Vineri, 15 octombrie 2021, Ioan Sorin Cuc, fostul director al Școlii „Avram Iancu” din Oradea, a fost respins cu nota 5,60 la concursul pentru directori. Luni, șapte dintre răspunsurile sale greșite au devenit corecte, nota a ajuns la 7, cât îi trebuia pentru a continua concursul. A promovat interviul cu 9,40 și a fost numit director. Cinci ani mai târziu, Tribunalul Bihor a constatat că toate răspunsurile au fost șterse cu solvenți chimici și completate din nou. Sorin Cuc a fost condamnat în primă instanță la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, dar persoana care a falsificat efectiv lucrarea nu a fost identificată.
Pe 18 septembrie 2026, Tribunalul Bihor l-a condamnat în primă instanță pe Ioan Sorin Cuc la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și a anulat lucrarea de concurs și decizia de numire. Instanța a stabilit că „concursul în fapt a fost câștigat de partea civilă”, adică de Gheorghina Liliana Bîrlădeanu.
Fosta directoare a Casei Corpului Didactic Bihor, Mioara Țigan, acuzată de procurori că ar fi modificat lucrarea, a fost achitată. Autorul falsului e în libertate.
Bîrlădeanu a declarat apel pe 21 septembrie 2026, iar Ioan Sorin Cuc a declarat apel pe 22 septembrie 2026. Sentința nu este definitivă.
Edupedu.ro a consultat documentele instanței și vă prezintă povestea concursului pentru directori din 2021 din județul Bihor, în urma căruia fosta directoare a Casei Corpului Didactic din județul Bihor și directorul Școlii „Avram Iancu” din Oradea au fost trimiși în judecată de DNA pentru că au fraudat concursul de director.
Procurorii au susținut că Mioara Țigan a falsificat, la contestații, lucrarea de la proba scrisă a concursului de directori pentru candidat și l-ar fi instigat pe șeful ISJ Bihor să-l numească director. Inspectorul școlar general din Bihor, Horea Abrudan, a fost și el audiat la DNA Oradea.
Cum a ajuns Ioan Sorin Cuc de la nota 5,60 în funcția de director – faptele prezentate de instanța
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat s-a desfășurat în perioada 15 octombrie – 8 decembrie 2021. Ioan Sorin Cuc, care ocupa deja prin detașare funcția de director, și Gheorghina Liliana Bîrlădeanu au candidat pentru conducerea aceleiași școli.
Pe 15 octombrie 2021, Ioan Sorin Cuc a susținut proba scrisă, care a avut 50 de întrebări tip grilă. Fiecare răspuns corect a valorat două puncte, iar nota minimă pentru participarea la interviu a fost 7.
Lucrarea lui Cuc a fost ultima evaluată în sala 119. Înaintea corectării, Mioara Țigan, directoarea Casei Corpului Didactic Bihor și președinta comisiei de evaluare, a intrat în sală și a spus că dorea să verifice și ea o lucrare. A început să citească răspunsurile pe care le considera corecte. Un evaluator a observat că aceasta a prezentat drept corecte trei răspunsuri greșite. După ce evaluatorul i-a atras atenția, Mioara Țigan a renunțat la verificare și a părăsit sala.
Cei doi evaluatori au continuat corectarea și au găsit 22 de răspunsuri greșite. Ioan Sorin Cuc a obținut nota 5,60, a fost respins și nu a mai avut dreptul să participe la interviu. A semnat rezultatul și nu a formulat nicio obiecție.
În aceeași zi, pe 15 octombrie, în jurul orei 16:00, lucrările au fost predate comisiei de organizare. În jurul orei 19:00, cele 273 de lucrări ale candidaților au fost puse într-o geantă de laptop. Mioara Țigan le-a transportat pe jos, pe o distanță de aproximativ 1.500 de metri, de la centrul de examen la sediul Inspectoratului Școlar Bihor, unde funcționa și Casa Corpului Didactic. Lucrările au fost depozitate într-un dulap securizat din holul CCD Bihor, aflat lângă biroul Mioarei Țigan.
Pe 17 octombrie 2021, în termenul legal de 48 de ore, Ioan Sorin Cuc a contestat nota 5,60.
Pe 18 octombrie 2021, la ora 11:28, Mioara Țigan a dus geanta cu cele 273 de lucrări în biroul inspectorului școlar general Horea Abrudan, care era și președintele comisiei de organizare. Procesul-verbal de predare a avut inițial data de 15 octombrie. Horea Abrudan i-a cerut Mioarei Țigan să treacă data de 18 octombrie, când lucrările au fost predate efectiv. Aceasta a părăsit biroul la ora 11:45 și a revenit cu documentul refăcut la ora 12:01.
Lucrările au rămas în biroul inspectorului școlar general până la ora 14:04. Acolo au fost selectate cele 25 de lucrări contestate. La ora 14:07, acestea au ajuns în sala în care și-a desfășurat activitatea comisia de contestații.
Comisia a admis șase contestații. În cinci cazuri, notele au scăzut. Numai nota lui Ioan Sorin Cuc a crescut de la 5,60 la 7. La prima evaluare a avut 22 de răspunsuri greșite, iar la contestație 15. Șapte răspunsuri greșite, cele de la întrebările 24, 28, 30, 42, 43, 44 și 47, au devenit corecte.
Expertiza criminalistică a stabilit ulterior că toate cele 50 de răspunsuri inițiale au fost șterse cu solvenți chimici și completate din nou.
Instanța a constatat că „acest mod de operare indică o acțiune certă de falsificare”.
În perioada 15 noiembrie – 8 decembrie 2021, Ioan Sorin Cuc a participat la proba de interviu și a primit nota 9,40. A încheiat concursul cu media 8,20.
Ioan Sorin Cuc a fost declarat câștigător, iar pe 20 decembrie 2021 Horea Abrudan a emis decizia prin care acesta a fost numit director pentru un mandat de patru ani.
Falsul este sigur, autorul rămâne necunoscut
Procurorii au susținut că fosta președintă a comisiei fusese singura persoană care avusese acces la lucrări. Instanța a constatat însă că mai multe persoane au intrat în contact cu documentele.
Tribunalul Bihor critică „ancheta sumară realizată de parchet”, care a ignorat posibilitatea implicării mai multor persoane, „acest mod de operare, vizând deopotrivă falsificarea lucrării inculpatului, cât și posibila falsificare a ciornei din concurs a acestuia, în condițiile în care aceste documente au fost păstrate în mod diferit, de persoane diferite, în spații diferite, conduce neechivoc la concluzia implicării unui număr mai mare de persoane decât cele trimise în judecată.”
„Acțiunea de falsificare a lucrării candidatului […] este dovedită.” „Deși este dovedită fără dubiu acțiunea de falsificare a lucrării candidatului […], nu se poate stabili cu certitudine că această acțiune de falsificare a fost realizată de inculpata […], planând un dubiu serios asupra autorului falsului, care profită inculpatei potrivit principiului «in dubio pro reo».”
Astfel că, fosta directoare a Casei Corpului Didactic a fost achitată pentru fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și complicitate la abuz în serviciu.
Candidatul Ioan Sorin Cuc a fost însă găsit vinovat pentru contribuția sa la mecanism: a depus contestația, a beneficiat de lucrarea falsificată și, potrivit instanței, a rescris ciorna pentru a ascunde falsul.
La individualizarea pedepsei, judecătorul a observat că fapta nu s-a petrecut într-un mediu oarecare, ci chiar în educație, acolo unde competiția corectă ar fi trebuit predată prin exemplu personal, „fapta sa dovedind o trădare a valorilor profesionale pe care era dator să le promoveze prin propriul exemplu.”
Ioan Sorin Cuc, condamnat la 2 ani și 8 luni cu suspendare
Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Ioan Sorin Cuc pentru complicitate la abuz în serviciu ca infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție.
„Condamnă pe inculpatul […] pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu ca infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție […] la o pedeapsă de 2 ani 8 luni închisoare.” Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pentru patru ani.
„Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 8 luni închisoare, pe durata termenului de supraveghere de 4 ani.”
Instanța a mai stabilit 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Nu se poate înscrie timp de 5 ani la concursuri pentru directori: interzicerea „dreptului de a desfășura activitatea de a se înscrie la concursuri pentru funcția de director în învățământul preuniversitar, pe o durată de 5 ani, cu titlu de pedeapsă complementară”.
Lucrarea și decizia de numire au fost anulate
„Anulează lucrarea inculpatului […] din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, sesiunea 2021 […], precum și decizia […] din data de 20.12.2021 a inspectorului școlar general al județului Bihor.”
Persoana care a câștigat în realitate concursul primește despăgubiri
Contracandidata s-a constituit parte civilă și a solicitat un milion de euro daune morale, precum și plata drepturilor salariale de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost numită director.
Instanța a constatat existența unui prejudiciu moral real, dar a stabilit despăgubiri mai mici decât cele cerute. Ioan Sorin Cuc trebuie să îi plătească 10.000 de euro daune morale, la cursul BNR din ziua plății și să achite și diferența dintre salariul și celelalte drepturi aferente funcției de director și salariul încasat efectiv de persoana vătămată ca profesor.
Instanța a dispus confiscarea sumei de 2.289 de lei, reprezentând diferența dintre veniturile brute obținute de inculpat ca director și cele pe care le-ar fi primit ca profesor în perioada 17 ianuarie – 6 iulie 2022 și confiscarea sumelor plătite acestuia de Inspectoratul Școlar Bihor în baza unui titlu executoriu rezultat dintr-un alt litigiu.
Ioan Sorin Cuc trebuie să plătească și 7.000 de lei cheltuieli judiciare către stat și 34.436,57 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.
De ce a fost achitată fosta directoare a Casei Corpului Didactic
Instanța a achitat-o pe Mioara Țigan pentru toate cele trei infracțiuni pentru care fusese trimisă în judecată: fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și complicitate la abuz în serviciu.
Mai multe persoane au avut acces la lucrări
Procurorii au susținut că directoarea CCD fusese singura persoană care avusese acces la lucrări, însă Instanța a constatat că lucrările au trecut prin spații controlate de mai multe persoane, inclusiv prin biroul inspectorului școlar general.
„Deși este dovedită fără dubiu acțiunea de falsificare a lucrării candidatului […], […] nu se poate stabili cu certitudine că această acțiune de falsificare a fost realizată de inculpata […].”
A rămas „un dubiu serios asupra autorului falsului”, iar orice îndoială îi profită persoanei acuzate – principiul in dubio pro reo.
Ciorna rescrisă nu a fost niciodată în posesia directoarei CCD
Ciorna candidatului, despre care instanța spune că ar fi fost rescrisă pentru a corespunde lucrării falsificate, se afla la comisia de organizare, coordonată de inspectorul școlar general.
„Ciorna în discuție a fost păstrată tot timpul la comisia de organizare […], ciorna neaflându-se niciodată în posesia inculpatei.”
Instanța nu a putut stabili când a fost falsificată lucrarea
„Nu se poate reține că în data de 18.10.2021, orele 11.28, la momentul la care lucrările candidaților […] au fost predate […], lucrarea inculpatului […] era deja falsificată.”
În lipsa stabilirii momentului falsului, nu s-a putut demonstra nici că modificarea fusese făcută în intervalul în care lucrările se aflau la directoarea CCD.
Nu s-a demonstrat că știa despre fals
„Nu există elemente probatorii care să demonstreze că inculpata […], la momentul predării lucrărilor, ar fi cunoscut existența falsului.” Prin urmare, simplul act de predare a lucrărilor nu a putut fi considerat infracțiune.
Nu s-a putut demonstra complicitatea la abuz în serviciu
Acuzația de complicitate era construită pe ideea că directoarea CCD falsificase lucrarea și apoi o introdusese intenționat în circuitul concursului. Odată ce instanța nu a putut stabili că ea este autoarea falsului și nici că știa despre acesta, a dispărut fundamentul acuzației de complicitate.
„În condițiile în care în cauză nu s-a probat că inculpata […] ar fi autorul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale […] nu se poate reține nici prezența laturii subiective a infracțiunii.”
Rolul fostului Inspector școlar general al județului Bihor, Horea Abrudan
Procurorii au construit dosarul pe ideea că inspectorul școlar general a emis decizia de numire fără vinovăție, fiind determinat de rezultatele falsificate ale concursului.
Tribunalul Bihor a pus însă sub semnul întrebării această presupunere. Inspectorul școlar general al județului Bihor a avut lucrările în biroul său, a comunicat telefonic cu candidatul în perioada relevantă, a asistat la intervenția președintei comisiei în evaluarea lucrării și nu a intervenit, deși metodologia îi permitea și îi impunea să remedieze neregulile și coordona comisia care păstrase ciorna posibil rescrisă.
Instanța spune că acesta se afla „într-o poziție similară inculpatei” și chiar într-o situație care genera „suspiciuni suplimentare asupra sa”.
„Martorul se află nu doar într-o poziție similară inculpatei […], cât într-o poziție ce generează suspiciuni suplimentare asupra sa.” Judecătorul nu i-a stabilit însă vinovăția, pentru că inspectorul școlar general nu fusese trimis în judecată, ci audiat numai ca martor:
„Instanța nu stabilește vinovăția martorului […], nefiind sesizată cu judecarea acestei persoane.”
Acesta este unul dintre motivele pentru care Tribunalul a criticat ancheta procurorilor drept una „sumară”, care a restrâns nejustificat numărul persoanelor cercetate.
