Probleme majore cu ordonanța care a dus la demisia ministrului Educației: Nu se poate aplica anul acesta

3.474 de vizualizări
Gabriel Ispas / Foto: Facebook Gabriel Ispas
Gabriel Ispas / Foto: Facebook Gabriel Ispas
Ordonanța care a dus la demisia ministrului Educației încalcă Constituția și nu poate fi pusă în aplicare anul acesta. Avertismentul dur vine de la Gabriel Ispas, decanul Facultății de Drept de la Titu Maiorescu și fost director pe Juridic în Minister, care acuză guvernul de „oportunism deșănțat și o negociere fără precedent a intereselor educaționale”. Acesta a declarat pentru EduPedu.ro că ordonanța promovată de guvernul PSD-ALDE pentru ca învățătoarele să predea din nou Româna la clasele minorităților a fost publicată în Monitor după începerea școlii, iar Legea educației interzice aplicarea retroactivă.

Scurt istoric:

  • Guvernul PSD-ALDE a aprobat pe 23 august 2018 o Ordonanță care prevedea că elevii de până în clasa a IV-a, care fac parte din minoritățile naționale, trebuie să învețe materia Limba română de la profesorii de gimnaziu și liceu, și nu de la învățătoare
  • Măsura a fost luată cu 20 de zile înainte să înceapă școala, fără să fi existat o formare pedagogică a profesorilor și fără dezbatere
  • Decizia a generat proteste din partea părinților și a profesorilor, a determinat UDMR să suspende protocolul parlamentar cu PSD și, în cele din urmă, a dus la demisia ministrului Valenin Popa, care a refuzat să abroge prevederea disputată
  • Vineri, 28 septembrie 2018, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență care abrogă interdicția aplicată învățătoarelor. Ordonanța aceasta este semnată de secretarul de stat pentru minorități, Irina Elisabeta Kovacs

Contactat de EduPedu.ro, Gabriel Ispas, fost director al departamentului Juridic în Ministerul Educației, a criticat dur guvernul PSD-ALDE pentru cele două ordonanțe care au bulversat învățământul minorităților.

Nu înțeleg decizia ministrului Educației de a-și da demisia, atâta vreme cât ordonanța nu poate fi aplicată în anul școlar 2018-2019. Constat că, la nivelul Ministerului Educației si la nivelul Guvernului în ansamblul său, gândirea juridică lipsește cu desăvârșire, fiind înlocuită de un oportunism deșănțat și o negociere fără precedent a intereselor educaționale”, a declarat Ispas, pentru EduPedu.ro.

Acesta a precizat că se referă “la susținerea politică acordată majorității de către UDMR”.

Îi îndemn pe cei care mai pot să citească, să lectureze Legea educației, care spune că orice măsură adoptată în domeniul educațional se aplică începând cu anul școlar următor”, a explicat decanul Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu.

Ce spune Legea Educației nr. 1/2011:
  • Articolul 5 – (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.

Anul școlar 2018-2019 a început în data de 1 septembrie 2018. La acea dată, normele, planurile de învățământ erau cele care fuseseră modificate prin Ordonanța publicată la sfârșitul lunii august în Monitorul Oficial”, adică cea care le-a interzis învățătoarelor să mai predea Româna, a declarat Ispas.

Ordonanța de la sfârșitul lunii septembrie (cea care restabilește ordinea de anul trecut și le permite învățătoarelor să revină la orele de Română – n.red.) are motive extrinseci și intrinseci de neconstituționalitate, dar dincolo de acestea oricum nu poate fi pusă în aplicare retroactiv, începând cu 1 septembrie 2018. În primul rând, nu se justifică urgența. În al doilea rând, este evident că nu putem vorbi de legalitate, oportunitate și predictibilitate, în contextul în care aceeași normă este modificată în mai puțin de 30 de zile”, a continuat fostul director pe Juridic din Minister.

Întrebat de ce nu se justifică urgența, având în vedere că părinții și profesorii au ieșit în stradă pentru că elevii nu au, de facto, profesori la clasă, Ispas a declarat că “toate aceste lucruri trebuia avute în vedere atunci când s-a emis ordonanța din 23 august. De ce s-a emis o ordonanță, în contextul în care nu exista pregătire pentru acest lucru și de ce de fiecare dată elevii și profesorii trebuie să fie cei care suferă?

Amintim că ministrul Educației, Valentin Popa, a demisionat săptămâna trecută, învocând refuzul de a semna ordonanța solicitată de UDMR. Surse politice au declarat pentru EduPedu.ro că motivele refuzului au fost tocmai cele legate de lipsa legalității și oportunității ordonanței.

UPDATE Citește aici replica dată de Csaba Asztalos
UPDATE 2: Argumentele lui Gabriel Ispas, la replica data de președintele CNCD, Csaba Asztalos:

„Am urmărit cu mare atenție intervenția președintelui CNCD și sunt necesare câteva precizări:

Orice ordonanță trebuie să fie temeinic motivată sub aspectul urgenței, ori în prima frază guvernul spune că e necesară această măsură excepțională întrucât nu se pot asigura cadre didactice de predare calificate.

În alineatul secund guvernul spune că vrea să înlăture o discriminare pentru profesorii care deja predau la clase, discriminare introdusă de același guvern în urmă cu o lună.

Este o contradicție evidentă între alineatele care justifică urgența măsurii, cu atât mai mult cu cât nici cantitativ, nici calitativ nu se explică gravitatea situației.

Art. 2 din ordonanță stabilește încetarea de drept a contractelor de muncă sau a actelor adiționale semnate la 1 septembrie. Aceste raporturi de muncă au intrat în circuitul civil, iar guvernul afectează grav securitatea și predictibilitatea raporturilor de muncă!

Aș dori să precizez că modalitate de a se promova această ordonanță este la fel de absurdă ca și ordonanța pe care o abrogă.

Problema predării limbii române pentru etnici este una extrem de serioasă și nu se poate rezolva politicianist, prin ordonanțe date după ureche. Este nevoie de o dezbatere serioasă, cu implicarea autorităților și a comunităților locale și a comunităților minoritare.

Este evident că, la presiunea politică a UDMR, Guvernul va forța aplicarea ordonanței, care își va produce efectele, indiferent de o viitoare constatare a neconstituționalității sale. Cu toate aceste, în an centenar, problema predării limbii române este tratată ca o glumă de ministerul Educației.

Și, la final, o întrebare retorică: dacă guvernul s-a trezit din somn și și-a dat seama că trebuie să adopte această ordonanță, vor fi destituiți toți cei care au avizat ordonanța inițială?”


4 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Colegiul Național „Tudor Vianu”, unde este diriginte și profesor de Română ministrul Educației, Monica Anisie, intră de joi în scenariul roșu. Patru elevi, confirmați pozitiv cu COVID

Colegiul Național „Tudor Vianu” din Capitală, liceul unde predă limba Română ministrul Educației, Monica Anisie, intră de joi în scenariul roșu, potrivit surselor Edupedu. Cadrele didactice au fost anunțate astăzi,…
Vezi articolul

Universitatea de Medicină din Târgu Mureș acuză de abuz de putere Inspectoratul Școlar Mureș, care ar fi blocat admiterea în clasa a IX-a pentru anul școlar viitor la clasele Liceului UMFST, deși acesta avea autorizare de la Ministerul Educației

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş a anunțat, miercuri, că Liceul UMFST „George Emil Palade”, înființat de în baza unui ordin al Ministrului…
Vezi articolul

Profesorul Mircea Miclea: Trebuie să fii complet nerealist să crezi că analfabetismul funcțional nu va crește din aceste măsuri / Situația este extrem de dramatică, de aceea profesorii încearcă să-și facă auzită vocea, nu pledează pentru privilegii proprii, ci atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung

Deciziile precum mărirea normei didactice sau creșterea numărului de elevi în clase vor agrava fenomenul analfabetismului funcțional, a afirmat recent, în emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News, profesorul Mircea…
Vezi articolul

Economia pe care o va face ministerul în acest an prin toate măsurile din legea Bolojan, care dau peste cap școlile, profesorii și elevii: 378 milioane de lei, adică 0,6% din bugetul MEC – estimarea Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal scrie în opinia sa privind legea 141/225 că „Măsurile de reducere a cheltuielilor în domeniul educației vizează o creștere a normei didactice de predare, o restrângere a burselor…
Vezi articolul