Asociația „Copii, nu ecrane” lansează Pactul Parental care susține o copilărie departe de telefoane. Fără smartphone până la 12 ani, clasa a V-a, fără social media până la 15 ani când elevii dau Evaluarea Națională și construirea unui mediu școlar fără telefoane (în care telefoanele sunt predate la intrare și preluate la plecare) sunt principalele angajamente promovate de Pactul Parental.
Asociația cere o dezbatere națională cu specialiști, după ce pe tema limitării accesului copiilor la social media s-au pronunțat președintele Nicușor Dan, secretarul de stat Raed Arafat, psihoterapeutul Domnica Petrovai, coordonatoarea primei Strategii de Sănătate Mintală a Copilului și Adolescentului din România, cercetătoarea Diana Tăut, investigator principal al OMS în România pentru studiul care a arătat că 22% dintre copiii români de 11-15 ani sunt în sevraj psihologic, fostul ministru Mircea Miclea, fondatorul școlii psihologice cognitive din România și profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB).
Într-un comunicat remis Edupedu.ro, Asociația se poziționează astfel față de verificarea vârstei pe rețelele sociale: „Susținem cu tărie ca limita de vârstă de 13 ani existentă pentru accesarea rețelelor de social media să fie respectată cu strictețe – în momentul actual această verificare de fapt nu există și nimeni nu este responsabil pentru încălcarea acestei limite, iar instituțiile abilitate ale statului împreună cu companiile Big Tech să găsească soluții reale pentru implementarea unor mecanisme care funcționează în realitate, în contextul discuțiilor din Uniunea Europeană cu privire la software-urile de verificare a vârstei”Parteneriate oficiale deja semnate
Asociația „Copii, nu ecrane” precizează că a semnat deja parteneriate cu Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – parteneriat în urma căruia asociația va promova campaniile instituției cu privire la prevenția problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor și a adolescenților, de exemplu campania lansată în ianuarie 2026 „Fii conștient! Viața trăită online are consecințe offline”, precum și cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Sector 6 – pentru prezentări către părinți și cadrele didactice în creșele din Sectorul 6.
„Suntem în discuții pentru semnarea altor parteneriate similare în viitorul apropiat. Ne propunem să mergem în cât mai multe creșe, grădinițe și școli cu prezentări către părinți și cadrele didactice pentru conștientizarea problemelor cauzate de excesul de tehnologie”, anunță organizația.
Reprezentanții organizației precizează că în urmă cu 6 luni a lansat proiectul Smartphone Free Childhood (SFC) Romania, iar prin Pactul Parental își propun „să îi aducem împreună pe părinți, cadre didactice din creșe, grădinițe și din școli, pentru creșterea și promovarea comunităților care își doresc să le ofere copiilor o copilărie bazată pe mai multă joacă în aer liber și un echilibru digital în relația cu tehnologia”.
„Nu suntem anti-tehnologie. Suntem pro-copilărie. Vrem doar să le oferim copiilor încă puțin timp să mai copilărească. Nu suntem aici să judecăm niciun părinte. Suntem aici să pornim la drum. Împreună!”, spune Asociația „Copii, nu ecrane”.
Reprezentanții organizației precizează că au fost inspirați de mișcarea Smartphone Free Childhood UK, apărută în februarie 2024 din inițiativa a două mame – Daisy Greenwell și Clare Fernyhough. „În mai puțin de doi ani, peste 180.000 de părinți din Marea Britanie s-au alăturat, iar mișcarea s-a extins în peste 40 de țări. România este acum parte din această rețea globală”, precizează asociația. O altă sursă de inspirație a fost cartea „The Anxious Generation” (O Generație în Pericol) de Jonathan Haidt, publicată în martie 2024, în care Haidt argumentează că trecerea de la o copilărie bazată pe joacă, prezentă încă până în anii 2008-2010, la una bazată pe smartphone-uri, acces la social media de la vârste prea fragede și un timp excesiv petrecut în fața ecranelor este principala cauză a exploziei anxietății, depresiei, singurătății și chiar autovătămării, dar și suicidului în rândul adolescenților. Toate acestea accentuându-se pe fondul unei supraprotecții a copiilor din partea părinților în viața reală și a unei subprotecții în viața online.