„Nu pot să vorbesc despre cum mai este predată azi matematica în școală, cel puțin în școala elementară, pentru că nu am experiența respectivă. Ce pot să spun eu este că, matematic, studenții care ajung în Facultatea de Informatică știu mai puțină matematică decât știau poate acum 20 de ani. Nu e neapărat vina lor. Este cu totul alta societatea în care trăiesc”, a declarat Gabriel Istrate, profesor de informatică la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, într-o discuție cu fizicianul Cristian Presură, moderată de Ada Roseti pe 3 mai 2023, întrebat despre cum este predată matematica în școală.
Gabriel Istrate crede că problema principală este că „încercăm să optimizăm. Vrem neapărat ca totul să aibă legătură imediată cu realitatea, dacă s-ar putea să ne spună cum să ne îmbogățim. Toată lumea așteaptă de la știință să rezolve problemele societății”.
Răspunsul profesorului Gabriel Istrate:
„Nu pot să vorbesc despre cum mai este predată azi matematica în școală, cel puțin în școala elementară, pentru că nu am experiența respectivă. Ce pot să spun eu este că, matematic, studenții care ajung în Facultatea de Informatică știu mai puțină matematică decât știau poate acum 20 de ani. Nu e neapărat vina lor. Este cu totul alta societatea în care trăiesc. De multe ori, cred că încercăm să punem în cârca școlii niște defecte pe care le are societatea.
Adică principiul meu este că eu am învățat matematica în momentul în care m-am izbit cu capul de zid în clasa a VI-a, când se introduceau demonstrații geometrice și din momentul respectiv lucrurile au fost atât de simple încât am ajuns în lotul lărgit de matematică. Nu am fost la Olimpiada Internațională, dar am fost cât pe ce în anii ’80.
Deci, cred că problema principală este că încercăm să optimizăm. Vrem neapărat ca totul să aibă legătură imediată cu realitatea, dacă s-ar putea să ne spună cum să ne îmbogățim. Toată lumea așteaptă de la știință să rezolve problemele societății. Ori realitatea este că sunt societăți, și o să dau un exemplu Israel pe care îl cunosc cel mai bine, care pun mult mai multă prețuire pe cunoașterea pentru a cunoaște și pe pasiunea pentru cunoaștere. Cred că lucrul acesta, care ține până la urmă nu de școală, ci de cultura societății, conduce la rezultatele pe care le are Israelul în domeniul științei și tehnologiei. Nu știu dacă este neapărat o problemă a școlii, cât a valorilor pe care le avem ca societate, ori asta e mult mai greu de schimbat”.
VIDEO Discuția integrală despre cum putem folosi matematica pentru a înțelege și a modela societatea:
Gabriel Istrate este profesor de informatică la Facultatea de matematică și informatică a Universității din București. Îl pasionează știința teoretică a computerelor, inteligența artificială, sistemele complexe și simulările sociale bazate pe matematică. Îl puteți găsi și pe blogul său personal, gabrielistrate.wordpress.com.
Foto: © Tero Vesalainen | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Ramona Florea
Alexandra Bogdan
G4Media.ro
Matei Pop
5 comments
De altfel, informatica s-a impus ca un domeniu de sine statator asa ca matematica nu mai are un rol prea important nici la Info, nici la Politehnica.
Practic si informatica s-a transformat rapid in programare, asa ca nu e nevoie de asa de multi algoritmi, ci doar de coder-monkeys.
Am studiat niste integrale pe curba si niste rotori, oare cati dintre absolventi au lucrat cu asa ceva?
studentii de acum 20 de ani nu aveau decat marginal numarul de surse de distragere a atentiei fata de acum: jocuri, filme, telefon/retele sociale, excursii, masina la scara
Pe vremea aia inca se dadea si examen la majoritatea facultatilor. Intrucat se presupunea ca nu ai de unde stii informatica, se cerea mate la admitere la facultatea de informatica.
Asta este realitatea scolii din Romania ,nivelul scăzut de pregatire al elevilor,dar și al profesorilor.Asa elevi,așa profesori!
Jnvers, se spune, “tel maitre, tel eleve”, asa profesori, asa elevi …
Cunoașterea de dragul cunoașterii și pasiunea de a afla sunt motivațiile pe care mi le-au insuflat mie profesorii acum 30 de ani când am fost elevă. Educația generală și învățarea modului de a învăța mi-au fost utile toată viața.
D-l profesor are dreptate spunând că se cere cam mult de la școală – să fie familie, loc de joacă, furnizor de educație, uneori cantină, dar toate pe repede-înainte. Să fie furnizor de forță de muncă gata calificată și cu 5 ani de experiență pentru meserii prost plătite (că doar nu toți pot ajunge politicieni) și să-i mai și motiveze pe elevi pentru a fi buni roboței. Și că se acordă prea puțină (deloc) importanță menirii școlii: de a forma o educație generală suficient de largă pentru ca absolventul, dacă vrea, să poată continua să învețe tot restul vieții și să se adapteze ușor la orice schimbări. Era odată idealul educațional, acum cred că nici nu se pomenește despre așa ceva în proiectul noii legi.
Dar nu-i bai, se întâmplă și la case mai mari.