Eurobarometru: Peste jumătate dintre românii de 15-30 de ani care ar vrea să învețe o nouă limbă străină ar învăța germana

1.047 de vizualizări
SURSA: pixabay.com
Românii sunt pe locul al doilea în Europa, după croați, la dorința de a învăța o nouă limbă străină. Potrivit Eurobarometrului ”The European Education Area”, 87% dintre cei care au participat la interviurile telefonice, în cadrul sondajului reprezentativ la nivelul populației de 15-30 de ani din cele 28 de state membre, au declarat că ar vrea să învețe o nouă limbă străină. În Croația procentul este de 89%, iar după noi sunt Italia (87%), Grecia (86%), Belgia (84%), Lituania (84%). Ungaria este pe ultimul loc în acest clasament, cu 61% doritori de a învăța o nouă limbă străină.

Dintre cei care au răspuns că ar dori să învețe o nouă limbă străină, 51% au declarat că germana ar fi acea limbă – cel mai mare procent de doritori de germană din Uniunea Europeană. Iar germana este populară (fiind cel mai frecvent răspuns) în doar 6 state din UE. După noi sunt portughezii (48%), spaniolii (42%), croații, slovenii și letonii.

În România, după cei care vor germana au urmat doritorii de franceză, italiană și engleză, cu câte 17% dintre răspunsuri. Pe locul a cincilea fost limba spaniolă cu 14%. 18% au vrut alte limbi străine și doar 8% rusa.

La nivel european, spaniola (35%) este limba cel mai des menționată în răspunsuri, urmată de germană (23%) și franceză (20%). Cu mai puțin de o cincime din mențiuni sunt și italiana (17%) și rusa (11%). Surprinzător, doar mai puțin de unul din 10 a spus că ar vrea să învețe engleza (7%), asta, evident, pentru că engleza deja este cunoscută de majoritatea locuitorilor UE.

Când au fost întrebați ce limbă străină ar vrea să-și îmbunătățească, românii au răspuns că engleza, 67%, urmată de franceză (26%), germana (10%) și spaniolă (6%).

Când au fost întrebați în câte limbi străine știu să vorbească, 17% dintre români au spus că în trei limbi, 48%, în două limbi străine, iar 29% au declarat că știu o limbă străină.

În timpul studiului au fost procesate 8.153 de interviuri, câte 300 în fiecare stat.

 

 


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dezastru la cheltuirea banilor europeni în școlile din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar PNRAS – doar 350 de milioane de lei într-un an și jumătate, adică 18% execuție bugetară din totalul sumei disponibile / În cele două mandate ale Ligiei Deca nici măcar nu au fost semnate contractele din PNRAS II

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar are până acum doar 1409 proiecte, adică școli, în implementare – a anunțat ministrul Educației Ligia Deca luni, 25 martie, în prima conferință din…
Vezi articolul

Familiile cu copii ajung la doar 50% din coșul minim pentru un trai decent – raport Friedrich Ebert Stiftung: Bursele școlare devin esențiale pentru menținerea elevilor în sistemul de educație

Măsurile de austeritate introduse prin „ordonanța trenuleț” (OUG 156/2024) și extinse de Guvern prin Legea 141/2025 au subminat tendința de îmbunătățire a situației economice a familiilor cu copii, vizibilă în…
Vezi articolul

Impact puternic al nivelului de educație al părinților asupra situației materiale a copiilor: România are cea mai mare rată din UE a copiilor din familii care se confruntă cu lipsuri – 85%, mai mult decât dublul mediei europene

În 2021, 39% dintre copiii din UE care trăiau în gospodării cu un nivel de educație scăzut (cel mult învățământul secundar inferior) au fost afectați de lipsuri materiale, în comparație…
Vezi articolul

INTERVIU Cercetătoarea în științele educației Adela Țăranu: Liceenii spun toți că vor să facă alegeri. Școala este responsabilă ca oferta să fie de calitate, profesorul să-și facă treaba. Nu e în puterea elevului să aleagă ce este cel mai simplu și se face ușor, pentru că n-ar trebui să vină genul acesta de ofertă pe care noi să o desconsiderăm

„Liceenii spun toți că vor să facă alegeri. Cum se face alegerea? Elevul alege din oferta școlii, nu alege ce i se năzare lui. Nu alege ceva absurd. Școala este…
Vezi articolul

Rata de deprivare materială şi socială severă în rândul tinerilor din România, cea mai mare din UE / Mai mult de o treime dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se află în risc de sărăcie și excluziune socială

România avea, în 2022, cea mai ridicată rată de deprivare materială şi socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) din rândul statelor membre…
Vezi articolul