Statistici Știri

Institutul Naţional de Statistică a aflat câte ore pe zi au dormit copiii de 3-7 ani. Somnul, mâncatul şi îmbrăcatul, cele mai neplăcute activități pentru ei

Citire în 3 min
Folosirea timpului în familiile din România a fost subiectul unui studiu pilot derulat de către experții Institutului Național de Statistică. Aceștia au publicat un studiu experimental care arată că, în medie, copii de 3-7 ani au dormit 12 ore și 12 minute zilnic.

Principalele activități desfășurate de copiii de la 3 la 7 ani, exceptând somnul, au fost vizionarea emisiunilor TV, mâncatul, îngrijirea personală (spălat și îmbrăcat), jocurile individuale, joaca în aer liber, plimbările sau jocurile pe computer, mai arată raportul INS.

Ancheta INS a presupus mai întâi proiectarea a două jurnale pentru copiii sub 15 ani:

un jurnal pentru copiii din grupa de vârstă 3-7 ani proiectat pentru a putea fi completat de către unul dintre părinți sau de tutorele legal sau, cu acordul scris al acestuia, jurnalul a fost completat de un alt adult care a supravegheat copilul în ziua selectată ca zi de jurnal

un jurnal pentru copiii de 8-14 ani proiectat pentru a putea fi completat direct de copii, după obținerea acordului scris al unuia dintre părinți sau al tutorelui legal.

101 gospodării au acceptat participarea la ancheta pilot. Din punct de vedere al participării copiilor, la ancheta pilot s-au colectat date pentru 38 de copii în vârstă de 3-7 ani și 67 de copii în vârstă de 8-14 ani. Dintre copiii în vârstă de 8-14 ani, obiectul studiului l-au reprezentat, în principal, copiii de 8 și 9 ani, fiind colectate date de la un număr de 17 copii. Un număr de 50 de copii au avut vârste cuprinse între 10 și 14 ani, arată cercetătorii în explicaţiile metodologice.

Cele mai plăcute activități menționate în jurnalele copiilor din această grupă de vârstă au fost jocurile (pentru 34,2% dintre copii în zilele lucrătoare și pentru 28,9% dintre copii în zilele de weekend) și privitul la TV sau video (pentru 10,5% dintre copii în zilele lucrătoare și pentru 21,1% dintre copii în zilele de weekend).

În aproximativ jumătate dintre jurnale nu a fost menționată nici o activitate ca fiind cea mai neplăcută pentru copiii de 3-7 ani.

Dintre răspunsurile furnizate somnul a fost menționat ca fiind cea mai neplăcută activitate pentru 30,0% dintre copii în zilele lucrătoare și pentru 55,0% dintre copii în zilele de weekend, în timp ce mâncatul sau îmbrăcatul au fost activități neplăcute pentru aproximativ 30,0% dintre copii în zilele lucrătoare.

Activităţile copiilor de 3-7 ani: TV, mâncat, spălat şi îmbrăcat

SURSA: INS

Cele mai multe activități secundare s-au înregistrat în intervalele orare 9:00-10:00 și 19:00-20:00, notează raportul. Pentru copiii de 3-7 ani, activitățile secundare au însemnat, în medie, 3:23 ore zilnic. Cele mai întâlnite au fost: socializarea cu familia, conversații cu prietenii, petrecerea timpului cu alți copii etc., ascultarea unor emisiuni la radio sau ascultat muzică, privitul la TV, vizite etc.

Activităţile copiilor de 8-14 ani: TV, mâncat, spălat şi îmbrăcat


Copiii mai mari, cu vârste între 8 şi 14 ani, au avut la dispoziţie un jurnal de activităţi pe care l-au putut completa singuri. Cercetătorii remarcă diferenţe între răspunsurile părinţilor şi ale copiilor despre aceleaşi activităţi.

“Dacă în jurnalele completate de părinți timpul mediu zilnic petrecut de copiii de 8 și 9 ani urmărind programe TV și video a fost de 2:45 ore, în jurnalele completate de copiii de aceleași vârste durata medie zilnică a acestei activități a fost cu 1:21 ore mai mică. În același timp, copiii de 8 și 9 ani care au completat singuri jurnalele au petrecut, în medie, 1:06 ore zilnic desfășurând activități sportive sau în aer liber, cu 46 de minute mai mult decât durata medie a aceleiași activități înregistrată în jurnalele completate de părinți”, mai notează anutorii.

FOTO:

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Trei universități din România au fost declarate câștigătoare de Comisia Europeană în competiția pentru crearea Universităților Europene: SNSPA, Universitatea din București și Universitatea de Construcții

Raluca Pantazi

Mircea Miclea, despre cazul Sorina: Așa cum procurorul a procedat neprofesional, acum se iau decizii de blocare a adopției, când de fapt s-ar putea să îi fie bine. Nu se iau decizii pe bază de emoții

Raluca Pantazi

Admitere Liceu 2019. Cum să îți alegi liceul – sfaturi practice de la un elev care pleacă anul acesta la facultate

Mihai Peticila

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.