Comisia Europeană nu exclude varianta de a limita accesul copiilor cu vârsta sub 15-16 ani la rețelele sociale, cu scopul de a-i proteja de efectele asupra sănătății mintale și comportamentului copiilor. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a declarat că „la nivel european analizăm în momentul de față toate variantele și ne concentrăm inclusiv pe responsabilitatea platformelor, verificarea vârstei și foarte important, educația digitală”.
„Urmărim atenți ce se întâmplă în statele membre”, a declarat pentru Edupedu.ro oficialul european, după ce Franța a adoptat în ianuarie o lege care interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar și mai recent Grecia, Spania și Cehia au anunțat impunerea de interdicții similare pentru a-și proteja copiii.
„Ceea ce nu ne dorim este să ajungem în punctul în care fiecare țară europeană să aibă reglementări diferite în ceea ce privește accesul minorilor la rețelele sociale, oricare ar fi acelea”, a continuat Roxana Mînzatu, în interviul acordat Edupedu.ro pe tema modalităților de protejare la nivelul UE a copiilor și adolescenților de efectele nocive ale noilor tehnologii.
Vicepreședintă executivă a Comisiei Europene cu un portofoliu integrat care include educația, Roxana Mînzatu a calificat drept „legitim și aliniat cu direcția europeană actuală” apelul lansat într-un interviu pentru Edupedu.ro de experta OMS Diana Tăut care a cerut Comisiei Europene să tragă la răspundere marile corporații IT, pentru personalizarea și livrarea de conținut pe rețelele de socializare către copiii de la 12 ani în sus.
„Instituțiile europene recunosc că algoritmii pot avea efecte asupra sănătății mintale și comportamentului copiilor. Chiar recent, o anchetă preliminară a Comisiei indică faptul că TikTok nu a evaluat în mod adecvat modul în care caracteristicile software-ului și al algoritmului aplicației creează dependență. Mesajul principal este, așa cum spuneam, că protecția minorilor nu poate fi lăsată exclusiv în seama familiilor. Este o responsabilitate comună între autorități, platforme, școli și societate. Sănătatea mintală a devenit o componentă mult mai vizibilă în ultimii 15-20 de ani, raportat la sănătatea publică, până la punctul în care, cred eu, trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online”, a anunțat oficialul european, în interviul acordat Edupedu.ro.
Mînzatu a amintit că „în cel mai recent discurs privind Starea Uniunii, din septembrie 2025, președinta Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) a subliniat necesitatea protejării copiilor online și a anunțat consultarea experților de nivel înalt, inclusiv privind posibile restricții de vârstă pentru rețelele sociale”.
Interviul integral acordat de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, pentru Edupedu.ro:
„Rep: Care este perspectiva dumneavoastră cu privire la limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15-16 ani la rețelele sociale, după valul de discuții și decizii pornite în statele europene?
Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene: Protecția copiilor online este o temă serioasă în Europa, mai ales că o mare parte dintre utilizatorii de internet sunt minori, iar adolescenții folosesc zilnic rețelele sociale.
De asemenea, știm din ultimul raport ESPAD că jumătate dintre adolescenții europeni sondați se declară îngrijorați de timpul pe care chiar ei îl petrec pe rețelele sociale, ceea ce spune multe. Dar nu este numai despre timpul petrecut acolo, ci despre conținutul pe care îl consumă – care poate crea dependență, stimă de sine scăzută, anxietate și alte probleme sociale conexe.
La nivel european analizăm în momentul de față toate variantele și ne concentrăm inclusiv pe responsabilitatea platformelor, verificarea vârstei și foarte important, educația digitală.
Urmărim atenți ce se întâmplă în statele membre.
Ceea ce nu ne dorim este să ajungem în punctul în care fiecare țară europeană să aibă reglementări diferite în ceea ce privește accesul minorilor la rețelele sociale, oricare ar fi acelea.
Rep: Ce măsuri considerați necesare pentru a proteja copiii și adolescenții de efectele nocive ale noilor tehnologii?
Roxana Mînzatu: Mă gândesc în primul rând la responsabilitatea platformelor. Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) obligă marile platforme să creeze un mediu sigur pentru minori.
Concret, sunt necesare setări de confidențialitate la nivel maxim pentru conturile minorilor, limitarea mecanismelor care creează dependență (scroll infinit, autoplay, notificări excesive), sisteme de recomandare a conținutului care să țină cont de interesul superior al copilului sau instrumente eficiente de control parental și management al timpului online.
Reglementarea este doar o parte a soluției, cealaltă parte este alfabetizarea digitală și dezvoltarea spiritului critic al copiilor.
Un nivel bun al competențelor digitale, inclusiv alfabetizarea digitală, îi ajută pe tineri să navigheze dimensiunea online într-un mod care este sigur pentru ei. De asemenea, modul în care evoluează componenta de inteligență artificială aduce în sine alte provocări – fie că vorbim de conținut creat artificial pe îl luăm de bun, până la fenomenul deepfake-urilor.
Rep: Care este răspunsul dumneavoastră la apelul lansat de cercetătoarea Diana Tăut, expert OMS în psihologia sănătății publice?
Roxana Mînzatu: Apelul este legitim și aliniat cu direcția europeană actuală. Instituțiile europene recunosc că algoritmii pot avea efecte asupra sănătății mintale și comportamentului copiilor.
Chiar recent, o anchetă preliminară a Comisiei indică faptul că TikTok nu a evaluat în mod adecvat modul în care caracteristicile software-ului și al algoritmului aplicației creează dependență.
Mesajul principal este, așa cum spuneam, că protecția minorilor nu poate fi lăsată exclusiv în seama familiilor. Este o responsabilitate comună între autorități, platforme, școli și societate.
Sănătatea mintală a devenit o componentă mult mai vizibilă în ultimii 15-20 de ani, raportat la sănătatea publică, până la punctul în care, cred eu, trebuie să revizuim relația noastră cu mediul online.
Rep: Care este stadiul actual al discuțiilor din cadrul Executivului European privind algoritmii generatori de dependență și care sunt prioritățile?
Roxana Mînzatu: Discuțiile au trecut de la nivel teoretic la aplicare practică și investigații concrete. Prioritatea este verificarea modului în care marile platforme respectă regulile privind protecția minorilor și transparența algoritmilor.
Se pune accent pe reducerea riscului de dependență și supraexpunere, transparența modului în care funcționează recomandările de conținut, opțiuni reale pentru utilizatori de a controla ce văd online, evaluări anuale de risc din partea platformelor și măsuri corective obligatorii.
Comisia a solicitat informații detaliate de la platforme precum Snapchat și YouTube, iar proceduri sunt în curs împotriva TikTok, Facebook și Instagram.
Rep: Care este perspectiva Comisiei în contextul poziției Parlamentului European din noiembrie 2025 privind limitarea accesului minorilor la rețele sociale?
Roxana Mînzatu: Aici, în Europa, avem cele mai avansate instrumente din lume, în materie de protecție a minorilor: Directiva privind serviciile media audiovizuale, Strategia „Better Internet for Kids” și rețeaua de Centre pentru un Internet mai Sigur, precum și Legea Serviciilor Digitale (DSA). Dintre acestea, DSA-ul are cele mai clare elemente în ceea ce privește social media:
- Impune evaluări obligatorii de risc pentru platformele foarte mari privind impactul asupra minorilor.
- Interzice publicitatea țintită pe minori.
- Include obligația de a limita designul manipulator („dark patterns”).
- Conține mecanisme clare de raportare și eliminare rapidă a conținutului ilegal.
- Solicită platformelor transparență privind algoritmii și recomandările de conținut.
În plus, am adoptat săptămâna aceasta un Plan de acțiune al UE împotriva cyberbullying-ului, care vine desigur să protejeze tinerii de comportamente extrem de grave din mediul online.
Însă, fiind conștienți că avem deja aceste mecanisme, mereu căutăm să îmbunătățim cadrul. Poziția Parlamentului European a adus un puternic impuls politic. De asemenea suntem conștienți de propunerile naționale privind o „vârstă digitală a majoratului”.
În cel mai recent discurs privind Starea Uniunii, din septembrie 2025, președinta Comisiei Europene a subliniat necesitatea protejării copiilor online și a anunțat consultarea experților de nivel înalt, inclusiv privind posibile restricții de vârstă pentru rețelele sociale.
Rep: Mai pot fi lăsați elevii Europei fără protecție în fața aceleiași tehnologii care a manipulat adulți în procese electorale?
Roxana Mînzatu: Cu siguranță nu. Tocmai experiențele legate de manipularea informațională au determinat Uniunea Europeană să accelereze măsurile de protecție digitală. Prin inițiative precum „European Democracy Shield” și prin regulile DSA, accentul este pus pe combaterea dezinformării și manipulării algoritmice, protejarea minorilor de publicitate și conținut dăunător, dezvoltarea educației media și a competențelor digitale, respectiv implicarea școlilor și societății civile în formarea gândirii critice.
Ideea centrală este că tehnologia trebuie să fie un instrument de dezvoltare, nu de manipulare, iar protecția tinerilor este esențială pentru viitorul democratic al Europei.
De asemenea, a oferi tinerilor o voce în procesul de elaborare a politicilor nu este doar o chestiune de democrație, ci și una de elaborare a unor politici bune. Tinerii trebuie să facă parte din procesul decizional privind rețelele sociale, care au un impact puternic asupra lor. Rețelele sociale au fost tema primei întâlniri din decembrie dintre Președinta Comisiei și acest Consiliul Consultativ al Tinerilor, care consiliază Comisia în privința aspectelor importante pentru tineri.
La întâlnire, reprezentanți tineri (cu vârste între 18 și 28 de ani) și-au împărtășit perspectivele privind tendințele digitale actuale.”
Informații de background
Roxana Mînzatu este vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și formare profesională, unul dintre cei mai activi comisari europeni.
În România, discuția cu privire la protejarea sănătății mintale a copiilor și adolescenților prin restricționarea accesului celor sub 15-16 ani la rețelele de socializare a fost relansată în urmă cu mai puțin de două săptămâni de secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, a anunțat Arafat, care a devenit astfel primul oficial guvernamental care a cerut limitarea accesului copiilor sub 15/15 ani din România la rețele sociale.
A fost contrazis rapid de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a susținut că interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii”. În același timp, Rogobete a anunțat că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri.
Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, psihoterapeutul Domnica Petrovai a salutat însă solicitarea lui Raed Arafat.
Iar cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România în studiul care a arătat că 22% dintre copiii români de 11-15 ani sunt în sevraj psihologic, când nu au acces la telefon, a pledat într-un interviu acordat Edupedu.ro pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani.
Chestionat cu privire la această decizie, premierul Ilie Bolojan a respins întâi limitarea accesului copiilor la rețele, argumentând că „e greu doar să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei (sic)”. Ulterior, și-a nuanțat poziția și a spus că „e o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare”.
Citește și:
BREAKING Primul oficial guvernamental care cere limitarea accesului copiilor din România la rețele sociale: Raed Arafat solicită Parlamentului lege pentru protejarea adolescenților sub 16 ani. „A spune că este doar responsabilitatea părinților nu mai este suficient într-o lume dominată de interese comerciale uriașe”
Ministrul Sănătății acuză că propunerea lui Arafat nu ar fi echilibrată: Interzicerea accesului copiilor pe reţelele sociale nu este soluția, ci educarea lor în școli prin „educaţie pentru sănătate”, „o chestie interdisciplinară între materii” / Rogobete anunță că adicţia de spaţiul virtual „a devenit la fel de periculoasă” ca dependența de droguri
EXCLUSIV Coordonatoarea Strategiei Naționale de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului, Domnica Petrovai: Este o decizie foarte bună limitarea accesului copiilor la rețele sociale / Plus: Școala absolvită de președintele Nicușor Dan pilotează un program de reducere a agresivității și altor efecte ale utilizării social-media care poate fi exemplu pentru Guvern
EXCLUSIV Cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal al OMS în România în studiul care a arătat că 22% dintre copiii români de 11-15 ani sunt în sevraj psihologic, când nu au acces la telefon: Pledez pentru interzicerea totală sub 12 ani a rețelelor sociale, urmată de un acces în condiții stricte pe care companiile să le respecte până în 15 ani
Sorin Costreie, consilier prezidențial, reacție la propunerea lui Raed Arafat de a limita conturile adolescenților pe rețelele sociale: Ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană
Kelemen Hunor, despre limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare: Cu toată bunăvoința lui Arafat, nu poți să interzici. Trebuie o reglementare, corect, dar trebuie și alte măsuri legate de școală, de societate, de familie, discuții, dezbateri
Premierul Bolojan respinge propunerea lui Arafat de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic) / Să luăm niște măsuri de educare, de a reglementa ca părinți accesul
Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri
STUDIU OMS Peste 22% dintre copiii români de 11-15 ani suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Cercetătoarea Diana Tăut: Le-am dat o cheie digitală de gât și i-am abandonat în spațiul virtual. Prima linie de intervenție sunt părinții
România este pe primul loc la folosirea problematică a social media de către copii și adolescenți, cu un procent de două ori mai mare decât media țărilor din studiul OMS. Comportamentul e asociat cu probleme mintale, sociale și de școlarizare
Cehia intenționează să restricționeze accesul copiilor cu vârste sub 15 ani la rețelele de socializare / Decizia ar urma să fie luată până la sfârșitul acestui an
Peste 4,7 milioane de conturi de social media au fost șterse, după ce Australia a interzis accesul tinerilor sub 16 ani pe rețele sociale
Soluția aplicată în Franța pentru a interzice accesul copiilor sub 15 ani la social media. Publicitatea pentru rețele sociale către minori, inclusiv prin influenceri, este interzisă, iar platformele pot răspunde pentru conținutul promovat prin algoritmi. Textul integral al proiectului de lege – analiză
Spania va încerca să interzică rețelele sociale pentru copiii cu vârste de până la 16 ani, anunță premierul Pedro Sanchez
Grecia pregătește interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Ministrul Digitalizării spune că este gata să aplice măsura din ziua în care Guvernul o anunță public
Slovenia pregătește un proiect de lege pentru a interzice accesul la rețele sociale minorilor sub 15 ani / Vicepremierul sloven: Ministerul Educației a inițiat decizia, bazată pe experiența altor țări, iar experți în educație și tehnologii digitale vor fi implicați în redactarea legii
Cum funcționează interdicția social media pentru copiii sub 16 ani în Australia: platformele nu pot verifica vârsta cu buletinul sau alte acte de identitate, pot primi amenzi, iar părinții și copiii nu pot fi sancționați – analiza legii aplicate din decembrie
Ștefan Lefter
Redacția
Matei Pop
