Eurobarometru: 70% dintre tinerii cu vârsta între 25 și 34 de ani sunt satisfăcuți de locul de muncă / Situația economică și sistemul de educație sunt considerate provocări importante

220 de vizualizări
Modificările pentru Bacalaureat -Când au loc detașarea la cerere și detașarea în interesul învățământului
Foto: Moose Photos – Pexels.com
70% dintre cetățenii cu vârsta între 25 și 34 de ani sunt satisfăcuți cu locul de muncă – cea mai mare proporție dintre toate grupele de vârstă, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. În privința situației economice a gospodăriei, 72% consideră că aceasta este una bună. La nivelul Uniunii Europene, 72% dintre cetățenii UE27 au o părere pozitivă despre situația economică a gospodăriei lor.
  • Eurobarometrul își propune să prezinte în mod obiectiv opiniile cetățenilor români cu privire la Uniunea Europeană și la propria țară. Informațiile prezentate în raport au fost colectate printr-un sondaj de opinie desfășurat în perioada 18 ianuarie – 13 februarie 2022, de către Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieței, pe un eșantion de 1.052 de respondenți cu vârsta de peste 15 ani.
  • La scurt timp după finalizarea acestui studiu, Rusia a invadat Ucraina, ceea ce a generat instabilitate în regiune. Percepția unui risc la adresa securității României, numărul mare de refugiați și impactul economic rezultat din perturbarea lanțurilor de aprovizionare pot să fi adus o schimbare în mentalitățile românilor.

În ceea ce îi privește pe cei cu vârsta între 25 și 34 de ani, situația economică (32%) și sistemul de educație (19%) sunt considerate drept provocări importante. Acești tineri adulți este mai probabil să fie la începutul vieții de familie și să se gândească la sistemul educațional pentru copiii lor.

Pentru 22% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani, sistemul de educație este una dintre principalele provocări cu care se confruntă (fiind încă elevi sau studenți).

Grupa de vârstă 25-34 de ani are o atitudine pro-europeană mult mai puternică, în mod constant. În mod deosebit, 74% dintre aceștia sunt optimiști cu privire la viitorul UE (vs 59% în rândul întregii populații).

Conform sursei citate, cei cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani nu doar că susțin inițiativele europene într-o mai mare măsură, dar prioritățile și provocările lor ating o varietate mai mare de arii. Pe lângă aspectele economice și cele legate de sănătate, această categorie se gândește și la protecția mediului și la educație, de exemplu.

În cazul României, nivelul de satisfacție scade odată cu înaintarea în vârstă, el fiind cel mai ridicat în rândul grupelor de vârstă 15-24 ani (64%) și 25-34 ani (74%). 61% dintre cei cu vârsta între 25 și 34 de ani sunt mulțumiți de direcția vieții lor.

Tinerii cu vârsta între 25 și 34 de ani au o percepție pozitivă asupra modului în care funcționează democrația atât în Uniunea Europeană (63%), cât și în România (50%).

În rândul celor sub 35 de ani, doar 37% nu consideră că interesele țării sunt bine reprezentate în Uniunea Europeană, comparativ cu 43% dintre români. „Totuși este de luat în calcul și prezența mai mare la urne în rândul acestei grupe de vârstă, comparativ cu generațiile mai mature, în ceea ce privește alegerile europarlamentare”. 

În rândul tinerilor, 59% dintre cei cu vârsta între 15 și 24 de ani și 65% dintre cei cu vârsta între 25 și 34 de ani au o opinie pozitivă cu privire la situația Uniunii Europene.

„Printre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, creşterea preţurilor / inflaţia / costul de trai (28%) și sănătatea (23%) sunt mai puțin menționate. În același timp, șomajul (11%), locuințele (9%) și mediul înconjurător și schimbările climatice (13%) sunt considerate provocări mai mari de către această categorie de vârstă, deoarece aceștia fie sunt la începutul independenței lor financiare, fie se gândesc la anii următori când vor fi în căutarea primei locuințe sau a primului loc de muncă”, după cum apare în document.

Potrivit documentului, aspectele care crează sentimentul de comunitate între cetățenii UE menționate cel mai mult de români sunt statul de drept (21%) și solidaritatea (20%). Educația (18%), sistemul de îngrijire a sănătății și pensiile (18%) și religia (16%) sunt de asemenea mult mai importante pentru români în ceea ce privește sentimentul de comunitate. În același timp, geografia (16%), economia (15%) istoria (14%), valorile (12%) și cultura (11%) sunt factori menționați mai puțin. Pentru cei sub 35 de ani, valorile și solidaritatea sunt mai importante. Segmentul de vârstă 25-34 ani de asemenea consideră că economia, educația, statul de drept și cultura contribuie la sentimentul de comunitate într-o mai mare măsură.

„Ca urmare a pandemiei, trei din patru români sunt de acord că Uniunea Europeană ar trebui să beneficieze de mijloace pentru a gestiona mai bine în viitor crizele precum pandemia. 81% dintre cei cu vârsta între 25 și 34 de ani sunt de acord cu această idee. Totuși, doar 50% dintre români (vs 54% UE27) consideră că programul NextGenerationEU va fi o măsură eficientă în a răspunde la efectele pandemiei de coronavirus. Tinerii au mai multă încredere în acest program, 57% dintre cei cu vârsta între 15 și 24 de ani și 63% dintre cei cu vârsta între 25 și 34 de ani spunând că va fi eficient. Lipsa de încredere poate fi și rezultatul necunoașterii inițiativei în detaliu”, conform raportului.

Raport România

Raport Național România: Opinia publică în Uniunea Europeană


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE Tichetele educaționale de 500 de lei, care ar fi trebuit să ajungă la peste 400.000 de familii luna aceasta, au fost deblocate, după ce Serviciul de Telecomunicații Speciale susținea că: Listele finale nu au putut fi generate în mod automat întrucât nu au fost puse la dispoziție toate datele

Autoritățile statului blochează de mai bine de o lună tichetele educaționale pentru cei mai vulnerabili copii. Voucherele educaționale prevăzute de OUG 83/2023 ar fi trebuit să ajungă la peste 400…
Vezi articolul