Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum MEC: Au mai fost încercări de planuri-cadru în 2017 și 2021, deja suntem în anul 2025 și orice rejectare, orice întoarcere a proiectului, care ar antrena alte modificări de lege, ar însemna încă alte generații care sunt puse în risc

Orice schimbare majoră a proiectelor planurilor-cadru, în urma dezbaterilor, care ar presupune modificarea legilor educației, ar însemna o nouă amânare a reformei educaționale, cu consecințe negative asupra elevilor, a afirmat șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum, Gabriel Vrînceanu. Declarațiile au fost făcute, marți, la prima dezbatere națională, în format fizic, pe proiectele planurilor-cadru pentru liceu, care are loc la Universitatea Politehnica București (UNSTPB).

• Dezbaterea este transmisă live VIDEO pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și Cercetării, iar numele dezbaterii afișat la prezidiu este „Perspective noi în educație”.

Gabriel Vrînceanu a reamintit că au existat două încercări anterioare de revizuire a planurilor-cadru, în 2017 și 2021, însă ambele s-au blocat în lipsa unui consens. Acesta a subliniat necesitatea urgentării unei decizii și adoptarea noilor planuri-cadru.

„Ar fi foarte bine dacă această dezbatere și consultarea publică în ansamblul ei devin bune practici. De ce insist? Pentru că au mai fost două încercări, în 2017 și 2021, în care s-a pus, de asemenea, în consultare publică planul-cadru. Într-adevăr, nu într-o dimensiune atât de amplă ca acum, în care s-a dorit o prezentare integrată. Atunci s-a venit doar cu propunerile pentru învățământul liceal, filiera teoretică. Dar și în acel context, rezumat doar a celor patru planuri-cadru, primul raport din 2017 a menționat că nu a putut exista o convergență către una dintre variante și că într-un astfel de context ar trebui să fie decizie de tip expert, dacă nu se ajunge la un consens prin consultarea publică.

Nu mai zic că în anul 2021 au fost repuse planurile cadru, variante integrând toate observațiile din fosta consultare. Acel proces, de asemenea nu s-a putut finaliza și atunci trebuie să avem în vedere că, așa cum a zis domnul secretar de stat, am avut prima generație care a finalizat învățământul gimnazial pe noul curriculum în anul 2021. Deja suntem în anul 2025 și orice rejectare, orice întoarcere a proiectului și care ar antrena alte modificări de lege, ar însemna încă alte generații care sunt puse în risc”, a afirmat el.

Mai mult, Vrînceanu a atras atenția asupra importanței respectării direcțiilor de dezvoltare stabilite inițial. Acesta a subliniat că proiectul planurilor-cadru a fost construit pe o serie de principii, care trebuie validate sau invalidate înainte de a se intra în detaliile structurale, precum distribuirea orelor pe discipline.

„Nu mai insist asupra direcțiilor de dezvoltare, ele sunt prefigurate chiar la începutul materialului, sunt consultare, însoțesc propriu-zis planele-cadru, dar aș vrea să fac observație asupra unor trebuie să le avem în vedere. Acestea au fost direcțiile pe care am construit proiectul. Vă rugăm să le lecturați cu mare atenție ca să le validăm sau să le invalidăm. Dacă ne ducem doar pe structura care înseamnă distribuirea unui orar pe disciplină și pe ore, înseamnă că s-ar putea să fim într-un blocaj. A important este să validăm în primul rând principiile de dezvoltare a acestui proiect și în acest sens, ceea ce am remarcat în prima săptămână de dezbatere de consultare publică, prin mesajele multiple care au venit, este că a fost o concentrare pe zone particulare, punctuale. Fiecare s-a ocupat de disciplina sa, de aria sa de interes, fără să încerce să gândească în ansamblu”, a completat Vrînceanu, în cadrul dezbaterii de la UPB.

Informații de context

Amintim că elevii care au început în septembrie 2024 clasa a XII-a sunt cei care ar fi trebuit deja să facă liceul după planuri-cadru noi, fiind prima generație care a făcut clasa pregătitoare și a avut în gimnaziu programe școlare centrate pe competențe.

În momentul de față, curriculumul pentru liceu este organizat respectând planurile-cadru adoptate în 2004 și 2009, în funcție de filieră. O reformă curriculară ar fi trebuit să fie făcută încă din 2020, însă aceasta a fost amânată în mod repetat de politicieni.

Este vorba despre ultimii doi miniștri PNL – Sorin Cîmpeanu și Ligia Deca, ambii propuși și susținuți de președintele Klaus Iohannis. O variantă a planurilor-cadru pentru liceu a fost lansată în dezbatere publică pe 5 ianuarie 2021. După ce ministerul a anunțat că au fost primite peste 10.000 de propuneri de schimbare, ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, a spus că adoptarea acestora va fi amânată. Mai mult, planurile-cadru au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an cu patru rânduri de alegeri.

Noile planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, începând cu anul școlar 2026-2027. Elevii care vor intra anul viitor în clasa a IX-a vor fi primii care vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a Educației.

Citește și:

O elevă de clasa a XII-a i-a scris ministrului Daniel David: Istoria, Geografia, Biologia, Chimia sunt materii unde studiul constant este absolut necesar, fiți sigur că elevii vor evita să aleagă aceste materii ca opționale / Educația de calitate nu ar trebui să fie condiționată de interesul elevului