Fondul de burse pentru studenți s-a apropiat de necesar, în ultimul deceniu, doar în 2017, iar finanțarea de bază a universităților a crescut strict simbolic în ultimii cinci ani – analiză a Alianței organizațiilor studențești / ANOSR: Prevederile legale privind finanțarea rămân ținte fără un plan pentru a fi atinse

4.495 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Evoluția finanțării de bază a universităților și a fondului de burse pentru studenți este marcată de creșteri „simbolice” și „lipsite de o regulă sau un raționament”, semn că „educația nu are prioritate și nici un loc permanent pe agenda publică a decidenților”. Aceasta este concluzia Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) într-o analiză pe tema modului cum au avansat fondul de burse și finanțarea de bază în ultimul deceniu.

ANOSR arată că, după o perioadă de creștere de doar patru ani pentru finanțarea de bază și de un puseu scurt de creștere a fondului de burse și protecție socială, care într-un singur an, 2017, „s-a apropiat de necesitatea de la acel moment”, ultimii ani au fost marcați de o „îndepărtare” de necesarul acestor finanțări.

Iar situația s-a înrăutățit acum prin tăierile produse de Legea Bolojan, potrivit analizei citate: 

  • „Din 2017 și până la adoptarea Legii nr. 141/2025, fondul de burse și protecție socială era subvenționat pe întregul an calendaristic, iar bursele se acordau pe toate cele 12 luni,deci numărul de luni (c) în perioada 2017-2025 a fost 12. În prezent, perioada este redusă la aproximativ 9-10 luni, în urma măsurilor de austeritate adoptate în educație.”

„Rămânem cu impresia că prevederile legale din educație care țin de alocarea de fonduri de la bugetul de stat (precum 6% din PIB – până la adoptarea L.Î.S. nr. 199/2023 – sau 15% din bugetul general consolidat – în prezent) rămân totuși ținte care nu au un plan concret în baza căruia să fie atinse”, apreciază ANOSR pe baza datelor aferente celor două componente ale finanțării în învățământul superior.

Analiza ANOSR, integral:

„Creșterea finanțării învățământului superior: regulă sau joc politic?

Fondul de burse și protecție socială (I) a fost o componentă neglijată permanent în decursul ultimilor 10 ani, iar lucrurile nu sunt cu mult mai fericite nici când vine vorba de finanțarea de bază (II) a universităților. 

Fig. 1 – Evoluția fondului de burse (I) și protecție socială și a finanțării de bază (II)

(I) Fondul de burse și protecție socială reprezenta, până în anul 2023, atunci când Legea învățământului superior nr. 199/2023 a fost adoptată, suma obținută prin înmulțirea numărului de studenți înscriși la buget (a) cu o valoare fixă (b) și un număr de luni (c) pentru care se acorda suma.

În 2023, prin noua lege, valoarea fixă (b) devine valoarea costului standard, care este echivalent cu 10% din salariul minim brut, însă care prin Legea nr. 141/2025 se diminuează, modificându-se în 10% din salariul minim net. 

Din 2017 și până la adoptarea Legii nr. 141/2025, fondul de burse și protecție socială era subvenționat pe întregul an calendaristic, iar bursele se acordau pe toate cele 12 luni,deci numărul de luni (c) în perioada 2017-2025 a fost 12. În prezent, perioada este redusă la aproximativ 9-10 luni, în urma măsurilor de austeritate adoptate în educație. În 2015, valoarea fixă (b) acordată pentru fiecare student era de 69 lei, urmând ca în 2016 să crească la 89 lei.

Insuficient e cuvântul care poate descrie în cea mai mare parte a timpului fondul de burse și protecție socială, atât din punctul de vedere al cuantumului minim al bursei sociale, cât și în ceea ce privește numărul de beneficiari.

În ultimii 10 ani, singurul an în care valoarea fondului de burse și protecție socială s-a apropiat de necesitatea de la acel moment a fost 2017, atunci când două schimbări mari au avut loc:

  1. creșterea valorii fixe (b) acordate pentru fiecare student în parte, de la 89 la 201 lei per student/lună
  2. acordarea burselor pe perioada întregului an calendaristic, deci numărul de luni (c) din formula de calcul a devenit 12

Fig. 2 – Evoluția procentuală a fondului de burse și protecție socială

Aceste două măsuri adoptate în urma demersurilor inițiate de către ANOSR încă din anii anteriori au adus o creștere de aproximativ 223,8% a fondului de burse și protecție socială față de valoarea fondului din anul anterior.

Creșterea înregistrată la fondul de burse și protecție socială aducea valoarea acestuia aproape de cea necesară de la acel an, determinată de cuantumul minim al bursei sociale recomandat de către CNFIS în 2013 și indexat cu rata inflației până la acel an și ținând cont de un număr de beneficiari cel puțin asemănător anului anterior.

Fig. 3 – Evoluția valorică a fondului de burse și protecție socială

Valoarea fondului de burse și protecție socială în anul 2017 a ajuns la valoarea de 675.106.740,00 lei, iar fondul necesar la acel moment era de 689.000.290,07 lei. 

Fig. 4 – Comparația între fondul de burse alocat anual și fondul de burse necesar

Totuși, în ciuda faptului că în acel an ne-am apropiat de fondul necesar, analizând ultimii 10 ani constatăm că a fost un simplu episod, fiecare an după momentul creșterii reprezentând o îndepărtare de la valoarea necesară a fondului.

Situația nu este cu mult mai fericită nici când vine vorba de finanțarea de bază (II) acordată instituțiilor de învățământ superior.

Fig. 5 – Creșterea procentuală a finanțării de bază

Finanțarea de bază (II) este suma acordată instituțiilor de învățământ superior anual în baza numărului de studenți școlarizați pe locuri finanțate de la bugetul de stat. Din finanțarea de bază sunt acoperite cheltuielile de personal, cheltuielile materiale, cheltuieli pentru proiecte educaționale și de dezvoltare a resursei umane și alte cheltuieli necesare pentru desfășurarea programelor de studii. Valoarea finanțării de bază acordate universităților ar fi trebuit să crească într-un ritm constant, în baza factorilor economici și pentru a acoperi cheltuielile necesare bunei funcționări a instituțiilor de învățământ superior.

Fig. 6 – Creșterea valorică a finanțării de bază

Așadar, rămânem cu impresia că prevederile legale din educație care țin de alocarea de fonduri de la bugetul de stat (precum 6% din PIB – până la adoptarea L.Î.S. nr. 199/2023 – sau 15% din bugetul general consolidat – în prezent) rămân totuși ținte care nu au un plan concret în baza căruia să fie atinse.

Observăm cum de la an la an există creșteri mai degrabă simbolice în diverse zone ale educației, lipsite totuși de o regulă sau un raționament, care ne fac să credem că educația nu are prioritate și nici un loc permanent pe agenda publică a decidenților.

Pentru a parcurge în detaliu toate datele și statisticile prezentate, accesează analiza ANOSR: „Bursele studenților – „povara” statului de 10 ani”, analiză care surprinde evoluția fondului de burse din ultimii 10 ani în raport cu economia statului.”

Foto: © Tero VesalainenDreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Principalii indicatori pentru Educația din România

Cheltuieli noi legate de educație sau sănătate – invocate de o bună parte dintre români printre motivele pentru care le-a scăzut puterea de cumpărare / 3 din 10 români spun că s-au aflat în imposibilitatea să asigure nevoile de bază ale copiilor, inclusiv cele legate de școală – sondaj european

Cheltuieli nou apărute, inclusiv legate de educația copiilor, se numără printre motivele menționate de aproape 3 din zece români pentru scăderea puterii lor de cumpărare, potrivit unui sondaj internațional realizat…
Vezi articolul

Cum a găsit Guvernul încă 700 de milioane de lei pentru salariile din Educație, după al treilea miting major de protest, în București, deși premierul și toți miniștrii implicați în negocieri mințeau public populația și profesorii spunând că nu sunt bani / Declarațiile integrale de la briefingul de presă cu Ligia Deca

Guvernul a mai găsit circa 700 de milioane de lei pentru a crește salariile cadrelor didactice și cadrelor didactice auxiliare, de la 1 iunie, cu câteva procente, conform declarațiilor făcute…
Vezi articolul
Sorin Cîmpeanu și Nicolae Ciuca / Foto: INQUAM Photos George Calin

Premierul acuzat de plagiat și cu portofoliu gol la Educație din cauza plagiatului lui Cîmpeanu, Nicolae Ciucă publică un mesaj pentru a marca începerea anului universitar 2022-2023: Standardele învățământului românesc să țină pasul cu vremurile. Modificările pe care le aducem prin Legile educației naționale reflectă o viziune orientată spre viitor

Acuzat de plagiat și de intervenții în justiție pentru a mușamaliza anchetarea propriului plagiat, premierul Nicolae Ciucă publică un mesaj astăzi, 3 octombrie, ziua care marchează începerea noului an universitar…
Vezi articolul