„Reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este necesară”, spune Administrația Prezidențială, într-un răspuns oficial trimis la solicitarea Edupedu.ro. La întrebarea „care este poziția președintelui României cu privire la limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețele sociale, în România?”, Administrația Prezidențială a răspuns că „deciziile privind forma concretă a acestor reglementări, inclusiv cele referitoare la limite de vârstă, trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți, cu instituțiile competente și cu societatea, să fie fundamentate pe date și studii relevante și adaptate specificului național”.
„Utilizarea rețelelor sociale se desfășoară într-un mediu tehnologic complex, cu beneficii reale, dar și cu riscuri semnificative pentru dezvoltarea copiilor și adolescenților. Aceste riscuri trebuie abordate sistematic și coerent. Impunerea unor limite de acces este utilă, dar insuficientă. În paralel, trebuie implementate măsuri consistente pentru consolidarea discernământului și competențelor digitale, creșterea siguranței în mediul online și contracararea manipulării și dezinformării”, afirmă Administrația Prezidențială în răspunsul trimis Edupedu.ro.
„România trebuie să își consolideze capacitatea de a contracara manipularea și dezinformarea în mediul online, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, fără a aduce atingere, desigur, libertății de expresie. Părinții și școala sunt actorii cheie în acest demers, dar nu pot face față singuri acestei provocări complexe, care depășește capacitatea lor de intervenție”, se mai arată în răspunsul Administrației Prezidențiale.
Întrebările trimise de Edupedu.ro către Administrația Prezidențială, după ce mai multe state europene au decis sau au anunțat public că vor interzice accesul copiilor sub 15 sau 16 ani la social media:
- Care este poziția președintelui României cu privire la limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețele sociale, în România?
- Mai pot acționa eficient doar părinții și școala din România în educarea copiilor pentru avea în viitor o societate sănătoasă, atunci când realitatea ne arată că părinții și profesorii se bat pe atenția copiilor cu o industrie de miliarde care folosește cele mai noi rezultate ale cercetărilor din psihologia cognitivă și neuroștiințe, în ceea ce Administrația Prezidențială numește „război cognitiv” în Strategia de Apărare a Țării?
Răspunsul integral al Administrației Prezidențiale, la solicitarea Edupedu.ro:
„I. Referitor la întrebarea privind limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani
la rețele sociale, în România:
Considerăm că reglementarea accesului minorilor la rețelele sociale este necesară. Aceasta trebuie desigur realizată într-o manieră responsabilă și echilibrată, care să aibă drept prioritate protejarea sănătății mintale a copiilor, dezvoltarea responsabilității digitale și formarea gândirii critice. Deciziile privind forma concretă a acestor reglementări, inclusiv cele referitoare la limite de vârstă, trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe dialog cu experți, cu instituțiile competente și cu societatea, să fie fundamentate pe date și studii relevante și adaptate specificului național.
Utilizarea rețelelor sociale se desfășoară într-un mediu tehnologic complex, cu beneficii reale, dar și cu riscuri semnificative pentru dezvoltarea copiilor și adolescenților. Aceste riscuri trebuie abordate sistematic și coerent. Impunerea unor limite de acces este utilă, dar insuficientă. În paralel, trebuie implementate măsuri consistente pentru consolidarea discernământului și competențelor digitale, creșterea siguranței în mediul online și contracararea manipulării și dezinformării.
II. Referitor la întrebarea ce vizează cum pot acționa eficient doar părinții și școala din
România în educarea copiilor:
Strategia Națională de Apărare a Țării (SNAT) 2025-2030 evidențiază explicit că digitalizarea și utilizarea extinsă a rețelelor sociale generează efecte pozitive în dezvoltarea societăților. Rețelele sociale oferă instrumente noi libertății de expresie, un drept cetățenesc fundamental. În același timp însă ele creează condiții pentru manipulare, dezinformare agresivă, hiperpolarizare politică și socială, erodarea percepției comune asupra realității și adâncirea vulnerabilităților. Pe scurt, ele pot influența negativ percepția și voința umană.
În acest context, România trebuie să își consolideze capacitatea de a contracara manipularea și dezinformarea în mediul online, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale, fără a aduce atingere, desigur, libertății de expresie. Părinții și școala sunt actorii cheie în acest demers, dar nu pot face față singuri acestei provocări complexe, care depășește capacitatea lor de intervenție.
Este, prin urmare, necesar ca toți actorii societali – instituții publice centrale și locale, dar și organizațiile societății civile, mediul de afaceri, comunitățile locale, membrii familiilor – să participe în mod colectiv la dezvoltarea de programe educaționale, formale și informale, adaptate noilor realități, făurind împreună o cultură publică focalizată pe securitatea umană, cu toate componentele sale.
Siguranța digitală a copiilor trebuie să fie rezultatul unui efort comun al tuturor. Sunt necesare politici publice coerente, programe de educație digitală, mecanisme eficiente de protecție online și o mai bună coordonare între toți actorii responsabili. În egală măsură, toate aceste instrumente trebuie să aibă drept premisă importanța fundamentală a libertății de expresie a tuturor cetățenilor, tineri sau nu.
Platformele digitale au, la rândul lor, răspunderea de a-și asuma un rol activ în limitarea conținutului dăunător și în protejarea minorilor și a celorlalți utilizatori. Totodată, mediul academic și societatea civilă pot contribui semnificativ la dezvoltarea gândirii critice, alfabetizarea media și creșterea siguranței în mediul online”.
DOCUMENT Răspunsul Administrației Prezidențiale:
Amintim că Germania este cel mai recent stat european care și-a anunțat susținerea pentru interzicerea accesului copiilor de sub 14 ani la rețelele sociale. Într-o schimbare de poziție consemnată de Biziday, Partidul Social-Democrat din Germania (SPD), formațiune aflată la guvernare alături de partidul cancelarului Friedrich Merz, CDU, susține blocarea accesului copiilor sub 14 ani la rețele și crearea de versiuni speciale pentru minorii cu vârste între 14 și 16 ani, versiuni în care să fie eliminate funcții precum fluxurile bazate pe algoritmi, conținutul personalizat, derularea infinită și redarea automată a clipurilor.
Un astfel de acces a fost propus în România și de către cercetătoarea Diana Tăut. Într-o analiză pentru Edupedu.ro, aceasta a pledat pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani. Versiunea specială pentru minorii cu vârste între 12 și 15 ani indicată de Diana Tăut, care este expert al Organizației Mondiale a Sănătății, are următoarele limitări: introducerea de setări restrictive în ceea ce privește timpul pe care ei pot să-l petreacă pe rețele, feed-urile să nu mai fie personalizate ci să curgă cronologic, filtrarea atentă a conținutului și dezactivarea indicatorilor sociali precum like-urile, share-urile și vizualizările, „care produc recompensarea majoră” și duc rapid la dependență.
Și Portugalia a aprobat restricții pentru accesul minorilor la social media: copiii de 13-16 ani pot folosi rețelele sociale doar cu acordul explicit al părinților. Anterior, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat că Spania va interzice accesul copiilor cu vârste de sub 16 ani la social media, măsură pentru a-i proteja pe tineri de conținut dăunător, precum cel pornografic sau dăunător. O măsură recentă se află în procedură legislativă avansată și în Franța, la presiunea președintelui Macron.
Și Slovenia pregătește un proiect de lege pentru a interzice accesul la rețele sociale minorilor sub 15 ani. Grecia a anunțat de asemenea că va interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare, printr-un anunț oficial făcut de premierul elen.
Și Cehia intenționează să restricționeze accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare.
La nivel global, Australia a fost prima țară care a și aplicat interdicția de accesare a rețelelor de socializare de către copiii sub 16 ani.
Vicepreședintele Comisiei Europene cu atribuții și în zona educației, Roxana Mînzatu, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că Executivul european nu exclude varianta de a limita accesul copiilor cu vârsta sub 15-16 ani la rețelele sociale, cu scopul de a-i proteja de efectele asupra sănătății mintale și comportamentului.
„Ceea ce nu ne dorim este să ajungem în punctul în care fiecare țară europeană să aibă reglementări diferite în ceea ce privește accesul minorilor la rețelele sociale, oricare ar fi acelea”, a continuat Roxana Mînzatu, în interviul acordat Edupedu.ro pe tema modalităților de protejare la nivelul UE a copiilor și adolescenților de efectele nocive ale noilor tehnologii.
Vicepreședintă executivă a Comisiei Europene cu un portofoliu integrat care include educația, Roxana Mînzatu a calificat drept „legitim și aliniat cu direcția europeană actuală” apelul lansat într-un interviu pentru Edupedu.ro de experta OMS Diana Tăut care a cerut Comisiei Europene să tragă la răspundere marile corporații IT, pentru personalizarea și livrarea de conținut pe rețelele de socializare către copiii de la 12 ani în sus.
„Instituțiile europene recunosc că algoritmii pot avea efecte asupra sănătății mintale și comportamentului copiilor. Chiar recent, o anchetă preliminară a Comisiei indică faptul că TikTok nu a evaluat în mod adecvat modul în care caracteristicile software-ului și al algoritmului aplicației creează dependență. Mesajul principal este, așa cum spuneam, că protecția minorilor nu poate fi lăsată exclusiv în seama familiilor. Este o responsabilitate comună între autorități, platforme, școli și societate. Sănătatea mintală a devenit o componentă mult mai vizibilă în ultimii 15-20 de ani, raportat la sănătatea publică, până la punctul în care, cred eu, trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online”, a anunțat oficialul european, în interviul acordat Edupedu.ro.
În România, discuția cu privire la protejarea sănătății mintale a copiilor și adolescenților prin restricționarea accesului celor sub 15-16 ani la rețelele de socializare a fost relansată în urmă cu două săptămâni de secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, a anunțat Arafat, care a devenit astfel primul oficial guvernamental care a cerut limitarea accesului copiilor sub 15/15 ani din România la rețele sociale.
A fost contrazis rapid de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a susținut că interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii”. În același timp, Rogobete a anunțat că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri.
Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, psihoterapeutul Domnica Petrovai a salutat însă solicitarea lui Raed Arafat.
Iar cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România în studiul care a arătat că 22% dintre copiii români de 11-15 ani sunt în sevraj psihologic, când nu au acces la telefon, a pledat într-un interviu acordat Edupedu.ro pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani.
Chestionat cu privire la această decizie, premierul Ilie Bolojan a respins întâi limitarea accesului copiilor la rețele, argumentând că „e greu doar să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei (sic)”. Ulterior, și-a nuanțat poziția și a spus că „e o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare”.
Citește și:
Portugalia a aprobat restricții pentru accesul minorilor la social media: copiii de 13-16 ani pot folosi rețelele sociale doar cu acordul explicit al părinților
Cehia intenționează să restricționeze accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare / Decizia ar urma să fie luată până la sfârșitul acestui an
Peste 4,7 milioane de conturi de social media au fost șterse, după ce Australia a interzis accesul tinerilor sub 16 ani pe rețele sociale
Soluția aplicată în Franța pentru a interzice accesul copiilor sub 15 ani la social media. Publicitatea pentru rețele sociale către minori, inclusiv prin influenceri, este interzisă, iar platformele pot răspunde pentru conținutul promovat prin algoritmi. Textul integral al proiectului de lege – analiză
Spania va încerca să interzică rețelele sociale pentru copiii cu vârste de până la 16 ani, anunță premierul Pedro Sanchez
Grecia pregătește interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Ministrul Digitalizării spune că este gata să aplice măsura din ziua în care Guvernul o anunță public
Slovenia pregătește un proiect de lege pentru a interzice accesul la rețele sociale minorilor sub 15 ani / Vicepremierul sloven: Ministerul Educației a inițiat decizia, bazată pe experiența altor țări, iar experți în educație și tehnologii digitale vor fi implicați în redactarea legii
Cum funcționează interdicția social media pentru copiii sub 16 ani în Australia: platformele nu pot verifica vârsta cu buletinul sau alte acte de identitate, pot primi amenzi, iar părinții și copiii nu pot fi sancționați – analiza legii aplicate din decembrie
EXCLUSIV Cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal al OMS în România în studiul care a arătat că 22% dintre copiii români de 11-15 ani sunt în sevraj psihologic, când nu au acces la telefon: Pledez pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani
EXCLUSIV Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, despre limitarea accesului la rețelele sociale a copiilor sub 15-16 ani: Analizăm în momentul de față toate variantele. Ce nu ne dorim este ca fiecare țară să aibă reglementări diferite în privința accesului minorilor la rețele / „Trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online”
INTERVIU Cum se comportă un elev aflat în sevraj psihologic din cauza dependenței de social media, la școală? Psihoterapeut Domnica Petrovai: Cu irascibilitate, vigilență permanentă, neliniște, ruminare, abandonare rapidă a sarcinilor care presupun efort, reacție emoțională intensă la feedbackul corectiv al profesorului
BREAKING Primul oficial guvernamental care cere limitarea accesului copiilor din România la rețele sociale: Raed Arafat solicită Parlamentului lege pentru protejarea adolescenților sub 16 ani. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”
Ministrul Sănătății acuză că propunerea lui Arafat nu ar fi echilibrată: Interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii” / Rogobete anunță că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri
EXCLUSIV Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai: Este o decizie foarte bună limitarea accesului copiilor la rețele sociale / Plus: Școala absolvită de președintele Nicușor Dan pilotează un program de reducere a agresivității și altor efecte ale utilizării social-media care poate fi exemplu pentru Guvern
EXCLUSIV Cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal al OMS în România în studiul care a arătat că 22% dintre copiii români de 11-15 ani sunt în sevraj psihologic, când nu au acces la telefon: Pledez pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani
Sorin Costreie, consilier prezidențial, reacție la propunerea lui Raed Arafat de a limita conturile adolescenților pe rețelele sociale: Ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană
Kelemen Hunor, despre limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare: Cu toată bunăvoința lui Arafat, nu poți să interzici. Trebuie o reglementare, corect, dar trebuie și alte măsuri legate de școală, de societate, de familie, discuții, dezbateri
Premierul Bolojan respinge propunerea lui Arafat de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic) / Să luăm niște măsuri de educare, de a reglementa ca părinți accesul
Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri
STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții
România este pe primul loc la folosirea problematică a social media de către copii și adolescenți, cu un procent de două ori mai mare decât media țărilor din studiul OMS. Comportamentul e asociat cu probleme mintale, sociale și de școlarizare
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.
G4Media.ro
Ștefan Lefter