Studiul invocat de senatorul PSD Daniel Zamfir în Parlament pentru a susține introducerea uniformelor școlare obligatorii nu este o cercetare a Institutului de Științe ale Educației (IȘE) și nu are reprezentativitate națională, precizează instituția într-un răspuns oficial transmis la solicitarea Edupedu.ro. Este vorba despre un articol științific bazat pe date colectate în doar două școli gimnaziale urbane, de la 80 de elevi și 20 de profesori, în cadrul cercetării de disertație a unei studente masterande. În dezbaterea de la Camera Deputaților din 13 octombrie, Zamfir a prezentat lucrarea drept un „raport al Institutului de Științe ale Educației” care ar demonstra că uniformele reduc semnificativ bullyingul legat de vestimentație. Reprezentanta IȘE l-a contrazis în timpul dezbaterii, precizând că este o „microanaliză fără reprezentativitate statistică”. Mai mult, documentarea realizată de institut pe baza unor cercetări internaționale nu susține, în general, introducerea uniformelor obligatorii la nivel național, potrivit răspunsului și documentului de cinci pagini transmise redacției.
Studiul invocat de senatorul PSD Daniel Zamfir pentru a susține introducerea uniformelor școlare obligatorii nu este o cercetare a Institutului de Științe ale Educației (IȘE) și nu are reprezentativitate națională, precizează instituția într-un răspuns oficial transmis Edupedu.ro. Este vorba despre un articol științific bazat pe date colectate în doar două școli gimnaziale urbane, de la 80 de elevi și 20 de profesori, în cadrul cercetării de disertație a unei masterande. În plus, documentarea realizată de IȘE pentru dezbaterea parlamentară din 13 octombrie arată că studiile internaționale analizate nu susțin, în general, introducerea uniformelor obligatorii la nivel național.
În dezbaterea organizată de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, senatorul Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii proiectului legislativ, a prezentat articolul publicat în Revista de Pedagogie drept un „raport al Institutului de Științe ale Educației”, care ar demonstra că uniformele reduc semnificativ bullyingul legat de vestimentație.
„Tocmai acest raport, pe care l-am citit, a stat la baza motivelor care m-au determinat să inițiez legea. În raportul Institutului de Științe ale Educației, publicat nu pe Facebook, ci în Revista de Pedagogie, s-a făcut un studiu numit «Prevalența hărțuirii legate de modă în învățământul gimnazial». S-au luat două exemple: o școală în care uniforma este implementată și una în care nu este”, a declarat Daniel Zamfir.
Senatorul a citat una dintre concluziile articolului: „Conform rezultatelor, în școala cu uniformă obligatorie, frecvența comportamentelor de fashion bullying și presiunea socială asociată îmbrăcămintei sunt semnificativ mai reduse”.
„Așadar, nu este doar percepția noastră, a inițiatorilor. Un studiu, pe care îl consider extrem de bine fundamentat și bazat pe cazuri concrete, stabilește că fenomenul există și că, acolo unde avem uniforme, este semnificativ redus”, a susținut senatorul PSD.
Dezbaterea din 13 octombrie a fost transmisă de USR în format video și poate fi urmărită aici:
IȘE îl contrazice pe inițiatorul legii: „Este o microanaliză fără reprezentativitate statistică”
Oana-Cristiana Iftode, șefa Laboratorului de cercetare psihosocială în educație, care a reprezentat Institutul de Științe ale Educației la dezbatere, a intervenit pentru a clarifica proveniența cercetării.
„IȘE nu a realizat niciun studiu despre uniformele școlare. Domnul Zamfir s-a referit la un articol din Revista de Pedagogie, o microanaliză fără reprezentativitate statistică. Autorii au precizat clar limitele cercetării. Nu este un punct de vedere al IȘE”, a declarat Oana Iftode.
Reprezentanta institutului a precizat și că documentarea realizată pentru dezbatere conduce la o concluzie diferită de cea prezentată de inițiatorii proiectului:
„Documentarea realizată pentru această dezbatere, pe care nu voi avea timp să o prezint, nu susține, prin studiile analizate, implementarea obligativității uniformelor la nivel național.”
Președintele Comisiei pentru învățământ, deputatul PSD Mihai Ghigiu, i-a solicitat să transmită documentarea comisiei, promițând că aceasta va ajunge la parlamentari înaintea dezbaterii proiectului.
Ce este, de fapt, cercetarea invocată de Daniel Zamfir
La solicitarea Edupedu.ro, Institutul de Științe ale Educației a identificat articolul și a explicat relația acestuia cu instituția.
Este vorba despre lucrarea „Prevalența hărțuirii legate de modă în învățământul gimnazial: dovezi din două școli urbane din România”, semnată de A.-M. Popa și A. M. Țăranu și publicată în Revista de Pedagogie – Journal of Pedagogy, numărul 2 din 2025.
Revista este o publicație academică evaluată inter pares, editată sub egida IȘE, iar una dintre autoare este afiliată institutului. Acest lucru nu înseamnă însă că articolul reprezintă o cercetare instituțională.
„Articolul nu prezintă rezultatele unui proiect de cercetare al IȘE și nu exprimă o poziție instituțională privind uniformele școlare. Legătura sa cu IȘE se limitează la publicarea în revista editată sub egida institutului și la afilierea instituțională a uneia dintre autoare”, precizează instituția.
Cercetarea a fost realizată în două școli gimnaziale urbane, una cu uniformă obligatorie și alta fără această obligație, pe un lot de 80 de elevi și 20 de profesori.
„Conform Notei de la finalul articolului, datele provin dintr-o cercetare de disertație a unei studente masterande. Autorii înșiși precizează că rezultatele sunt orientative și că generalizarea lor este limitată de metodologia de cercetare”, arată IȘE.
Prin urmare, rezultatele nu pot fi extinse la nivelul tuturor școlilor din România. În plus, diferențele constatate între cele două școli nu demonstrează, prin ele însele, că purtarea uniformei este cauza reducerii comportamentelor de bullying legate de vestimentație.
Ce arată cercetările internaționale analizate de Institutul de Științe ale Educației
În răspunsul transmis Edupedu.ro, IȘE precizează că nu a realizat cercetări privind introducerea uniformelor în școlile publice din România și nici nu a identificat, în documentarea pregătită pentru Parlament, studii care să demonstreze o relație de cauzalitate între uniforme și reducerea bullyingului, a violenței sau a discriminării ori îmbunătățirea disciplinei și a rezultatelor școlare.
Institutul a transmis redacției documentarea de cinci pagini pregătită pentru dezbaterea din 13 octombrie, care sintetizează mai multe cercetări internaționale.
Printre rezultatele relevante:
- Un studiu american pe peste 200.000 de elevi, din aproximativ 290 de școli, nu a identificat efecte ale uniformelor asupra rezultatelor școlare sau abaterilor disciplinare. A fost observată o îmbunătățire modestă a prezenței la școală, mai mică de o zi pe an școlar.
- O cercetare americană pe aproximativ 6.320 de elevi nu a identificat efecte asupra comportamentului sau frecvenței școlare. Elevii din școlile cu uniforme obligatorii au raportat un sentiment de apartenență ușor mai scăzut.
- O analiză a 92 de studii arată că uniformele pot reduce competiția vestimentară, dar costurile lor pot afecta disproporționat familiile cu venituri reduse și pot deveni o barieră în calea participării școlare.
- În experimentul desfășurat în Franța în anul școlar 2024-2025, în 97 de școli primare și 22 de instituții de învățământ secundar, 63% dintre elevii de gimnaziu chestionați au declarat că nu se simt bine purtând uniforma. Judecățile legate de haine au scăzut, dar mecanismele de excludere dintre elevi au persistat.
În cazul experimentului francez, documentarea IȘE arată că evaluarea „nu oferă dovezi solide că ținuta comună ar fi produs, într-un singur an, îmbunătățiri consistente ale comportamentului elevilor sau ale rezultatelor școlare”.
Institutul subliniază că documentul pregătit pentru Parlament nu este o analiză sistematică a întregii literaturi științifice, ci o sinteză realizată pentru participarea la dezbatere.
Publicăm integral documentul pregătit pentru dezbaterea de la Parlament de către cercetătorii IȘE, obținut la solicitarea Edupedu.ro, cu mențiunea acestora că „materialul realizat nu este redactat în vederea publicării și nu poate fi considerat un review sistematic al literaturii științifice”:
Ministerul Educației și elevii contestă fundamentarea proiectului
În timpul dezbaterii, secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion a declarat că instituția nu susține introducerea uniformelor obligatorii.
„Nu am citit un studiu național, am aflat astăzi că ar exista unul. Cred că este mai degrabă un articol științific într-o revistă de specialitate. Am analizat șase studii internaționale și, cu puține excepții, majoritatea spun că nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate clară între uniformă și disciplină, rezultate școlare sau sentiment de apartenență.”
Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor au precizat că Daniel Zamfir le prezentase cercetarea și la întâlnirea anterioară de la Senat.
„Domnule Zamfir, ați adus în discuție un raport pe care ni l-ați prezentat și la întrevederea de vineri, dacă nu greșesc. V-am spus și atunci că nu ni se pare suficient un raport referitor la doar două școli.”
CNE și-a menținut opoziția față de proiect, argumentând că uniformele nu reprezintă o soluție pentru problemele structurale ale educației.
„Nu credem că uniformele, singure, vor reduce bullyingul, violența și inechitățile. Nu este suficient. Nu putem presupune că ele vin la pachet cu disciplina. Conduita malițioasă a unor elevi nu dispare prin vestimentație.”
În aceeași dezbatere, World Vision România, Salvați Copiii, Coaliția pentru Educație și Uniunea Liceenilor Maghiari din România s-au pronunțat împotriva introducerii uniformelor obligatorii prin lege, susținând că decizia trebuie să rămână la nivelul fiecărei școli.
Context
Proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii a fost adoptat de Senat pe 21 septembrie 2026, cu 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și 4 abțineri, și se află la Camera Deputaților, for decizional.
Inițiativa prevede obligativitatea uniformelor, modelul urmând să fie stabilit de fiecare școală, precum și posibilitatea subvenționării acestora pentru anumite categorii de elevi.
În dezbaterea de la Camera Deputaților, Daniel Zamfir a recunoscut că textul adoptat de Senat conține o eroare: nu precizează că obligația ar urma să se aplice numai școlilor de stat. Senatorul s-a declarat dispus și să modifice prevederile privind finanțarea uniformelor.
În prezent, legislația permite unităților de învățământ să stabilească reguli vestimentare, fără ca uniforma să fie obligatorie la nivel național.
Institutul de Științe ale Educației precizează că nu i-a fost solicitat un punct de vedere scris asupra proiectului legislativ și că nu a transmis unul. Documentarea realizată pentru dezbaterea parlamentară a fost pregătită din proprie inițiativă, pentru participarea reprezentantei institutului.
Răspunsul integra al IȘE la solicitarea Edupedu.ro
„Referitor la întrebările adresate Institutului de Științe ale Educației, vă comunicăm următoarele.
- Cine a reprezentat Institutul de Științe ale Educației la dezbatere și care a fost poziția exprimată în numele instituției privind introducerea uniformelor obligatorii?
Institutul de Științe ale Educației (ISE) a fost reprezentat la dezbaterea menționată, de către doamna Oana-Cristiana Iftode, șef al Laboratorului de cercetare psihosocială în educație.
Dat fiind timpul extrem de limitat al intervențiilor din cadrul evenimentului, reprezentantul ISE nu a mai putut prezenta rezultatele documentării realizate pentru participarea la eveniment.
- Cu ce date, cercetări, studii sau rapoarte a participat reprezentantul ISE la dezbatere? Vă rugăm să ne transmiteți documentele prezentate sau invocate, inclusiv eventualele concluzii și recomandări ale institutului.
ISE nu a realizat niciun studiu care să vizeze problematica asociată introducerii uniformelor școlare obligatorii.
În vederea participării reprezentantului ISE la evenimentul menționat, a fost realizată o documentare cu privire la rezultate ale unor studii din diverse contexte internaționale. Materialul realizat (anexat) nu este redactat în vederea publicării și nu poate fi considerat un review sistematic al literaturii științifice.
Având în vedere formatul dezbaterilor, reprezentantul ISE nu a avut la dispoziție timpul necesar pentru prezentarea materialului, însă a precizat că rezultatele studiilor analizate nu susțin, în general, introducerea cu caracter obligatoriu a uniformei școlare la nivel național.
- Inițiatorii proiectului legislativ au invocat existența unui studiu național privind uniformele școlare. Vă rugăm să precizați dacă este vorba despre un studiu sau un articol și dacă are vreo legătură cu IȘE, care este aceasta sau dacă nu are, cum a fost el atribuit IȘE în cadrul dezbaterii?
Documentul invocat în cadrul dezbaterii de către inițiatorul proiectului legislativ, este articolul „Prevalența hărțuirii legate de modă în învățământul gimnazial: dovezi din două școli urbane din România” (Popa, A.-M. și Țăranu, A. M.), publicat în Revista de Pedagogie – Journal of Pedagogy, 2025 (2), pp. 201–224. Revista de Pedagogie este o publicație academică evaluată inter pares care apare sub egida Institutului de Științe ale Educației, iar conform politicii sale editoriale, informațiile și punctele de vedere din articolele publicate sunt cele ale autorilor.
Articolul nu prezintă rezultatele unui proiect de cercetare al ISE și nu exprimă o poziție instituțională privind uniformele școlare. Legătura sa cu ISE se limitează la publicarea în revista editată sub egida institutului și la afilierea instituțională a uneia dintre autoare. Conform metodologiei prezentate, articolul nu prezintă date reprezentative la nivel național, fiind un studiu realizat în două școli gimnaziale urbane (una cu uniformă obligatorie, alta fără), pe un lot de 80 de elevi și 20 de cadre didactice.
Conform Notei de la finalul articolului, datele provin dintr-o cercetare de disertație a unei studente masterande. Autorii înșiși precizează că rezultatele sunt orientative și că generalizarea lor este limitată de metodologia de cercetare.
În cadrul evenimentului, reprezentantul ISE a precizat explicit că lucrarea invocată nu este un produs de cercetare al Institutului de Științe ale Educației, ci este un articol publicat în Revista de Pedagogie.
- Există cercetări realizate sau analizate de ISE care să demonstreze o relație de cauzalitate între purtarea uniformei școlare și reducerea bullyingului, a violenței, a discriminării ori îmbunătățirea disciplinei și a rezultatelor școlare? Dacă da, vă rugăm să indicați studiile și concluziile relevante.
ISE nu a realizat niciun studiu cu privire la introducerea uniformelor școlare în școlile publice din România.
În documentarea realizată, ISE nu a identificat studii care să susțină relațiile de cauzalitate menționate.
Rezultatele studiilor incluse în analiza realizată sunt prezentate în documentul anexat.
Vă rugăm să ne transmiteți și dacă Institutul de Științe ale Educației a formulat un punct de vedere scris asupra proiectului legislativ și, în caz afirmativ, să ne puneți la dispoziție documentul.
ISE nu a transmis niciun punct de vedere scris cu privire la proiectul de lege privind introducerea uniformelor școlare obligatorii în învățământul preuniversitar din România, dat fiind că nu a fost solicitat în acest sens, și nici nu a realizat studii pe acest subiect. ”