Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) anunță, într-un răspuns transmis Edupedu.ro după întrebările formulate în urma scrisorii deschise a profesoarei de matematică Manuela Prajea, că intenționează să publice matricea de specificații a Evaluării Naționale, document utilizat în prezent doar intern pentru construirea subiectelor și care stabilește distribuția orientativă a itemilor pe competențe, domenii de conținut și niveluri de dificultate.
Matricea de specificații reprezintă, practic, planul tehnic după care este construit un examen. Ea stabilește ce competențe și conținuturi sunt evaluate, ponderea fiecărui domeniu și distribuția itemilor pe niveluri de dificultate și niveluri cognitive. Publicarea unui astfel de document oferă profesorilor și elevilor o imagine clară asupra modului în care este proiectată proba și permite verificarea dacă subiectele respectă structura anunțată.
Instituția susține, de asemenea, că fiecare item este analizat în funcție de nivelul de dificultate și nivelul cognitiv înainte de a fi inclus în subiectele de examen și spune că metoda de rezolvare prezentată în baremul problemei 4.b) de la Matematică a fost aleasă deoarece avea „cea mai ridicată probabilitate de a fi aleasă de către elevi”.
Răspunsurile au fost transmise după ce Edupedu.ro a solicitat explicații privind modul în care sunt construite subiectele Evaluării Naționale, criteriile de dificultate și documentele metodologice care fundamentează examenul, pornind de la întrebările ridicate într-o scrisoare deschisă de profesoara Manuela Prajea, care predă în prezent în Statele Unite.
CNCE: matricea de specificații există, dar nu este publică
Întrebați de ce Ministerul Educației și CNCE nu publică o matrice de specificații a Evaluării Naționale, după modelul utilizat în alte sisteme de educație, oficialii instituției care fac subiectele pentru toate examenele elevilor și profesorilor răspund că documentul există, însă este folosit doar intern.
„Conform procedurilor interne ale CNCE, în prezent la ENVIII matricea de specificație nu este publică. Intenția CNCE este ca, pe măsură ce vor fi implementate prevederile Legii nr. 198/2023, să devină publică și distribuția orientativă a itemilor pe domenii de conținut, competențe și niveluri de dificultate, după modelele existente în alte sisteme de educație”, transmite instituția.
Fiecare item este analizat după dificultate și nivel cognitiv
La întrebarea dacă există o clasificare oficială a itemilor după nivelul de dificultate și nivelul cognitiv, CNCE răspunde afirmativ.
„La elaborarea variantelor de subiecte, grupul de lucru pentru fiecare disciplină evaluează nivelurile de dificultate și nivelurile cognitive pentru fiecare item.”
Este pentru prima dată când instituția explică faptul că fiecare cerință din subiect este încadrată, în procesul de elaborare, atât din perspectiva dificultății, cât și a nivelului cognitiv pe care îl solicită elevului.
Cum stabilește CNCE gradul de dificultate al examenului
Întrebată care este fundamentarea metodologică utilizată la stabilirea gradului de dificultate al subiectelor, instituția invocă metodologia-cadru a Evaluării Naționale.
Potrivit acesteia, subiectele trebuie elaborate astfel încât să aibă „un nivel mediu de dificultate”, iar complexitatea lor să permită rezolvarea integrală în cele 120 de minute alocate probei.
Vor fi elaborate ghiduri pentru profesori
O altă întrebare adresată de Edupedu a vizat lipsa unor ghiduri oficiale care să explice profesorilor și elevilor competențele evaluate și tipurile de cerințe care pot apărea la examen.
CNCE răspunde că Ministerul Educației implementează proiectul RECRED, care prevede elaborarea standardelor naționale de evaluare, pilotarea itemilor și realizarea unor ghiduri și instrumente metodologice destinate profesorilor.
Potrivit instituției, ghidurile vor conține exemple de activități și indicatori organizați în funcție de gradul de complexitate și vor sprijini utilizarea standardelor naționale de evaluare în procesul didactic.
CNCE: Evaluarea Națională evaluează curriculumul
Evaluarea Națională se bazează pe o programă distinctă de curriculumul parcurs de elevi. Și se punea problema că această evaluare nu evaluează curriculumul, adică cea ce ar trebui să facă elevii în ciclul gimnazial, raportat la profilul absolventului și la programă. CNCE respinge această interpretare și afirmă că examenul „evaluează curriculumul în vigoare în integralitatea sa prin intermediul programei de examen”, excluzând doar competențele care nu pot fi evaluate printr-o probă scrisă, precum cele de comunicare orală.
Instituția mai precizează că programele de examen aprobate prin Ordinul ministrului Educației nr. 4.730/2022 conțin competențele generale, competențele specifice și conținuturile evaluate.
Explicațiile pentru problema 4.b)
Edupedu.ro a solicitat și un punct de vedere privind problema 4.b) de la Subiectul al III-lea al Evaluării Naționale 2026, una dintre cele mai discutate cerințe ale examenului.
CNCE susține că metoda de rezolvare prezentată în barem este în concordanță cu documentele de fundamentare ale examenului.
„Grupul de lucru al CNCE consideră că metoda de rezolvare prezentată în barem este în concordanță cu competențele și metodele de lucru prevăzute în toate documentele de fundamentare ale ENVIII. Această metodă a fost prezentată în barem deoarece, potrivit argumentului formulat de către Grupul de Lucru, a avut cea mai ridicată probabilitate de a fi aleasă de către elevi, venind astfel în sprijinul candidaților și al profesorilor evaluatori.”
Instituția subliniază, totodată, că baremele prevăd acordarea punctajului pentru orice modalitate corectă de rezolvare și afirmă că autorii subiectelor urmăresc în mod constant elaborarea unor cerințe care permit mai multe metode de rezolvare, inclusiv pentru evaluarea competențelor de complexitate ridicată.
Câți profesori elaborează subiectele?
Întrebat câți profesori participă la elaborarea și validarea subiectelor, CNCE nu oferă un număr.
Instituția invocă acordurile de confidențialitate semnate de membrii grupurilor de lucru și precizează doar că numărul profesorilor selectați anual diferă în funcție de necesitățile fiecărei discipline.
O reformă a Evaluării Naționale
În răspunsul transmis Edupedu.ro, CNCE afirmă că, odată cu implementarea prevederilor Legii nr. 198/2023, Ministerul Educației are în vedere „o amplă reformă a evaluării”, care va viza inclusiv Evaluarea Națională și documentația de fundamentare a acesteia.
Instituția susține că viitoarea comunicare publică va respecta criteriile de transparență și va avea în vedere profesorii, elevii, părinții și celelalte categorii interesate de organizarea examenelor naționale.
Redăm întrebările adresate de Edupedu către CNCE și răspunsul integral:
Solicitarea Edupedu.ro: După publicarea scrisorii deschise adresate Ministerului Educației și CNCE de către profesoara de matematică Manuela Prajea, care a predat în România și în prezent predă în Statele Unite ale Americii, vă rugăm să ne transmiteți un punct de vedere cu privire la aspectele semnalate referitoare la organizarea și fundamentarea Evaluării Naționale.
Concret, vă rugăm să răspundeți următoarelor întrebări:
- Are Ministerul Educației în vedere revizuirea programei pentru Evaluarea Națională, publicată în 2015, precum și elaborarea unor materiale metodologice actualizate pentru pregătirea examenului?
- De ce Ministerul Educației și CNCE nu publică o matrice de specificații a Evaluării Naționale, care să indice distribuția orientativă a itemilor pe domenii de conținut, competențe și niveluri de dificultate, după modelul utilizat în alte sisteme de educație?
- Există, la nivelul CNCE, o clasificare oficială a itemilor pe niveluri de dificultate sau pe niveluri cognitive utilizată în procesul de elaborare a subiectelor? Dacă da, de ce aceasta nu este publică?
- Care este fundamentarea metodologică utilizată la stabilirea gradului de dificultate al subiectelor de la Evaluarea Națională?
- Intenționează Ministerul Educației să publice ghiduri pentru profesori, elevi și părinți care să explice competențele evaluate și tipurile de cerințe care pot apărea la examen?
- De ce Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a nu evaluează curriculumul, ci o programa separată, un fragment din programele de gimnaziu la Limba română și Matematică?
- Actuala programă pentru Evaluarea Națională și documentele publice existente oferă profesorilor suficiente repere privind nivelul de complexitate al cerințelor care pot apărea în examen? Argumentați.
- În ceea ce privește subiectul III, problema 4.b) de la proba de matematică din sesiunea 2026, CNCE consideră că metoda de rezolvare prezentată în barem este în concordanță cu competențele și metodele de lucru prevăzute explicit de programa școlară? Vă rugăm să argumentați.
- În elaborarea subiectelor, există criterii privind utilizarea unor metode de rezolvare care nu sunt prezentate explicit în programa școlară sau în modelele oficiale de subiecte?
- Câți profesori participă la procesul de validare a subiectelor și ce proceduri există pentru a verifica dacă acestea respectă programa, nivelul de dificultate stabilit și timpul de lucru alocat elevilor?
Răspunsul CNCE: Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:
1. Conform procedurilor interne ale CNCE, în prezent la ENVIII matricea de specificație nu este publică. Intenția CNCE este ca, pe măsură ce vor fi implementate prevederile Legii 198/2023 (care vizează modificările ce vor fi aduse ENVIII), să devină publică și distribuția orientativă a itemilor pe domenii de conținut, competențe și niveluri de dificultate, după modelele existente în alte sisteme de educație.
2. La elaborarea variantelor de subiecte, grupul de lucru (GL) pentru fiecare disciplină evaluează nivelurile de dificultate și nivelurile cognitive pentru fiecare item.
3. Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a Evaluării naționale a absolvenților clasei a VIII-a (aprobată prin Ordinul de ministru nr. 4.801/2010 și actualizată anual prin ordinele de ministru subsecvente) specifică (la Capitolul V, Articolul 36) faptul că subiectele de examen se elaborează astfel încât să aibă un nivel mediu de dificultate, iar complexitatea itemilor să permită rezolvarea integrală a testului în 120 de minute.
4. Ministerul Educației și Cercetării implementează proiectul „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED“, cod SMIS: 321024. Pentru componenta Evaluare, acțiunile aflate în implementare vizează, printre altele proiectarea itemilor de evaluare corespunzători, pilotarea pe teren a acestora, validarea standardelor naționale de evaluare, respectiv elaborarea de ghiduri de implementare și de instrumente de lucru destinate cadrelor didactice pentru dezvoltarea competențelor de utilizare eficientă a indicatorilor. Ghidurile vor conține activități și contexte de învățare pe care cadrul didactic le poate utiliza pentru a sprijini atingerea așteptărilor formulate prin standarde. Indicatorii vor acoperi întregul standard, vor fi adecvați vârstei elevilor, vor fi organizați ierarhic în funcție de complexitatea acestora, respectând particularitățile dezvoltării elevului într-o anumită perioadă a vieții și având în vedere, în mod holistic, toate domeniile de dezvoltare.
5. ENVIII evaluează curriculumul în vigoare în integralitatea sa prin intermediul programei de examen, excluzând doar acele aspecte care nu sunt adecvate unei probe scrise (competențele de comunicare orală, de exemplu).
6. Programele de examen în vigoare sunt aprobate prin Ordinul de ministru nr. 4.730/18.08.2022 privind aprobarea programelor pentru susținerea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a și sunt disponibile aici.
Documentele publice specifică atât competențele generale/competențele specifice, cât și conținuturile vizate explicit la evaluarea națională.
7. Grupul de lucru al CNCE consideră că metoda de rezolvare prezentată în barem este în concordanță cu competențele și metodele de lucru prevăzute în toate documentele de fundamentare ale ENVIII. Această metodă a fost prezentată în barem deoarece, potrivit argumentului formulat de către GL, a avut cea mai ridicată probabilitate de a fi aleasă de către elevi, venind astfel în sprijinul candidaților și al profesorilor evaluatori.
8. Baremele de evaluare și de notare conțin specificarea: „Baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor”. Membrii GL pe discipline au în vedere, constant, identificarea unor cerințe/sarcini de lucru care să permită mai multe metode de rezolvare Astfel pot fi evaluate inclusiv nivelurile de complexitate ridicată ale competențelor vizate.
9. Documentele și procedurile de lucru interne ale CNCE includ existența acordurilor de confidențialitate semnate de către membrii GL. Numărul profesorilor selectați prin apelul public anual este variabil și depinde de mai mulți factori, printre care necesitățile identificate de către coordonatorul de disciplină. CNCE are ca preocupare constantă să asigure calitatea întregului proces de elaborare a subiectelor și a baremelor de evaluare și de notare, inclusiv cele privind criteriile vizând respectarea programei, a nivelului de dificultate, a timpului alocat etc.
10. Odată cu implementarea prevederilor Legii nr. 198/2023, Ministerul Educației și Cercetării are în vedere și o amplă reformă a evaluării care vizează inclusiv ENVIII și întreaga documentație de fundamentare aferentă acesteia. Comunicarea publică va îndeplini toate criteriile de transparență și va avea în vedere toate categoriile de beneficiari, precum și pe toți cei interesați de aspectele specifice implicate de implementarea la nivel de sistem educațional.
Foto: 200041745 | Admitere © Noipornpan | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
