Daniela Vasile, profesor: Modelul hibrid, cel mai dificil de implementat la nivel de clasă, dar cu cea mai mare flexibilitate și oportunități. Cum se face învățare de tip hibrid cu o clasă inversată

11.376 de vizualizări
Foto: © Anar Mammadov | Dreamstime.com
În timp ce societatea este blocată în discuții superficiale si contradictorii, generate de o implementare deficitara a conceptului de învățare online în lunile martie-iunie, o discuție mai productivă ar consta în analiza pedagogiei care stă la baza acestui tip de predare-învățare, scrie Daniela Vasile, profesor, expert în educație, într-o analiză pentru Edupedu.ro.

Perioada de închidere a școlilor a cunoscut un model de predare la distanță care nu a functionat in multe cazuri, deoarece sistemul și factorii participanti nu erau pregătiți să-l facă să funcționeze; unii nu au avut tehnologia necesară, alții au avut-o, dar nu au folosit-o în mod eficient, alții nu au înțeles natura diferită a predării și învățării online în comparație cu cea față-în-față. De fapt, ceea ce s-a întâmplat în perioada martie-iunie nu a fost învățământ online de calitate, ci un învățământ de urgență, la distanță (emergency distance learning).

Ministerul Sănătății a propus patru scenarii de revenire la ore, prezentate in articolul EduPedu din data de 28.07.2020. Scenariul hibrid pare cel mai probabil model pentru luna septembrie, așa că voi prezenta mai jos câteva dintre provocările și oportunitățile sale, precum și modele de realizare.

Modelul hibrid e cel mai dificil de implementat la nivel de clasă, dar ofera cea mai mare flexibilitate și cele mai multe oportunități. Așa cum este definit de literatura de specialitate, un model hibrid de predare și învățare este unul în care o parte din elevi sunt în clasa fizică, iar altă parte este online, unde pot învăța în mod sincron sau asincron.

Există multiple versiuni de implementare a lui, cea mai avansată formă de învățământ hibrid fiind modelul HyFlex (hibrid, flexibil), unde fiecare elev poate opta în mod fluid intre intre cele trei medii (prezența fizică, online sincron sau online asincron). Astfel, într-o clasa HyFlex un elev poate alege să fie astăzi prezent în clasă și în ora următoare online sincron, pentru ca apoi, de exemplu, să fie implicat într-un proiect care nu îi permite să participe la oră în mod sincron și decide să parcurgă experiențele de învățare în mod asincron.

O materie predată într-o clasă HyFlex necesită planificare riguroasă, cu variante alternative de activități pentru atingerea obiectivelor educaționale, variante specifice fiecărui mediu de învățare. În ultimii zece ani, în SUA s-au folosit diverse modele de învățământ hibrid, care au urmărit, în general: accesul la educație de calitate a unui număr mai mare de elevi facilitarea discuțiilor în grupuri mici (o parte din elevi învață online, iar profesorul lucrează cu cei care au nevoie de suport personalizat) folosirea diverselor mijloace media pentru o mai bună intelegere si aplicare a conceptelor conectarea elevilor pentru dezvoltarea de proiecte comune

Așa cum s-a menționat în raportul Comisiei Europene privind „Învățarea hibrid în învățământul școlar – linii directoare pentru începutul anului universitar 2020-21”, nu există suficiente date pentru a valida eficienta acestui model de predare în învățământul preuniversitar. Este atunci de înțeles că părintii, elevii și profesorii sunt reticenți, având în vedere noutatea soluției.

Cu toate acestea, situația în care ne aflăm este una nouă, deci necesită soluții noi. În conformitate cu piramida de nevoi a lui Maslow și cu experiența noastră la catedră, trebuie să satisfacem în primul rând nevoile fiziologice și de siguranță ale studenților. Dacă aceste nevoi necesită păstrarea distanței fizice, modelul hibrid de învățare pare cel mai potrivit în noul context.

Există dovezi, în special din studiile efectuate la nivel universitar, unde el este folosit de mai bine de zece ani, că un model de învățare hibrid bine elaborat oferă rezultate educaționale mai bune decât modelele 100% în clasă (față în față) sau 100% online. Ca și în cazul fiecărui model, există avantaje și dezavantaje. Așa cum am menționat de multe ori, decalajul educațional va crește și mai mult pentru elevii care nu au acces la dispozitive electronice și fără conectivitate. Desigur, acest decalaj în creștere este sistemic și trebuie rezolvat începând de la nivelul sistemului; cu toate acestea, este datoria noastră primă, ca profesori, să facem tot posibilul pentru a ajuta fiecare copil să fie fericit, să învețe și să crească. Fiecare dintre noi își cunoaște elevii și orice model pedagogic este eficient numai dacă este adaptat nevoilor lor. Cele mai eficiente adaptări sunt rezultate din implicarea elevilor și părinților. În implementarea lor, elevii trebuie să îl perceapă pe profesor ca pe un participant reflectiv la procesul de învățare și nu ca pe un specialist care are toate răspunsurile, pur și simplu pentru că la momentul actual nimeni nu are toate răspunsurile.

O caracteristică importantă a modelului hibrid de predare-învățare este că nici un elev, indiferent de unde se află, nu trebuie sa fie dezavantajat. Experiențele de învățare în clasele fizică și în cea online, sincronă sau asincronă, împreună cu modul de organizare a lor, trebuie să asigure șanse egale pentru realizarea obiectivelor de învățare.

La fel ca în cazul predării 100% online, vor exista profesori care vor încerca să facă exact ceea ce au făcut înainte, dar în fața unui computer. Nu va funcționa, așa cum arată toate studiile. Este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru o implementare eficientă a unui modelul hibrid, adaptat specificului fiecărei școli.

Cum poate profesorul să pregătească și să gestioneze un mediu de învățare atât de complex?Propun în acest articol un prim model de învățare hibridă.

Modelul 1. Învățare de tip hibrid cu o clasă inversată (“flipped”)

Scenariu: profesorul este în clasă cu o parte dintre elevi, ceilalți elevi sunt online în mod sincron. Aceștia se contectează la clasă printr-o platforma de web-conferencing. Ar fi o greșeală să translatam online modelul tradițional, când profesorul prezintă materialul la tablă, indiferent dacă tabla este fizică sau virtuală. Cu două grupuri de audiență diferite, unde și-ar concentra profesorul atenția? Dacă s-ar adresa elevilor din clasă, studenții online s-ar simți neglijați. Dacă s-ar adresa elevilor online, cei din clasă ar fi neglijati. Dacă toți elevii (cei din clasa fizică și cei online) s-ar conecta la o platformă comună, de ce am cere primului grup să vină la școală? În cazul când profesorul vrea sa transmită informații sau instrucțiuni, se poate folosi învățarea de tip “flipped learning” (inversată sau în oglindă). Gândiți-vă la secvența de învățare dintr-o oră tradițională: profesorul expune lecția nouă, elevii iau notițe, apoi consolidează ce au învățat. Într-o clasă de tip “flipped”, elevul învață materialul nou acasă, iar în clasă are loc fixarea și aplicarea lui. În acest fel, profesorul și elevii au mai mult timp pentru consolidarea cunoștințelor și aplicarea lor în contexte complexe. Se creează timp pentru dezvoltarea abilităților de gândire, așa cum sunt ele definite de taxonomia lui Bloom.

Dar cum învață elevul materialul nou? Atâta timp cât în clasa fizică interacțiunea dintre profesor și elev, în etapa de predare, este minimă, nu cred că există elemente care să nu poată fi mutate în modul online asincron. Profesorul are de ales între a înregistra singur explicația noilor concepte sau a găsi online o înregistrare/secvență de învățare deja publicată. Prefer prima versiune din patru motive: 1. adresându-mă personal elevilor mei, construiesc și dezvolt o relație mai strânsă cu ei; 2. explic folosind terminologia și un stil de predare cu care ei sunt obișnuiți; 3. înregistrarea explicațiilor mă face un profesor mai bun; mă gândesc cu mai multă atenție la ceea ce spun atunci când înregistrez; 4. Când caut lecții deja înregistrate, eu, profesorul, trebuie să urmăresc înregistrarea în întregime, pentru a mă asigura că lecția acoperă ceea ce vreau/am nevoie în felul în care vreau/am nevoie. Mi s-a întâmplat, de multe ori, să urmăresc 5 minute dintr-o lecție înregistrată și să văd, la un moment dat, că se abate de la nevoile mele și apoi să încep din nou căutarea.

După ce depășim provocările tehnologice, propriile înregistrări repezintă o soluție mai rapidă. Într-o ora de tip “flipped”, elevii parcurg acasă lecția nouă. Îi încurajez întotdeauna pe elevi să ia notițe, să scrie întrebări pe care le au și să încerce să găsească singuri răspunsuri. Elevii devin mai independenți în gândirea lor și își asumă mai multă responsabilitate în ceea ce privește învățarea.

Unul din dezavantajele acestei metode este că unii elevi intră la oră cu tema nefacută. În acest caz, profesorul poate acorda acestor elevi timp pentru a-și finaliza sarcina de învățare independentă sau poate organiza un grup de invatare în care elevii discută conținutul materialului parcurs inainte de oră, dând astfel șansa tuturor să afle despre ce este vorba și să clarifice întrebările lor. Elevii care nu și-au îndeplinit sarcina de învățare acasă, vor învăța de la colegii lor care au facut-o deja.

Cum organizam grupe de lucru cand o parte din elevi este in clasă si o parte este online, sincron?

Putem crea grupe cu elevii care sunt în clasă și separat grupe cu elevii care sunt online, folosind platforma ZOOM (prefer această platforma deoacere oferă optiunea “breakout rooms”, pentru lucrul în echipă). Gestionarea grupelor nu va fi facilă, avand în vedere faptul că profesorul trebuie să comute între grupele prezente fizic și cele online.

O variantă mai ușor de gestionat, dar care cere o planificare mai atentă, este cea în care fiecare grupă de lucru este formată atât din elevi care sunt în clasă cât și elevi care sunt online. Astfel, comunicarea dintre elevii online și profesor va fi accelerată prin vocea elevilor care sunt prezenți fizic, în clasă. Acest model, desigur, implică ideea ca elevilor le este permisă folosirea telefonului sau computerului în clasa. Deși pare greu de realizat, modelul în care creăm grupe mixte va permite elevilor să funcționeze ca o clasă unitară (și nu ca două sub-clase distincte) și va echilibra experiențele de învățare, în ideea că toți elevii vor progresa în mod similar.

Există, în orice clasă, trei tipuri de interacțiuni: elev-conținuturi; elev-elev; elev-profesor. În acest model hibrid, interactiunea elev-conținuturi are loc în partea inversată a procesului de învățare, când elevul parcurge lecția nouă în mod independent, interacțiunea elev-elev este asigurată prin grupele de lucru, iar interacțiunea elev-profesor prin comunicarea dintre elevii care sunt fizic în clasă și profesor.

_____

Despre autor:

Dr. Daniela Vasile a absolvit Universitatea București, Facultatea de Matematică și Informatică și Universitatea Lomonosov (studii masterale și doctorale). A predat la Universitățile București și Osijek și a condus Catedrele de Matematici la scoli internaționale de top din Varșovia, Moscova și Hong Kong. Este președinte de comisii de acreditare și asigurare a calității pentru școli internaționale (Council of International Schools) și consultant al Universității Hong Kong, Departamentul de Educație (formare profesori și evaluare a programului de master în educație internațională).

Foto: © Anar Mammadov | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

  1. de ce se dorește ca elevul să nu fie prezent fizic ? să nu socializeze în permanență? De ce este un model societatea americană pentru noi? De ce ni se pare mereu că găina din curtea altora este gâscă?Poate că ar funcționa multe într-o societate normală nu în societatea noastră în care media instigă permanent, denigrează școala , încurajează lipsa de educație și promovează doar mizerii !!!

  2. Felicitări pentru aceste demersuri. Avem nevoie de profesori care sa actioneze, sa isi asume riscuri, mai mult ca oricand, in aceste vremuri grele pentru educația copiilor.

  3. nu e solutie modelul hibrid ,clar Romania nu e pregatita de asa ceva,ori online ,ori la clasa cu numar scazut de elevi care este cea mai buna varianta ,scaderea si respectarea nr de copiii.mai ales gradinita si ciclul primar.

  4. Care formari de peste vara? S a facut ca ploua si nu a mai pornit niciun curs de formare online. Nimic. Sigur, B.in teorie totul e frumos, nu neg, dar in practica nu avem NIMIC de la nimeni. Si in conditiile in care eu am sa zicem o scoala ale carei clase nici macar nu s au ocupat, pentru ca nu sunt destui elevi, oare nu e suficient sa i pun toti sau mai putini sa fac ore normal? Ce blenduiri! Care e rostul sa chinuiesti niste elevi de la tara fara resurse cand ai spatiu destul?

    1. va mulțumesc pentru ca ați citit articolul. Modelul se poate aplica in cazul in care nu este spațiu. Ministerul a propus, din câte am înțeles, descentralizarea modului de începere a școlii in funcție de condițiile fiecărei scoli.

      1. Doamna profesor, modelul nu se poate aplica. Indiferent de marimea spatiului. Punct. Stiti, la firul ierbii, adica nu intr-o scoala din Hong Kong ci intr-una romaneasca, lucrurile stau diferit. Nu-s de nici unele, asa ca ce propuneti dvs fie va ramane la stadiul de utopie, fie va fi impus de un minister care e pe alta planeta, iar rezultatul va fi ceva de ras, daca n-ar fi de plans. Un dezastru pe langa care perioada martie-iunie va parea o joaca.

        1. Domnule B, nici eu nu cred ca exista un model care sa functioneze in toate scolile din Romania, pentru ca acestea sunt ata de diferite una de cealalta. Modelul pe care il propun poate functiona insa in orice clasa in care fiecare elev si profesorul au un laptop/computer cu Internet. Nu cred ca este vorba deloc despre marimea spatiului. Ca sa vedem daca functioneaza sau nu, trebuie sa incercam sa il aplicam. Bineinteles, poate nu va iesi perfect din prima incercare. Aceasta perioada este una in care invatam cu totii, profesori si elevi.

  5. Am sentimentul ca experții educaționali – cei care se entuziasmează că pandemia va revoluționa învățământul românesc – și noi, profesorii, cei care e de așteptat să îl revoluționăm, traim în lumi diferite.
    Tehnic, foarte mulți profesori și elevi vor fi depășiți. Deja, la orele față în față, ne petrecem o parte importantă din timp încercând să îi convingem pe elevii noștri să se implice în activitate ( ” Mie nu-mi place matematica/fizica/ franceza, etc, doamnaaa!”). Pe lângă asta, vom avea acum de gestionat și dificultățile tehnice. Ale noastre sau ale elevilor, care se vor deconecta de la lecție de n ori, fie din motive întemeiate, fie că nu mai vor școală. Am experiența din primăvară.
    Nu ar fi mai bine să construim spații noi, să angajăm profesori, astfel încât sa putem avea clase de 15 elevi și să putem lucra clasic? Nu contest utilitatea și eficiența online-ului, dar nu făcut ca acum, fără pregătire prealabilă, pe repede-nainte, doar pentru că alte țări fac așa.

    1. Sunt in totalitate de acord cu dumneavoastra. Sunt profesor la clasa si mi-as dori ca elevii sa fie in clasa, in fata mea, cu totii. Online si hibrid sunt foarte greu de implementat in conditiile actuale, fara o pregatire solida. Incerc, insa, sa anticipez si sa ma pregatesc, pe cat posibil, petru orice eventualitate.

  6. Invatamantul romanesc are nevoie de o schimbare,personal cred ca acum este momentul potrivit. Modelul propus de d na dr.Daniela Vasile este unul foarte intetesant,ce poate fi implementat cu putin efort si vointa! Evident acest model trebuie adaptat la conditiile specifice ale fiecarei scoli.Invatamintul hibrid va fi cu siguranta ,cel care va raspunde foarte bine pe viitor nevoilor elevilor!

  7. In sistemul nostru de educatie preuniversitar, trebuie facuta o schimbare,personal consider ca a vennit acest moment.Modelul de invatamant hibrid propus de d na dr.Daniela Vasile ,mi se pare unul foarte interesant.Poate constitui un exemplu ,ce poate fi implementat la clasele 6 -12.Evident fiecare scoala ar putea sa- l adapteze functie de conditiile sale specifice. Invatamantul hibrid,cred ca va fi in viitor un model de succes,agreat de elevi si cu siguranta va raspunde nevoilor lor.

    1. Nu trebuia sa dublati comentariul. Va functioneaza “peria” perfect. Si apropo, de la cine cereti efort si vointa? Puteati specifica, intre doua osanale si trei cuvinte de lemn (“nevoile elevilor”???).

  8. Va rog, lasati-ne. Deschideți școlile. Vă bateți joc de copii, in primul rand. Noi poate o sa ne adaptam, poate și elevii (putini) din școlile de elita (puține și ele). Cu restul copiilor o sa fie un dezastru. Ați reușit să distrugeți complet învățământul românesc…

  9. Interesant! Pe plan teoretic este bine. Pe plan practic se îndreaptă încetișor spre utopie! Mai este o lună până la începerea școlii și noi ne pierdem în definiții și elemente pe care nimeni nu le-a aplict decât în ,,laboratoare educaționale”, și nimeni nu le va aplica în practică. Un teoretician de acest tip a fost doar în școli de elită…la doi pași! În țară situația este alta. Sunt școli în care elevii sunt…de alte naținalități. Sunt foarte mulți elevi cu CES, sunt elevi cu situația familială de multe ori incertă… Asemenea teorii, crează presiuni la nivel de minister, la nivel de profesori și chiar la nivel de elevi. Poate s-ar putea pilota asemenea teorii, dar nu în situații de pandemie. Articolul este bun și poate fi trecut la ….i-am făcut praf! Să încercăm să fim realiști! Nu priviți Bucureștiul ca o țară. Nu priviți școile de elită din București ca școli reprezentative pentru învățământul românesc. Coborâți de pe piedestalul confecționat din teorii greu de înțeles și treceți la munca de la “firul ierbii”! Haide-ți la țară!

  10. Interesanta expunerea si aplicabila doar la elevii mari de liceu, studenti si posibil si la gimnaziu pentru elevii buni care oricum studiaza singuri si chiar in plus. Pentru ceilalti, nu vad cum ar invata singuri o lectie. Mai am o curiozitate: cand au timp sa invete singuri lectia, daca stau 7 ore la scoala, 2 pe drum ( cei mari), minim 3 ore pentru teme. Daca se mai anunta si un test au nevoie de si mai mult timp pentru pregatire. E posibil doar daca ar ramane acasa si in loc sa intre online ( fara a li se pune absente) li se trimite lectia. Dar, daca trebuie sa fie si fizic in fata calculatorului si sa invete lectiile in “timpul liber”, este inuman pentru un copil. Deci: de unde timp?

    1. Va multumesc pentru comentariu, este un punct de vedere pertinent. In invatamantul de tip inversat, tema pentru acasa este invatarea lectiei noi, iar fixarea se face in clasa. Deci, elevii nu vor primi mai multe teme decat au avut pana acum. Sunt de acord ca programele trebuie descongestionate.

  11. Avem nevoie de asemenea intervenții (articole) într-o publicație dedicată profesionist educației, cum este Edupedu. Categoric, predarea și învățarea combinată (două procese diferite, totuși) reprezintă pentru învățământul românesc, rămas de ceva vreme orfan de ambii ”părinți” (ministerul de resort, intrat demult în cădere liberă, și guvernul total absent din educație), o șansă. Mă tem să spun chiar că e chiar singura noastră șansă. Teoreticienii vorbesc și de oportunitate. Ceea ce nu e cazul în România, o țară cu suficienți oportuniști, însă.
    Revenind, o combinație de față în față și online (deși la noi nu s-a înțeles bine ce este și cum ”se construiesc” lecțiile autentice online nici măcar de către profesorul Miclea) poate fi o șansă după neantul verii noastre pandemice. Nici vorbă însă de a putea implementa în toamnă modelul HyFlex (hibrid, flexibil), unde fiecare elev poate opta în mod fluid între cele trei medii (prezența fizică, online sincron sau online asincron). Aceasta, în primul rând, pentru că nu-i cine să implementeze, profesorii nefiind pregătiți în acest domeniu. Apoi, pentru că nu-i cu ce. Și nu în ultimul rând, pentru că nu se vrea. Suntem conduși de Ministerul Sănătății care habar n-are de HyFlex sau de flipped learning. Continuăm însă spectacolul cu măsti din care vom vedea cu ce/cu cine rămânem la școală…

  12. Theoretic suna frumos ! Vom vedea Daca acest model HIBRID va putea fi pus in practica , macar In 25 % dintre scoli . Fara investitii si instruire profesori totul va ramane la faza de scenariu. Doamna ANISIE parca nu vine din sistem ! Se face ca cunoaste realitatea din scolile romanesti .

  13. Si dumneata vrei sa fac eu ceea ce invatati voi, doctorii in stiintele educatiei? Sincroane, asincroane, blending si alte tampenii sf. Sunt curios ce profesor normal ar face munca de IT+Doctor in stiintele educatiei. Doamna invatatoare de 60 de ani care decupeaza hartie glase si coloreaza sau tine manuta elevului de clasa I? Intr-o societate se mai si adapteaza , nu doar se ia de la altii. Nu existw 2 indivizi la fel cum nu exista 2 colectivitati la fel. Deschideti scolile. De cand lumea se invata neblenduit si nesincronit si au iesit oameni mari. Cine vrea invatamant online sau de tip homeschooling, conform legii o poate face oricand cu implicatiile financiare asumate. Dar sa obligi la asa ceva grosul populatiei scolare cu wc in curte e crud si discriminatoriu si este un atac la drepturile elevului si libera lui exprimare si alegere. Nici in razboaie nu s au oprit scolile, bisericile. Sunt incalcari foarte grave si nu stiu cum madam anisie isi permite fara frica sa le produca. Obligat-fortat s-a facut starea de urgenta, obligat-fortat invatamant online, obligat-fortat masca in aer liber etc.

    1. Nu sunt deloc tampenii. Privita teoretic, pe hartie, ca la carte, toata constructia are logica. Numai ca:
      1. Nici pana la ora actuala nu stim exact care va fi modalitatea in care vom incepe pentru ca, nu-i asa, ministerul “analizeaza si ia in calcul”. De aici,
      2. Oricat de bine intentionat ai fi si dispus a-ti sacrifica timpul pentru a te pregati, n-o poti face pentru ca:
      3. Stii ca e cvasi-imposibil ca intr-o luna si jumatate sa se rezolve toate problemele care tin de partea tehnica a acestui scenariu: acces pentru TOTI copiii la tehnologie, amenajarea spatiilor, realizarea orarului (special si el), punerea la punct a platformei (conturi, abonamente, simulari etc), gasirea unei/unor platforme care sa suporte streamingul, impartirea claselor samd. In plus,
      4. Nu e treaba profesorilor sa adapteze singuri programele pentru tipul acesta de invatare. Ori cand in 2020 se lucreaza dupa programele anilor 90 sau si mai rau, iti dai seama ca oricate bune intentii ai avea, nu va iesi nimic. Si te vei trezi in aceeasi realitate, “de urgenta”, de prin martie-iunie. Adica decizii si regulamente aberante, elevi care isi vad de treaba si elevi care dispar de pe radar (ca doar e online, nu?), profesori care incearca sa se descurce cu ce si cat stiu (formari??😂) si profesori care se “descurca” disparand si ei de pe acelasi radar.
      In concluzie, oricat de promitatoare ar parea scoala hibrid, e combatuta de o zicere mai veche: “Cand nema putirinta, ce chichirez galceava?”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cele mai uşoare subiecte din ultimii 3 ani, la Matematică, la Evaluarea Naţională. Analiza profesorului Sorin Borodi arată că cele mai multe exerciţii au avut grad de dificultate 2, pe o scară de la 1 la 10

Examenul de Matematică de la Evaluarea Națională 2020 a avut subiectele cu cel mai mic grad de dificultate din ultimii 3 ani, potrivit analizei comparative realizate de profesorul de matematică…
Vezi articolul