“Ești cel mai bun!” Încrederea părinților în capacitatea de învățare a copiilor poate face ca aceștia să ia note mai bune și să fie mai interesați de școală – studiu

7.944 de vizualizări
Munca de acasă și îngrijirea copiilor
Foto: © Dreamstime.com
Părinții care au încredere prea mare în copiii lor și îi laudă prea mult i-ar putea face pe aceștia să creadă nemeritat că pot face orice sau, dimpotrivă, le-ar oferi încrederea și curajul să încerce să obțină rezultate mai bune la școală, conform opiniilor divergente existente până acum. E mai bine să spui bravo cu fiecare ocazie, să lauzi cu jumătate de gură, sau să temperezi, pesimist, mândria copilului? Fiecare dintre variante are adepții săi, dar care e mai aproape de realitate? Un studiu realizat pe un eșantion de câteva mii de copii și părinți din Australia, prezentat pe blogurile Institutului pentru Educație al University College London, arată că optimismul mamei față de posibilitățile copilului la citire și matematică poate fi corelat cu rezultate școlare mai bune și cu interes sporit al elevului față de materiile școlare.

Același studiu arată, însă, că acest lucru se manifestă diferit în cazul fetelor și al băieților, deoarece intervin stereotipurile de gen.

Cercetarea, realizată de experți de la University College London și de la universități australiene, arată că, atunci când o mamă este mai optimistă în privința abilităților manifestate de copil, acesta are rezultate mai bune. Dar aceleași mame sunt, de regulă, mai optimiste în privința rezultatelor băieților la matematică și ale fetelor la citire, lucru care se resimte și în rezultatele acestora.

Autorii spun că cercetarea a luat în calcul opiniile părintelui care se ocupă cel mai adesea de copil, iar acesta este, în mod obișnuit, mama. Ei apreciază că se poate face o extrapolare la toți părinții. Cercetătorii au cercetat și dacă optimismul poate fi corelat cu avuția părinților, în sensul că părinții mai înstăriți ar tinde să aibă mai multă încredere în abilitățile copiilor, dar nu au putut confirma acest lucru, rezultatul studiului, cum că optimismul părintelui determină rezultate școlare mai bune, este același indiferent de statutul socio-economic al mamei.

Studiul a fost realizat pe date colectate printr-un sondaj separat, provenind de la circa 2.600 de copii și părinți din Australia.

În aceeași cercetare, autorii au constatat că, în medie, mamele sunt mai optimiste în ceea ce privește abilitățile copiilor decât ceea ce indică rezultatele școlare. Acest lucru duce atât la o creștere a rezultatelor școlare ulterioare, cât și a interesului copiilor față de școală. În același timp, dacă o mamă este mai pesimistă, copilul se poate aștepta la o scădere a rezultatelor în următoarea perioadă.

Potrivit studiului, analiza datelor a produs unele dovezi cum că prea mult optimism ar putea să nu aibă aceleași rezultate pozitive sau ar putea fi dăunător, chiar, dar dovezile nu sunt foarte solide și ar fi valabile doar pentru cazuri “extreme”.

Photo 194904892 © Elmirex2009Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Este suficient ca un părinte sa insufle copilului ideea ca „după munca și răsplată”,învățându-i sa coreleze în mod obiectiv munca cu rezultatul muncii.
    Nu exista munca fără izbândă.
    În același timp, părintele sa fie atent și sa observe aptitudinile copilului și sa îl ajute la cultivarea lor.
    În nici un caz sa nu stopeze drumul spre acumularea culturii generale, dar ca activitate suplimentara, sa ofere copilului posibilitatea cultivării aptitudinilor.

  2. Studiul este din start inutil
    Un parinte amprenteaza copilul chiar dc se ocupa mai putin de el , raportat la timpul petrecut de celalalt parinte
    Cei care au initiat acest studiu au vrut sa si confirme teoriile si nu sa inteleaga miezul
    Miezul e balance adaptabilitate flexibilitate deschidere cunoastere etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O primă viziune macro asupra impactului COVID-19 în educație. Andreas Schleicher, OECD: În această criză, toți profesorii trebuie să se implice, să aibă mai multă autonomie și să fie încurajați spre schimbare, cu ajutorul tehnologiei

„Riscurile cu care se confruntă omenirea cresc pe măsură ce lumea devine mai interconectată: pandemia de COVID-19 nu se oprește la granițe și îi afectează pe oameni indiferent de naționalitate,…
Vezi articolul

GRAFICE Diferențe zilnice de până la 1.400 de cazuri, între numărul de „pozitivați” de la DSP București, pe baza căruia se calculează rata de infectare, și cel anunțat de Grupul de Comunicare Strategică

Cea mai mare diferență între numărul de cazuri noi „pozitivate” în ultimele 14 zile anunțate de către Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului și același număr de cazuri noi „pozitivate”…
Vezi articolul
Documente / Foto: Pexels.com

Eliminarea sporului de doctorat în sistemul public, cu câteva excepții, și un registru electronic al tuturor diplomelor din 1990 până în prezent – printre solicitările lansate de 50 de personalități din mediul academic și societatea civilă către viitorii parlamentari

50 de personalități din mediul academic, universitar si din societatea civilă au semnat și transmis redacției G4Media.ro o scrisoare deschisă trimisă către viitorii parlamentari, în care sunt enumerate cinci măsuri…
Vezi articolul

Prima zi pe aplicația chinezească RedNote unde migrează tiktokerii americani. Propagandă comunistă masivă, elogii aduse mișcărilor expansioniste, internauți care mulțumesc „prietenilor chinezi”

RedNote, aplicația chineză similară cu TikTok, atrage un val de creatori americani după anunțul Curții Supreme din SUA privind posibilitatea interzicerii platformei TikTok. Aplicația întâmpină noii utilizatori cu conținut propagandistic,…
Vezi articolul

Fraudele academice “se învață la liceu”: peste jumătate dintre liceenii participanți la un studiu spun că au luat informații de pe net fără să precizeze acest lucru – studiu al Universității din București / Profesorul Dumitru Sandu: Acolo unde profesorii sunt percepuți ca fiind toleranți, apare un fenomen de contagiune

Unul din trei liceeni bucureșteni participanți la un studiu al Universității din București spun că, pe parcursul anilor de liceu, au preluat uneori, frecvent sau foarte frecvent de pe internet…
Vezi articolul

Radiografia carierei de profesor în țara analfabetismului funcțional: cadrele didactice din România sunt, statistic, cel mai puțin stresate din Europa, au o dorință „unică” de a munci în străinătate și evită excesul în propria formare profesională – raport Eurydice

Profesorii din România manifestă cel mai scăzut nivel de stres din Europa, iar când sunt stresați, motivele țin de munca administrativă și răspunderea pentru rezultatele elevilor. Dar cu munca administrativă…
Vezi articolul