Exerciții de tras cu arma în clasele de liceu – România, împărțită în două într-un studiu INSCOP: 48,1% dintre respondenți sunt de acord, 48,8% se opun / Mai ales tinerii și cei cu studii superioare sunt împotrivă

251 de vizualizări
Foto: INSCOP
Aproape jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea unor exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Conform datelor, 48,1% dintre respondenți declară că sunt de acord cu organizarea unor exerciții de tras cu arma pentru elevii de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire al cetățenilor în caz de război, în timp ce 48,8% se declară împotrivă. 2,9% spun că nu știu, iar 0,3% nu au răspuns. Practic, societatea este împărțită în două, în această privință.

Analiza pe categorii de populație arată diferențe semnificative, conform sondajului. Bărbații susțin într-o proporție mai mare introducerea exercițiilor de tragere (54%) decât femeile (43%).

În funcție de vârstă, sprijinul este cel mai ridicat în rândul persoanelor de peste 60 de ani – 61% – și al celor între 45 și 59 de ani – 53%. În schimb, tinerii între 18 și 29 de ani – 64% – și cei între 30 și 44 de ani – 64% – sunt majoritar împotrivă.

În ceea ce privește nivelul de educație, 49% dintre persoanele cu studii primare și 52% dintre cele cu studii medii sunt de acord cu astfel de exerciții, în timp ce doar 37% dintre cei cu studii superioare susțin măsura, iar dintre cei care se opun 62% au studii superioare.

La nivel teritorial, susținerea este mai ridicată în mediul rural (53%) și în orașele sub 90.000 de locuitori (50%) decât în București (37%) sau în orașele mari, de peste 90.000 de locuitori (41%).

Pe opțiuni politice, 56% dintre votanții AUR susțin introducerea exercițiilor de tragere în licee, față de 52% dintre votanții PSD, 49% dintre votanții PNL și 45% dintre votanții USR.

„Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special: votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat”, scriu autorii studiului.

Sondajul a mai testat și alte măsuri privind pregătirea populației în caz de război. Spre deosebire de exercițiile de tragere, care împart respondenții în două tabere clare, alte propuneri beneficiază de susținere largă.

De exemplu, 80,8% dintre respondenți sunt de acord cu organizarea unor cursuri pentru operatori de drone în licee și facultăți tehnice, iar 92,7% susțin cursurile de prim ajutor pentru persoanele între 15 și 60 de ani.

În același sondaj, 67,1% dintre români se declară de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu, iar 30,5% sunt împotrivă.

Este o creștere față de 58.4% față de mai 2015, notează autorii.

„Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Nu sunt de acord în special: votanții PSD, PNL și AUR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat”, conform INSCOP.

Despre studiu și metodologie

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Florian Lixandru, secretar de stat: Meditațiile sunt în mare parte o modă, dar și o necesitate în anumite situații / Nu mi se pare deontologic ca un cadru didactic să lucreze în particular cu elevii de la clasă, nici măcar activitatea în afterschool-uri

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Florian Lixandru, spune că „meditațiile sunt o modă”, dar recunoaște că sunt și o necesitate, atunci când în clasă sunt copii „capabili de performanță…
Vezi articolul

Ce trebuie să conțină portofoliul profesional al profesorilor pentru Definitivat 2025. O scrisoare de intenție, cel puțin 10 proiecte didactice, planificările calendaristice anuale, pe unități de învățare, printre documentele necesare – lista completă

Portofoliul profesional al profesorilor care s-au înscris la definitivat 2025 este evaluat în ziua în care este efectuată cea de-a doua inspecție de specialitate, după cum prevede metodologia-cadru din 31…
Vezi articolul