Mai mulți elevi și părinți au semnalat redacției Edupedu.ro o serie de nereguli de la Olimpiada Naționale de Creativitate Științifică (ONCS) 2026. Nemulțumirile sunt atât pe fond, cât și pe formă și arată nereguli nu doar în aplicarea regulamentului, ci și în evaluarea elevilor. În replică, președintele comisiei, Radu Ciorap, neagă aceste probleme și susține că doar trei echipe din cele 184 care au participat la competiție au depus contestații. „Afirm cu toată tăria că pe parcursul olimpiadei nu au fost aspecte care să vicieze rezultatele”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro.
- Etapa națională a Olimpiadei de Creativitate Științifică a avut loc în perioada 26-29 mai la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Fondată în anul 2019 la inițiativa ministrului Mihai Dimian, aceasta este o competiție „de proiecte științifice, organizată anual şi care vizează formarea competențelor de cercetare, inovare, tehnologie digitală și gândire critică”, după cum se arată în regulamentul specific al competiției. Elevii de gimnaziu concurează la categoria Juniori, iar cei de liceu la Seniori. La ambele categorii, elevii se înscriu la una dintre următoarele categorii: Științe fundamentale, Științe aplicate și Tehnologia informației.
- Olimpiada este relevantă în contextul în care elevii de liceu de la fiecare secțiune care obțin locul I la olimpiada națională sunt selectați pentru EU Contest for Young Scientist, organizată de Comisia Europeană în Kiel, Germania, între 22 și 27 septembrie 2026. Câștigătorii competiției internaționale sunt admiși fără taxă la universitățile din Ivy League. Înscrierile la EUCYS se fac până duminică, 7 iunie.
- Pentru elevii de gimnaziu, obținerea unui premiu înseamnă admitere la liceu fără susținerea evaluării naționale și fără susținerea probelor de aptitudini, respectiv a probelor de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă și respectiv fără a li se calcula media de admitere.
Unul dintre elevii participanți la secțiunea Științe aplicate a declarat pentru Edupedu.ro că președintele comisiei centrale, Radu Ciorap, l-ar fi numit „incompetent” într-o discuție pe care au avut-o după jurizare, în care copilul i-a semnalat neregulile din cadrul olimpiadei.
Contactat de Edupedu.ro, Radu Ciorap a precizat că respinge „cu tărie” această acuzație: „Nu. Niciodată nu am avut nicio exprimare jignitoare față de un student”.
Elevul acuză faptul că profesorii nu au pus întrebări punctuale despre proiecte. În plus, jurații le-ar fi spus unora dintre elevi că proiectele lor sunt nule atât timp cât nu au primit oferte de cumpărare din partea unor companii.
Din comisie nu ar fi făcut parte niciun profesor de Informatică, deși toate proiectele includeau linii de cod. Președintele comisiei a precizat că „dacă eu mă duc cu proiectul la Științe aplicate, proiectul meu este evaluat din punctul de vedere al științelor aplicate. La științe aplicate ai medicină, farmacie, inginerie, dispozitive medicale. Comisia mă întreabă ce problemă rezolvă dispozitivul respectiv, nu cum am scris codul”.
- Documentul în care sunt enumerați membrii comisiei centrale, consultat de Edupedu.ro, poate fi accesat mai jos în articol. De precizat că acesta nu a fost publicat pe site-ul oficial al competiției.
Un alt elev, care a concurat la specializarea Tehnologia informației, a declarat că nici din această comisie nu ar fi făcut parte profesori de specialitate.
În plus, acesta a explicat că elevii din echipa care a câștigat premiul I au prezentat un „sistem de stații care transmit date fără Internet”, însă aceștia „au afirmat că datele nu pot fi transmise dintr-un oraș în altul, pentru că sistemul nu permite trecerea datelor prin blocuri. Deci nu au rezolvat nimic”.
Elevul a explicat că profesorii din comisia de evaluare nu au pus întrebări referitoare la partea de software a proiectului câștigătorilor, așa cum ar fi trebuit. Elevii din echipa care a obținut premiul I nu ar fi știut să răspundă la întrebările de bază despre proiectul lor, de tipul „cum funcționează acest sistem?”, „cum măsori cât de bine sunt transmise datele?”.
Acesta a explicat în ce constă proiectul pe care l-a prezentat alături de coechipierul său, proiect care nu a fost clasat nici măcar în primele 10 locuri: „E un proiect de izomorfism între problemele de matematică. Adică detectează similarități între probleme. Noi avem o bază de date cu ultimii 25 de ani de probleme de date la olimpiadele județene și naționale de matematică. Orice profesor poate să își pună problema lui pe această aplicație și să verifice cât de similară e cu o altă problemă și să o schimbe ca să nu mai pice aceeași problemă anul viitor”.
„O altă parte a proiectului este aceea de analiză predictivă atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Aplicația poate prezice în câți ani a mai picat această problemă sau probleme similare cu ea, în ce an va mai pica și de câte ori pe an pică. Pentru etapa națională am adăugat un sistem de indicii pentru rezolvarea problemelor. Elevii au trei indicii și rezolvarea completă în stilul olimpiadei naționale de Matematică. Toate aceste sunt făcute local, deci nu accesează Internetul”, a completat el.
- Edupedu.ro a ales să protejeze identitatea elevilor care au contactat redacția.
O altă neregulă semnalată de unul dintre elevi vizează conduita uneia dintre reprezentantele Ministerului Educației și Cercetării în comisia centrală, inspectoarea de specialitate Elisabeta Naghi. Aceasta ar fi luat legătura cu membrii unei echipei care doreau să depună contestație, convingându-i să nu facă acest lucru, ci să discute în particular despre nemulțumirile avute. La final, această echipă ar fi fost premiată cu mențiune.
Contactată de Edupedu.ro, Elisabeta Naghi a transmis că este în concediu și că un punct de vedere poate fi solicitat Ministerului Educației și Cercetării, lucru pe care l-am făcut. Când vom avea un răspuns din partea MEC, îl vom publica.
Elevii nu ar fi beneficiat de suficiente standuri pentru expunerea posterelor
Acesta a mai precizat că organizatorii nu au asigurat participanților suporturi individuale pentru postere, deși regulamentul specific al olimpiadei prevede, la articolul 14, „amenajarea spațiului individual de expunere/standului pentru fiecare echipă”. Acesta a explicat că exista un stand liber în sală, însă președintele comisiei nu i-ar fi permis să îl folosească.
Organizatorii ar fi motivat că fiecare stand ar fi fost folosit de câte două echipe în același timp, pentru că la olimpiadă au participat mai multe echipe decât era preconizat. Este vorba despre echipele din București, calificate prin decizia Ministerului Educației și Cercetării după neregulile semnalate la etapa pe Capitală.
Unele echipe nu ar fi respectat dimensiunile spațiului individual de expunere și ale posterului
Copilul a mai semnalat faptul că una dintre echipele participante nu a respectat dimensiunile spațiului individual de expunere și mai multe echipe nu au respectat dimensiunile posterului.
Potrivit regulamentului, „exponatul (dacă este cazul) va avea următoarele caracteristici:
a) mărimea maximă (model, machetă, experiment): înălțime 120 cm (de jos până sus), adâncime 50 cm (din fată în spate), lățime 80 cm (de pe o parte pe alta). În ceea ce privește posterul, mărimea maximă este de „80 cm (lățime) × 120 cm (înălțime)”.
Radu Ciorap i-ar fi spus elevului că echipa va fi depunctată pentru nerespectarea acestor reguli. Cu toate acestea, proiectul care a depășit atât dimensiunea spațiului de expunere, cât și ale posterului, a obținut premiul al II-lea, deși proiectul consta într-un „senzor de calitate a apei pe un robot care merge până la doar 2 metri adâncime. Și nici măcar nu e controlat, pur și simplu îl pui în apă și merge înainte până se izbește de ceva. Din punctul meu de vedere asta nu e cercetare”.
O echipă ar fi afișat un poster tipărit orizontal, deși regulamentul prevede expunerea verticală a acestuia. Jurații nu ar fi sancționat abaterea de la regulament.
„Posterele vor fi lizibile, se vor referi strict la proiect, se vor expune pe verticală și vor conține principalele componente ale descrierii proiectului, cu accent pe principalele informații și rezultatele obținute”, se arată în regulament.
Profesorii ar fi permis depășirea limitei de prezentare a proiectului în cazul unor elevi
Părinții mai multor participanți au semnalat faptul că unora dintre elevi li s-a permis să depășească timpul de prezentare chiar și cu 10 minute. În regulament se precizează clar că proba constă în „prezentarea proiectului de către echipa de elevi (10 minute) urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, adresate echipei de elevi de către membrii juriului (5 minute).
Unul dintre părinți a declarat că i-ar fi semnalat această problemă președintelui comisiei, iar acesta ar fi spus că depășirea timpului de prezentare stabilit este justificată, pentru că unii copii au avut emoții.
Radu Ciorap a declarat, însă, că nu a făcut astfel de afirmații: „Eu am vorbit doar cu două doamne 10-15 minute și acum văd că aș fi spus atâtea lucruri. Nu-mi vine nici mie să cred. Eu n-am spus așa ceva, n-am vorbit cu nimeni despre chestia asta cu timpul. Deci nu sunt afirmațiile mele. Vă rog frumos să mă credeți, vă spun sincer, mă jur pe Biblie, dacă vreți. Eu n-am afirmat așa ceva”.
„Dacă s-a dublat timpul, de ce e numai o persoană nemulțumită? Ceilalți din sală nu ar fi spus și ei că s-a dublat timpul?”, a mai adăugat el.
Președintele comisiei ar fi identificat un proiect plagiat, fără să îl descalifice
Elevul de la secția Științe aplicate, care a discutat în particular cu președintele comisiei, a subliniat că acesta i-ar fi spus că a identificat, cu ajutorul un soft de plagiat pe care l-a folosit independent, o prezentare a unui proiect în care mai multe pasaje au fost plagiate. Acesta ar fi precizat că va descalifica proiectul.
Radu Ciorap a declarat pentru Edupedu.ro că „nu m-am referit la proiectele din această competiție. I-am dat un exemplu, că la un proiect făcut de studenții mei, au generat textul în limba spaniolă și l-au tradus în română. A fost simplu să traduci un proiect din română în spaniolă și să-l verifici pe Inteligență Artificială. Nu este vorba despre un proiect din această competiție, pentru că eu nu am participat nici la verificarea și nici la evaluarea proiectelor”.
El a mai punctat faptul că nu a fost evaluată utilizarea Inteligenței Artificiale în proiecte, „pentru că regulamentul competiției prevede doar scanarea anti-plagiat cu softuri specializate. Nu se verifică dacă documentul a fost realizat cu Inteligență Artificială, ChatGPT sau orice altceva”.
Potrivit regulamentului, prezentarea proiectelor este descalificată dacă peste 30% „din conținutul proiectului este copiat sau derivat direct din surse externe, proiectul este declarat neeligibil și descalificat automat”.
Acesta a precizat că nu au existat proiecte care au depășit această limită: „Au fost procente foarte mici. În tabelul cu scanarea anti-plagiat, ele variază de la 1-2% la 29%. Cred că este și unul cu 30%, dar nu a depășit acest prag”.
Nicio contestație nu a fost soluționată de comisia centrală
Întrebat câte contestații au fost depuse în urma competiției, președintele comisiei a spus că „sunt trei contestații în total. Adică trei persoane care au depus nu știu câte hârtii din 184 de proiecte”. „Din 184 de echipe, 181 au fost mulțumite”, a mai adăugat acesta.
El a menționat că niciuna nu a fost soluționată de comisia centrală, pentru că acestea nu vizau „probleme de deontologie specifice, care sunt prevăzute la capitolul al IV-lea, articolul 12”.
Acesta a precizat că a analizat contestațiile și că, „din discuțiile purtate cu membrii comisiei, nu au fost aspecte care să contravină regulamentului […]. Afirm cu toată tăria că pe parcursul olimpiadei nu au fost aspecte care să vicieze rezultatele”.
De aspectele semnalate de părinți „se poate ocupa Ministerul Educației”, a mai spus el.
FOTO Membrii comisiei centrale



DOCUMENT Rezultatele obținute de elevi la ONCS 2026
Informații de context
Edupedu.ro a documentat neregulile de la etapa pe București a acestei olimpiade. Potrivit mai multor părinți, elevii nu ar fi susținut proba evaluării posterelor: profesorii ar fi refuzat să le vadă, iar organizatorii competiției nu ar fi pus la dispoziția copiilor standuri și suporturi pentru afișarea acestora.
Părinții au reclamat și faptul că, la proba de prezentare a proiectelor, profesorii nu ar fi respectat timpul limită de 10 minute. Aceștia mai susțin că elevii care au obținut cele mai mari punctaje nu ar fi primit nicio întrebare din partea juriului.
Într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro, reprezentanții ISMB au susținut că „au fost respectate în integralitate prevederile Regulamentului specific privind organizarea și desfăşurarea competiției, elaborat în conformitate cu prevederile OMEC NR. 6727/2025”.
În final, Ministerul Educației și Cercetării a decis, la solicitarea ISMB, calificarea la etapa națională a tuturor echipelor din București care au obținut cel puțin 60 de puncte le etapa pe Capitală.
Foto: © Igor Mojzes – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.