FOTO 19 galaxii în spirală aflate relativ aproape de Calea Lactee, surprinse de telescopul spațial James Webb al NASA / Astronom: Imaginile nu sunt doar uimitoare din punct de vedere estetic

O serie de imagini date publicităţii recent, surprinse de telescopul spaţial James Webb, prezintă în detalii remarcabile 19 galaxii spirală aflate relativ aproape de Calea Lactee, ceea ce oferă noi informaţii despre procesul de formare a stelelor, precum şi despre structura şi evoluţia galaxiilor, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Imaginile au fost făcute publice de o echipă de oameni de ştiinţă implicaţi într-un proiect numit Physics at High Angular resolution in Nearby GalaxieS (PHANGS), care operează în mai multe observatoare astronomice importante.

Cea mai apropiată dintre cele 19 galaxii se numeşte NGC5068 şi este situată la aproximativ 15 milioane de ani-lumină de Pământ, iar cea mai îndepărtată dintre ele este NGC1365, aflată la aproximativ 60 de milioane de ani-lumină de Pământ.

Un an-lumină este distanţa pe care o parcurge lumina într-un an – 9,5 trilioane de kilometri, conform sursei citate.

Telescopul spaţial James Webb (JWST) a fost lansat în 2021 şi a început să colecteze date în 2022, remodelând înţelegerea universului timpuriu prin imaginile uimitoare surprinse în cosmos. Observatorul spaţial aflat pe orbită analizează universul în principal în infraroşu. Telescopul spaţial Hubble, lansat în 1990 şi încă operaţional, îl studiază în principal la lungimi de undă optice şi ultraviolete.

Galaxiile spirală, care seamănă cu nişte roţi enorme, sunt des întâlnite în spaţiu. Calea Lactee în care ne aflăm este una dintre ele.

Noile observaţii au fost surprinse de la camera în spectru infraroşu apropiat (NIRCam) şi cea în spectru infraroşu mediu (MIRI). Ele arată aproximativ 100.000 de grupuri de stele şi milioane sau poate miliarde de stele individuale, transmite Agerpres.

„Aceste date sunt importante, deoarece ne oferă o nouă viziune asupra celei mai timpurii faze de formare a stelelor”, a declarat astronomul de la Universitatea din Oxford Thomas Williams, care a condus echipa responsabilă de procesarea imaginilor.

„Stelele se nasc în adâncul norilor de praf, care blochează complet lumina la lungimi de undă vizibile – la care este sensibil Telescopul Spaţial Hubble – însă aceşti nori se ‘deschid’ la lungimile de undă ale JWST. Nu ştim prea multe despre această fază, nici măcar cât durează, aşa că aceste date vor fi vitale pentru înţelegerea modului în care îşi încep viaţa stelele din galaxii”, a adăugat Williams.

Aproximativ o jumătate dintre galaxiile spirală au o structură dreaptă, numită bară, care iese din centrul galactic de care sunt ataşate braţele spiralate.

„În mod obişnuit, se crede că galaxiile se formează din interior spre exterior şi astfel devin din ce în ce mai mari pe parcursul vieţii lor. Braţele spiralate acţionează pentru a mătura gazul care se va forma în stele, iar barele acţionează pentru a canaliza acelaşi gaz către gaura neagră centrală a galaxiei”, a spus Williams.

Aceste imagini le permit oamenilor de ştiinţă să descopere, în premieră, în detalii remarcabile, structura norilor de praf şi gaz din care se formează stelele şi planetele, în galaxiile aflate dincolo de Marele Nor al lui Magellan şi de Micul Nor al lui Magellan, două galaxii considerate sateliţi galactici ai Căii Lactee aflate în extindere, potrivit surselor citate.

„Imaginile nu sunt doar uimitoare din punct de vedere estetic, ci spun şi o poveste despre ciclul de formare şi despre feedback-ul stelelor, adică energia şi impulsul eliberate de stelele tinere în spaţiul interstelar”, a declarat Janice Lee astronom la Institutul de Ştiinţă al Telescopului Spaţial din Baltimore, investigator principal pentru noile date.

„Se pare că a existat activitate explozivă şi de curăţare a prafului şi gazului, atât la scară de cluster, cât şi de kiloparsec (aproximativ 3.000 de ani lumină). Procesul dinamic al ciclului general de formare a stelelor devine evident şi accesibil din punct de vedere calitativ, chiar şi pentru public, ceea ce face ca imaginile să fie convingătoare în multe privinţe”, a adăugat Lee.

Observaţiile realizate cu telescopul James Webb se bazează pe cele obţinute cu Hubble.

„Folosind Hubble, am vedea lumina stelelor din galaxii, dar o parte din lumină a fost blocată de praful galaxiilor”, a declarat astronomul Erik Rosolowsky de la Universitatea din Alberta. „Această limitare a făcut dificilă înţelegerea unor aspecte legate de modul în care o galaxie funcţionează ca un sistem. Cu ajutorul lui Webb putem să zărim prin acest praf pentru a observa stelele în spatele şi din interiorul prafului care le învăluie”, a adăugat el, mai notează Agerpres.