“Copiii au așteptat 3 săptămâni o profesoară de Limba română, pentru că eu nu mai am voie să le predau. Dar elevii mei n-au stat nici o oră fără profesor la clasă, deoarece am fost prezentă şi am predat lecţiile la limba română oarecum în mod ilegal”, a povestit pentru EduPedu.ro o învățătoare din Oradea. A scris 3 manuale de Comunicare în limba română, pentru școlile cu predare în maghiară, dintre care ultimul aprobat chiar de Ministerul Educației condus de Valentin Popa. O ordonanță promovată tot sub mandatul său, cu doar 20 de zile înainte de începutul școlii, a decis, însă, că învățătoarea trebuie înlocuită cu un profesor de gimnaziu sau liceu de Limba română. În cele din urmă, prevederea a fost abrogată.
Manuale de Română pentru minorități – Vezi în articol ce a însemnat pentru copii o decizie luată de Guvern, fără pregătirea profesorilor
Cum s-a tradus, în clasele de copii, ordonanța care le-a interzis pentru o lună învățătoarelor să mai predea româna? Învățătoarea Valeria Zahu ne-a arătat ce înseamnă, pentru copii, o bulversare legislativă.
“Au trecut 3 săptămâni de când copiii așteaptă un profesor de Limba și literatura română și nu au facut nicio oră cu acel profesor. Eu stau în clasă de dimineață și până după-masă și aștept să intre profesorul de Limba și literatura română. A venit o profesoară, i-am făcut o lecție demonstrativă, i-am aratat site-ul cu manuale, programa școlara să studieze, i-am prezentat copiii, s-a prezentat și dânsa, dar a doua zi nu a mai venit, că și-a dat demisia. A venit apoi altă profesoară, dar nu a mai revenit, pentru că a zis că nu are numire să predea”, a declarat la finalul săptămânii trecute, pentru EduPedu.ro, învățătoarea Valeria Zahu, de la școala Szacsvay Imre din Oradea.
Este coautoare a 3 manuale de Limba română pentru școlile cu predare în maghiară, toate avizate de Ministerul Educației și publicate pe platforma oficială manuale.edu.ro.
Povestește că dacă ar fi respectat Ordonanța din 23 august, elevii ar fi pierdut 12 ore de Limba română: “Dar elevii mei n-au stat nici o oră fără profesor la clasă, deoarece am fost prezentă şi am predat lecţiile la limba română oarecum în mod ilegal. Pentru acest lucru îmi asum toată răspunderea”.
“Învățătorii care predau până acum Limba română pentru minorități au fost special formați pentru acest lucru: am făcut Liceul Pedagogic, apoi am făcut o pregătire suplimentară, am devenit institutori, apoi am făcut și facultate, pentru că așa au venit vremurile și am făcut aproape toți învățătorii. Am făcut metodica predării Limbii române pentru minorități, am făcut Literatură pentru copii, am făcut gramatică, deci am studiat pentru a le preda copiilor de la secțiile minorităților la clasele I-IV. Pe când, profesorii eu nu cred că au fost pregătiți pentru a le preda copiilor de această vârstă, plus că am făcut psihopedagogie a preșcolarului și școlarului mic, ceea ce ne permite să predăm la clasa pregătitoare”, a explicat învățătoarea Valeria Zahu.
Manuale de Română pentru minorități: cum ar trebui să comunice profesorul
Una dintre principalele probleme ridicate de părinți este că majoritatea profesorilor specializați de Limba română chemați să le predea copiilor din primar nu cunosc limba minorității. “Cum comunică profesorul cu o clasă întreagă de elevi care nu știu limba română?”, a întrebat învățătoarea, care a precizat că nu este vorba de grupe mici de copii, așa cum se întâmplă la cursurile de limbi străine private.
Apoi, cum reușește profesorul de gimnaziu sau liceu, adus peste noapte la copii de clasele pregătitoare-IV, să îi învețe alfabetul, să diferențieze sunetele, să îi arate forma literelor mari, mici, să îi pregătească pentru o materie la care dau examen, fără să fi avut o formare pentru această grupă de vârstă, continuă învățătoarea.
Aceasta a povestit că o caracteristică a copiilor aparținând minorităților este că “vorbesc prea puțin în familie românește. Majoritatea nu prea știu limba, mai știu cei care sunt în grădiniță la grupa mixtă, dar sunt puțini. Restul pornesc cu un vocabular foarte sărac și apoi noi pornim de la lucruri mărunte: punem mult accent pe dezvoltarea vocabularului, pentru ca elevii să știe să răspundă la întrebări simple, până ce în clasa a II-a reușim deja să scriem și să citim scurte texte”.
Unul dintre argumentele folosite de reprezentanții Ministerului Educației în introducerea la clase a profesorilor de Română în locul învățătorilor a fost faptul că elevii aparținând minorităților naționale cunosc mai bine engleza decât româna, iar la engleză au profesor de specialitate.
Dar “la engleză nu se dă examen sfârșitul clasei a VIII-a, deci nu putem spune că avem rezultate așa spectaculoase la limba străină, atâta vreme cât nu este testată”, a precizat Valeria Zahu.
Manuale de Română pentru minorități: programa schimbată
Învățătoarea a declarat că programa școlară pentru predarea Limbii române la minorități s-a schimbat, totuși, odată cu generația copiilor care acum sunt clasa a VI-a, tocmai pentru a fi predată ca limbă străină. “Ministerul Educației nu ne-a dat, însă, nicio concluzie la Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Dacă am fi văzut că sunt rezultate mai slabe ca în anii anteriori, atunci aș fi zis că este corect să schimbăm. Dar rezultatele de la Evaluări nu sunt cunoscute”, a subliniat Zahu.
Întrebată cum comentează ultima declarație a ministrului demisionar Valentin Popa, (“Am fost la deschiderea anului şcolar în judeţul Harghita şi am intrat în trei clase a V-a şi a VI-a şi am încercat să dialoghez cu elevii în limba română, însă fără nici un fel de succes. Nici când am plecat şi am spus la revedere, elevii nu au răspuns decât după ce li s-a tradus şi au repetat salutul după profesoara de la clasă” – Valentin Popa, n.red.), învățătoarea a spus: “Nu știu cum să comentez. Nu prea cred că acești copii nici să salute nu știu. Într-adevăr, sunt zone și zone. La țară, eu nu contest, e mult mai greu acolo unde copilul nu aude și nu folosește limba română decât la școală, în timpul celor 4 ore. Invit ministrul la mine la oră, la clasa a III-a, să vină să vadă rezultatele”.
“Ceea ce ne doare foarte mult este că această ordonanță a fost luată fără o consultare publică a celor implicați în acest proces. Cei care am studiat si frecventat liceul pedagogic si am primit o formare foarte serioasă, am avut toate disciplinele comune cu secția de Limbă română, inclusiv Limba și literatura română am studiat-o exact ca cei de la secția de română. Acum, diploma noastră este contestată, studiile noastre sunt anulate de această Ordonanță”, a continuat Valeria Zahu.
Care este orarul copiilor din învățământul primar, la minorități:
Sursa: Institutul de Științe ale Educației
Cum arată articolul din OG 9/2018 care a bulversat învățământul minorităților:
17. După alineatul (7) al articolului 263 se introduce un nou alineat, alin. (7^1), la Legea educației cu următorul cuprins:
,,(7^1) În învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.”
Informații de background:
- Guvernul PSD-ALDE a aprobat pe 23 august 2018 o Ordonanță care prevedea că elevii de până în clasa a IV-a, care fac parte din minoritățile naționale, trebuie să învețe materia Limba română de la profesorii de gimnaziu și liceu, și nu de la învățătoare
- Măsura a fost luată cu 20 de zile înainte să înceapă școala, fără să fi existat o formare pedagogică a profesorilor și fără dezbatere
- Decizia a generat proteste din partea părinților și a profesorilor, a determinat UDMR să suspende protocolul parlamentar cu PSD și, în cele din urmă, a dus la demisia ministrului Valenin Popa, care a refuzat să abroge prevederea disputată
- Citește aici despre Culisele unei ordonanțe care a dus la demisia ministrului Educației și cine este autorul real al noilor reguli de predare a Limbii române pentru minorități
Advertorial
Raluca Pantazi
Redacția
Mihai Peticilă
1 comment