Evaluare Națională 2026. Cum pot profesorii să îi ducă la nota 5 pe elevii care au luat 3 și 4 la Matematică, în câteva luni. Bogdan Cristescu: Pot fi ridicați cu relativă ușurință lucrând pe itemi

Elevii care au luat note între 3 și 4 la Matematică, la simularea pentru Evaluarea Națională 2026 pot ajunge la 5 până la examen, dacă profesorii lucrează țintit pe tipuri de exerciții și competențe, a spus Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, la Radio Iași, pe 3 aprilie. 

• Rezultate simulare Evaluarea Națională 2026: aproape o treime dintre elevi au luat sub 5 la Română și Matematică

• Rezultate simulare Evaluare Națională 2026: București, Cluj și Iași, pe primele locuri cu cele mai multe note de 9 și 10 la matematică / La polul opus se află județele: Ialomița, Călărași și Covasna cu note între 2 și 3

Bogdan Cristescu a explicat faptul că analiza trebuie făcută pe itemi, nu pe procente generale, iar progresul poate fi măsurat concret de la clasă la clasă.

„Sunt aproape 17% de copii care au luat între 4 și 5. Sigur, noi putem defalca chiar mai mult de atât. Din punctul meu de vedere, copiii care au luat nu peste 4, ci chiar peste 3, sunt copiii care, în cele câteva luni până la examen, pot fi ridicați cu relativă ușurință lucrând specializat pe itemi”, a declarat acesta.

Analiza detaliată a lucrărilor arată unde sunt cele mai mari dificultăți:

„Avem doi subitemi, 3b și 6b la Matematică, unde am identificat niște răspunsuri, bine, sunt acei numiți itemi, dacă vreți de diferențiere sau mai grei, unde am identificat un procent de răspuns corect mai mic. Dar de asta vă spun, eu degeaba compar un copil din clasa A cu un copil din clasa B. Trebuie să văd unde se situează el la nivelul clasei și să-l compar cu locul în care se situează el la nivelul școlii, trebuie să-l compar cu ce își dorește el să facă în clasa a IX-a.”

Cristescu spune că profesorii ar trebui să meargă dincolo de note și să analizeze modul în care elevii gândesc:

„Aceste rezultate trebuie tratate cu foarte, foarte mare atenție, dacă ne uităm la rezultate. Eu aș prefera să nu ne uităm doar la rezultate, aș prefera să ne uităm la performanța copiilor. Profesorul are teza în școală, are borderourile puse la dispoziție, e felul în care a fost evaluat copilul. Și atunci, poate discuta cu fiecare dintre ei unde a greșit, care poate fi motivul greșelii, unde nu a încercat, unde este un non-răspuns, la ce s-a gândit, care erau metodele de rezolvare.”

Un alt semnal important din analiză este legat de tipul itemilor:

„De exemplu, iarăși noi, când analizăm de-a lungul timpului, observăm că, de obicei, pentru un item care are mai multe căi de răspuns, rezultatele sunt mai bune. Ceea ce înseamnă că acel copil gândește, gândește matematic, dar uneori poate aparatul matematic legat de conținuturi, dacă nu îl restricționezi și deschizi un pic, el performează mai bine.”

Aproximativ 30% dintre elevi nu iau nota 5

Datele simulării confirmă un fenomen constant din ultimii ani: un procent mare de elevi nu atinge nivelul minim, mai ales la matematică.

„Da, sunt acești 30% dintre copii, care vă dați seama, înseamnă foarte mult, la o generație de 150.000–160.000, care nu iau nota 5 și pe care reușim să îi ridicăm cu greu”, a spus Cristescu.

Oficialul arată că diferența între rezultate la limba română și matematică este una „uzuală”, menținută în ultimii 20 de ani, atât la simulări, cât și la examen.

Rezultatele trebuie citite diferit, în funcție de nivel

Bogdan Cristescu atrage atenția că interpretarea rezultatelor depinde de cine le analizează și la ce nivel.

La nivel central, analiza vizează inclusiv calibrarea subiectelor și comportamentul itemilor:

• inițial, itemii sunt calibrați de experți
• apoi validați de profesori practicieni
• în final, sunt evaluați în funcție de răspunsurile elevilor

„O calibrare foarte bună ne dă aplicarea efectivă în teren, adică ceea ce primim acum de la elevi”, a precizat Cristescu.

Cheia: analiza pe itemi, nu pe procente

Bogdan Cristescu spune că analiza corectă trebuie să meargă dincolo de procentele generale și să vizeze competențele concrete evaluate.

„Nu trebuie să te uiți la procent, cât trebuie să te uiți la întrebări din aceeași familie, la itemi care adresează aceleași competențe și aceleași conținuturi și să faci o comparație, să vezi dacă ai un progres”, a spus acesta.

Acest tip de analiză poate fi realizat:

• la nivel național, pentru politici educaționale
• la nivel județean, unde se pot compara mai multe simulări
• la nivelul școlii și clasei, pentru intervenții directe

Profesorii pot vedea concret dacă au progres

Structura relativ stabilă a subiectelor permite evaluarea progresului de la an la an.

„Știm sigur că la I-4 avem o ecuație de gradul I. Și atunci, la ecuația de gradul I, ne uităm dacă a fost un progres față de anul trecut. Adică, dacă profesorul meu de la clasă și-a făcut o îmbunătățire a felului în care a predat acel conținut”, a explicat Cristescu.