complicitatea ministerului, prin urmare aici trebuie acționat. O cale sigură de rezovare este ca fapta să devină penală și sancționată corespunzător.

  8. Ar fi cea mai mare greșeală. Este singurul concus CORECT, organizat pentru a verifica atât cunoștințele cât și competențele candidaților pentru posturile vacante. Cine nu-l promovează nu este, la momentul acela, pregătit să predea elevilor!

    1. daca i se spune ex de titularizare așa sa fie.numai una se numește și alta se inta mpla.prababil sunteți titular.si vorbiți de pe această poziție.stiti câți au luat nota peste 7 și nu o dată și totuși ex. de titularizare nu i titularizeaza.Da ai luat 7 nu este post aștepți și când apare sa te titularizeze automat
      .

  9. Examenul de Titularizare ,proba teoretica verifica competentele profesionale.Chiar și așa este influențat negativ de ,,proba practică „prin subiectivitatea interesată a metodiștilor.
    Daca va fi eliminat acest criteriu de admitere in Învățământ,vor pătrunde DOAR profesorii premianți la ,, școala vieții”,cei care și acum sunt directori ,inspectori ,samd.
    Banii ,pilele și compromisul vor face legea, iar Învățământul va fi îngropat . DEFINITIV.

    1. Corect!!!Doar pilelor vor profesa.Si asa in instituțiile unde sunt machidoni ,jumătate din unitare sunt doar minorități…începând cu directorul și terminând cu bucătarul.Este un trafic de interese profund ,un abuz in serviciu…ca sa nu spun de delapidare .

    2. Corect! Dacă se elimină Examenul de Titularizare va fi implementată ” ȘPAGA DE SUPRAVIEȚUIRE ” în forma continuată, BRAND NATIONAL, promovat de Guvernul Bolojan si de actualul Președinte al Romaniei. Atunci veți vedea analfabeții funcționali, care își caută diplomele, din sistemul de învățământ. În acest ritm se duce pe apa sâmbetei calitatea actului de predare – învățare – evaluare.

  10. Nu este deloc OK. Să își aducă directorii “preferințele”, rudele,vecinii. Noi,cei care învățăm pe rupte nu vom avea loc de prostii lor!

    1. Nu vedeti in invatamantul universitar unfe nu exista un concurs national ca sunt doar dinastii??? Concursul national de titularizare este transparent și așa trebuie să rămână ! Am obiectie la inspectia speciala la clasă care trebuie scoasă deoarece notarea este subiectivă. In cadrul probei scrise o treime este proba de metodică, este suficientă pentru a testa creativitatea unui viitor profesor! Mai bine instruiți profesorii corectori și pe cei care fac subiectele ca cerințele să fie clare si sa nu lase loc de interpretări.
      CONCURSUL NATIONAL DE TITULARIZARE (ANUAL) TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ!!!

  11. Așa cum bine spun cei mai mulți în comentarii titularizarea trebuie să rămână. Eventual trebuie întărită și îmbunătățită.
    În nici un caz nu trebuie lăsat totul la mâna directorilor pentru ca romanul e corupt, nu are etică, nu are integritate.
    Câtă încredere poți avea în acești „merituosi” care se cred mai grozavi decât colegii lor?!

    1. Oare de ce se numește „Merito” această organizație? Sunt titular și știu ce se întâmplă în sistem. Dacă va dispărea titularizarea va înflori șpaga și sistemul PCR (pile, relații, cunoștințe). În anul in care s-a realizat titularizare la nivel de unitate școlară au fost cele mai mari aranjamente și titularizate persoane care nu au ce căuta la catedră.

  12. De ce nu desființați examenele și ședințele de titularizare ? Se duce candidatul la școală cere post și directorul cu primarul și șeful părinților decid. Ei, ce ziceți?

    1. În condițiile spuse de dumnevoastră postul o să fie luat de nevastă primarului, deh are și ea nevoie mâine-poimâine de o pensie.

  13. În condițiile în care predomină notele foarte mici la titularizare, nu cred că ar trebui să se renunțe la acest examen. Vor întra în învățământ cei mai puțin pregătiți studenți.
    Având în vedere creșterea normei didactice și scăderea veniturilor, cei care fac maldăre de hârtii pentru școală ar trebui plătiți, toate maldărele de bibliorafturi sunt pline cu hârtii făcute în timpul liber al profesorilor.

    1. In sfârșit!!!, Asa da propuneri. Esti director, te ocupi de școala (administrare, sponsorizari, initiative, dotari, supraveghezi bunul mers al activitatii) fara stresul participarii la ore de predare. Nu amesteci lucrurile. Altfel la ce bun să ne mai comparam cu alte sisteme care asa funcționează? Programe stufoase, materii inutile, notiuni depasite in contextul actual de evolutie a societății. E NECESARĂ O RESETARE A INTREGULUI SISTEM

  14. „Merito” și ”Romanian Business Leaders” nu sunt altceva decât unele dintre zecile de ONG-uri sub umbrela cărora se ascunde fostul vicepremier Dragoș Anastasiu. Nu e nimic nou: aceiași actori, aceleași intenții – demolarea sistematică a educației publice pentru a face loc înfloririi afacerilor din învățământul privat. Ce nu au reușit prin reforme, încearcă acum prin sabotaj direct.

    Desființarea titularizării și anularea examenelor riguroase de ocupare a posturilor echivalează cu eliminarea oricărei meritocrații. Dacă nu mai avem un concurs național, transparent, bazat pe subiecte unice și bareme clare, atunci cine va decide cine intră în sistem? Vă spun eu: directori, inspectori și primari, adică exact aceia care și-au făcut o carieră din promovarea rudelor, finilor, verișorilor și pilelor de partid.

    Ne întoarcem, cu pași grăbiți, la epoca în care postul de profesor nu se câștiga prin competență, ci prin telefoane, intervenții și „cuvântul omului de încredere”. Educația nu mai e o vocație, ci o favoare acordată cui trebuie.

    Asta se dorește, în realitate: destructurarea învățământului de stat, decredibilizarea profesorilor, pentru ca părinții să fie forțați, treptat, să se orienteze spre alternativa „salvatoare”: școlile private, scumpe, dar „cu rezultate”. O uriașă afacere sub masca reformei.

    Nu desființați titularizarea! Nu distrugeți un sistem care, cu toate problemele lui, a produs generații întregi de profesori dedicați, formați prin efort real! Dacă scoateți meritul din educație, nu va mai rămâne nimic.

    1. aveți perfectă dreptate. Învățământul este sabotat iar rezultatul este cel menționat de dumneavoastră

  15. Eliminarea examenului de titularizare va diminua CALITATEA actului educațional si va facilita angajarea profesorilor fără competențe, profesori care NU reusesc să ia nota 7 la un examen-concurs in sistemul de invatamant. Sunt mulți profesori, care de ani de zile, iau note sub 5 ( 2 sau 3 sau 4 ) si note de 5 dar sunt la catedra…. și predau totuși…, afectând profund calitatea actului didactic…..Ce conținuturi științifice transmit acești profesori de nota 4 si 5 in cadrul procesului de invățământ ? Cum proiectează si desfașoară strategia didactica de predare-invatare-evaluare in vederea dezvoltării competentelor prevazute in programa școlară, dacă ei nu dețin competențele necesare pentru promovarea examenului de de titularizare pentru ocuparea unui post didactic pe perioadă nedeterminată?
    Psihologia organizationala arata că ,, cea mai buna practica veste o teorie bine aplicată… ,, .
    Știati ca pentru a fi medic rezident, un candidat trebuie sa obțina un punctaj minim de 65% din 200 de intrebari de specialitate la examenul național de rezidentiat? …Eu nu aș dori sa fiu tratat de un medic de nota 4 sau 5 !
    Examenul de TITULARIZARE este similar examenului de rezidențiat care permite unui medic sa profeseze in sistemul medical .
    Fără examen de titularizare ajung pe posturi oameni lipsiți de competențele necesare pentru un Învatamant de calitate.
    Așadar, înainte de a cere e bina să și OFERIM servicii educaționale de calitate !

    1. Statutul de titular al școlii confera profesorului „liniste” indiferent de ce face sau nu la ora, dezinteres pentru propria evolutie. Face sau nu ce trebuie, el are „servici” deci salariu… Azi, din păcate, prea putini profesori pot fi numiți „dascali” devotati misiunii pentru care s-au pregatit. Ce bine ar fi dacă „excepțiile”, căci avem si așa ceva ar putea genera schimbrea.

    2. Scuze, cred ca gresiti! Examenul de DEFINITIVAT este similar examenului de rezidențiat care permite unui medic sa profeseze in sistemul medical.

      1. Examenul de REZIDENTIAT este un examen-concurs unde, de exemplu, din 5000 de candidati reusesc sa intre cei 1000 absolventi bine pregatiti si nu cu punctajul de 65%, ci cu un puncaj de peste 80%. Examenul de TITULARIZARE este examenul-concurs care selecteaza candidatii cel mai bine pregatiti, la fel ca si REZIDENTIATUL ( in cazul in care posturile didactice disponibile si vacante sunt publicate pe site-ul TITULARIZARE si nu sunt ținute pentru cei cu …..viabilitate de post…..iar, candidatul cu nota 9 la titularizare nu poate lua post pentru ca e ocupat de un candidat cu nota 7,01 pe viabilitate de post…..lesne de înțeles cum…..).
        Definitivatul nu este examen concurs , este un examen care certifica o formare profesionala.
        (Scuze, s-au blocat diacriticele la calculator).
        Oamenii care in parcursul profesional au invata, dedicat profesiei, nu accepta incompetenta celor preferati …pe anumite posturi.
        In loc sa faca proteste, sa se apuce serios de invatat. Eu nu as iesi la protest alaturi de persoane notate cu note intre 2 si 6 la examene nationale de ocupare a posturilor !

  16. Nu se poate în corupția de la noi fără examen de Titularizare!E cel mai minunat lucru corectarea cu lucrarea scanata pentru ca se mai „taie” din coada corupției!Nu avem sistem democratic și sigur ca în alte țări. Examen national și repartiție computerizata în funcție de rezultate.

  17. Concursul de Titularizare este printre ultimele forme corecte și foarte greu coruptibile de acces într-un sistem al statului român. Eliminarea lui va conduce la corupție, incorectitudine și abuzuri.
    Merită cu prisosință birocrația incriminată în articol.

  18. Pe cineva încurcă serios titularizarea în sistem, adică stabilitatea cadrelor didactice. Este un pas important spre digitalizare, adică eliminarea pe cât posibil a resursei umane, totul învelit în poleiala intențiilor ”bune” de ”modernizare” a învățământului. Deja, cuvântul ”reformă” are o conotație negativă, după ani întregi de schimbări de dragul schimbării care au dus sistemul de învățământ în colaps.

  19. Titularizarea este singurul examen pe bune, fără matrapazlâcuri. Terminați cu această porcărie de scoatere a examenului national.Ce vreți? Fiecare să aibă 4-5 examene pentru a ocupa un post? Să ocupe doar cei cu pile? Peste 8- 10 ani o să fie locuri prin ieșirea la pensie a celor care au intrat în învățământ în anii 1990-1995.

  20. Merito,nemerito,la noi cu gradul de corupție,directorii vor angaja cunosciți partidelor,primarilor si nemurile.Așa ca poate peste 50 de ani dar nu acum.Lăsați titularizarea în pace..Jos labele de pe ea meritoșilor.De bine de rau vin oameni care au învățat pt acel examen.Arunci si judecătorii,medicii si alții sa fie angajați fără examene🤦‍♂️Se va lua orice sansa unui stain de a întra in sistem

    1. Acest examen trebuie să rămână ! Și așa directorii sunt cei care hotărăsc când și cine vine pe un post . Am colege care au copiat la examenul de titularizare și ghiciți cine i a dictat ?Directoarea aromâncă pentru ca sunt rude …așa i a dat o pâine ,iar în unitate este “director adjunt “ acum rudă ei. Directorii sunt degrevați dar vin la muncă când și cum au chef,lipsesc cu zilele și nimeni nu zice nimic. De ce ?? Este un sistem foarte corupt,o piramidă .Cu siguranță sunt și directori care știu ce înseamnă leadershipul ,dar din păcate sunt foarte multe directoare care o dată ce se văd pe acel scaun,uită care este meseria lor de bază !Traim cu abuzul,traficul de influență și delapidarea zi de zi ,o vedem și o simțim și suntem neputincioase !

  21. Nu ,examen national este peste tot în lume.In Franța se dau 7 testări intr-un singur examen pana ești titularizat.In UK trebuie sa dai examen pt QTS ca să poți sa fii profesor cu drepturi depline și apoi sa predai.Daca băgați bruiaj la examene în facultăți atunci ar putea fi viabil ce se sugerează dar la cum se copiază în ziua de astăzi la examene în facultăți, nu cred ca este o idee bună. Cei tineri sunt experți în copiat.Daca le iei dispozitivele sunt zero barat.Nici cât face 2 cu 2 nu mai știu.

  22. Daca faci repartizare pe media de licenta cum compari facultatiile intre ele, sau cele care sunt la privat la stat. Asa fiecare are sanse egale.
    Daca vreti mai putine hartii, cei care sunt profesori in sistem sa nu mai aduca hartii de fiecare data cand se inscrie la acelasi concurs.
    Decat sa cheltuiti bani pe mentori mai bine cresteti salarizarea si vor fi atrasi mai multi tineri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Echivalarea titlului de doctor cu gradul didactic I

DOCUMENT Model de raport lunar pe care trebuie să îl completeze profesorii pentru a primi sporul de doctorat și exemple de activități luate în calcul pentru acordarea lui, publicate de ISJ Dolj

Profesorii trebuie să depună lunar un raport de activitate suplimentară pentru a putea primi sporul de doctorat. Elaborarea unei lucrări științifice si rezolvarea creativă a situațiilor ce impun managementul riscului,…
Vezi articolul

Mircea Cărtărescu: Din punctul de vedere al învățământului, eu cred că lucrurile nu sunt atât de grave cum ni le imaginăm / Profesorii de vocație sunt cei care fac învățământul, ei sunt cei care decid

Școala o fac oamenii, nu politicienii, spune scriitorul Mircea Cărtărescu într-un interviu acordat lui Cristian Leonte pentru ȘtirileProTV.ro. „Timp de 10 ani am fost profesor la o școală din Colentina”,…
Vezi articolul

Material susținut de VIVA

Folosim tichete pozitive sau negative, pentru a aprecia o activitate a copilului sau pentru a atenționa părintele, spune directorul Școlii Gimnaziale Ion Luca Caragiale din Sibiu, care utilizează catalogul Viva

Constantin Romulus Simion, director al Școlii Gimnaziale Ion Luca Caragiale din Sibiu, a vorbit despre avantajele catalogului electronic VIVA pentru părinți, elevi și profesori: „Folosim acele tichete pozitive sau negative,…
Vezi articolul

Fizicianul transformat în vlogger, pentru a le explica tinerilor de la atomii microscopici, la galaxiile nemărginite. Cristian Presură: Să ieșim din turnul nostru de fildeș

Cercetătorul Cristian Presură se transformă în vlogger, pentru a explica fizica pe înțelesul tuturor. Pasionat povestitor al științei, acesta a declarat pentru Edupedu.ro că picătura decisivă în lansarea canalului Youtube…
Vezi articolul