Csaba Asztalos: Ordonanța privind predarea Limbii române la minorități se aplică anul acesta, în mod constituțional

1.100 de vizualizări
Csaba Asztalos / Foto: Facebook.com
Ordonanța care a dus la demisia ministrului Educației și la ridicarea interdicției asupra învățătoarelor de a le preda româna copiilor din minorități este constituțională, pentru că se raportează la o normă din Legea educației pe care o modifică, a declarat pentru EduPedu.ro președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos. Vezi mai jos replica oficialului la declarațiile decanului Facultății de Drept de la Titu Maiorescu, Gabriel Ispas, potrivit căruia ordonanța de la sfârșitul lunii septembrie are motive extrinseci și intrinseci de neconstituționalitate și nu poate fi pusă în aplicare în prezent.

Csaba Asztalos a afirmat pentru EduPedu.ro că “Ordonanța de vineri (cea care restabilește ordinea de anul trecut și le permite învățătoarelor să revină la orele de Română – n.red.) ar fi neconstituțională numai dacă Constituția României ar avea o prevedere care să spună că orice modificare la Legea educației intră în vigoare cu prima zi a anului școlar / universitar următor celui în care a fost adoptat”.

Ordonanța poate să introducă un alt termen, constituie excepție de la lege, nu de la Constituție. Era neconstituțională dacă se raporta la o normă din Constituție, dar ea se raportează la o normă din legea educației pe care o modifică”, a explicat Asztalos.

Potrivit acestuia, dacă în Constituție era trecut articolul 5 din Legea educației (Articolul 5 – (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.), atunci ordonanța care stabilește că de această dată modificarea se aplică chiar în acest an școlar ar fi fost neconstituțională.

Eu am modificat Legea educației prin ordonanță. Dacă nu puneam o dată, nu puteam să o introduc decât anul viitor”, a adăugat Csaba Asztalos.

Președintele CNCD a declarat că “aplicarea ordonanței este constituțională, pentru că ea în sine reglementează o excepție de la articolul 5 aliniatul 2 din Legea Educației. Ordonanța și Legea educației au aceeași valoare juridică”.

În ceea ce privește acuzația lansată de Gabriel Ispas că nu se justifică urgența acestei ordonanțe, Astzalos spune: “Cu ce a justificat urgența Ministerul Educației în cazul primei ordonanțe? Care au fost oportunitatea și predictibilitatea primei ordonanțe? Au avut un studiu de impact cu câți elevi sunt afectați de ordonanță, dacă are suficienți profesori de limba română să intre la aceste clase? Sunt 60.000 de copii și cel puțin 4.000 de învățători afectați”.

Cât de cinic poți să fii să dai ordonanță pe 23 august și tu să justifici în demisie că ai dat această ordonanță pentru că la începutul anului școlar ai intrat în două clase și nu ți-au răspuns copiii în română. Tu întâi dai ordonanță și apoi mergi să vezi dacă vorbesc limba română?”, a declarat Csaba Asztalos, cu referire la declarația lui Valentin Popa din ziua demisiei.

Citește aici argumentele lui Gabriel Ispas, potrivit căruia Ordonanța care readuce învățătorii la orele de Limbă română pentru minorități nu se poate aplica anul acesta

Ce spune Ordonanța de Urgență de vineri, 27 septembrie, în urma căreia ministrul Valentin Popa a demisionat:

Legea educației naționale nr. 1/2011 se modifică și completează, după cum urmează:

1. La articolul 263, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu următorul cuprins:
(6^1) Profesorii pentru învățământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale predau disciplinele Comunicare în limba română, precum și Limba și literatura română pe tot parcursul ciclului primar.

2. La articolul 263, alineatul (7^1) se abrogă.

Art. II. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, contractele individuale de muncă, actele adiționale la acestea, precum și orice alte efecte juridice generate de aplicarea prevederilor art. 263 alin. (7^) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, încetează de drept.

Art. III. – Prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică din anul școlar 2018-2019.


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Bugetul Erasmus+ să fie de cel puțin 60 de miliarde de euro în 2028-2034, presează un grup de mari organizații universitare europene. 8 amendamente propuse pentru viitorul program UE de schimburi și mobilități educaționale

Bugetul Erasmus+, principalul program UE de schimburi și mobilități educaționale, ar trebui să fie de cel puțin 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, considerabil peste alocarea de 40,8…
Vezi articolul
O voce pentru educatie

Capitol despre digitalizarea învățământului, propus integral în proiectul legii educației de către alianța „O Voce”, pentru că nu exista în forma inițială. Noutate: desființarea AARNIEC (RoEduNet) și introducerea competențelor digitale din ciclul primar / Organizația a transmis 280 de amendamente ministerului

Un întreg capitol de digitalizare a învățământului preuniversitar este propus între cele 280 de amendamente la proiectul legii Învățământului preuniversitar de către Alianța „O Voce pentru Educație”, potrivit unui comunicat…
Vezi articolul

Copiii noștri au nevoie să vadă cum e școala la noi, cum sunt prietenii așa cum îi știu ei, nu doar din alte țări, explică producătoarea Irina Enea, care ecranizează cartea „Pericol”, scrisă de Raluca Poenaru / Casting pentru copii și campanie de fundraising, duminică, 10 mai, pentru filmul în care joacă și Medeea Marinescu

Cartea „Pericol”, scrisă de Raluca Poenaru, care a câștigat Trofeul Arthur în 2017, va fi ecranizată într-un film pentru copii, în care va juca și Medeea Marinescu, cunoscută pentru rolul…
Vezi articolul

Cumințenia pământului nu va putea fi văzută de Ziua Brâncuși pentru că Ministerul Culturii nu a plătit o asigurare de 2000 de euro. Avocatul proprietarilor: Este o minciună că ministerul a reluat discuțiile

Se împlinesc aproape 6 ani de când sculptura lui Constantin Brâncuși, Cumințenia pământului, a fost scoasă la vânzare, în România, scrie CulturaLaDubă.ro. Fiindcă este clasată în tezaurul național, Ministerul Culturii…
Vezi articolul