Ghinion Iohannis

2.746 de vizualizări
Cristian Pantazi / Foto: Arhiva personală
4 iulie trebuia să fie climaxul celor două mandate ale lui Klaus Iohannis, altfel goale de conținut. O ceremonie aproape regală la Cotroceni pentru promulgarea legilor educației, legi făcute exclusiv pentru șmecherii sistemului, a fost stricată chiar de președinte și oamenii săi. Ministerul Educației a greșit rezultatele de la Evaluarea Națională, iar prezența judecătorilor CCR a ridicat semne de întrebare față de corectitudinea deciziei de săptămâna trecută, scrie Cristian Pantazi pe G4Media.ro.

Priviți fotografia cu președintele care defilează cu cele două decrete de promulgare. Un personaj e în plus acolo. E Marian Enache, președintele Curții Constituționale. Ce căuta el la o ceremonie exclusiv politică, fără relevanță instituțională? Ce căutau la Cotroceni ceilalți judecători ai CCR, prinși și ei în insectarul de rectori și directori beneficiari ai legilor?

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Nu avem nici o explicație oficială, Cotroceniul nu comunică în mandatul lui Iohannis. Dar știm că această CCR, despre care președintele ar putea spune liniștit că e ”Curtea lui”, pe modelul ”guvernului lui”, l-a ajutat și a respins rapid sesizarea de neconstituționalitate a legilor educației depusă de USR și Forța Dreptei. Specialiști în drept constituțional spun că decizia CCR e de neînțeles, inacceptabilă, cel puțin într-un punct: segregarea elevilor de liceu de către puternicele colegii naționale.

În acest context, prezența judecătorilor CCR la Cotroceni arată ca o indecență instituțională, o recunoaștere a raportului de subordonare față de un actor politic. ”Nimeni nu e mai presus de lege” nu mai are suport în realitate după ce la Curte au ajuns judecători vulnerabili precum Bogdan Licu ori Giani Stan.

Al doilea episod care a stricat complet ceremonia nimicului e haosul produs de Ministerul Educației, care a publicat greșit ierarhia celor 150 de mii de copii care au susținut Examinarea Națională. Ministerul condus de Ligia Deca, creația lui Klaus Iohannis, a publicat o ierarhie eronată pentru că a încurcat criteriile de departajare.

Eroarea a pus pe jar părinții a 150 de mii de copii și a zdruncinat și mai mult încrederea în stat. Dacă acest stat nu e capabil să rezolve o problemă simplă, precum ierarhia rezultată în urma unui examen, ce încredere mai pot avea părinții în repartizarea automată în licee, de exemplu?

Citește articolul integral pe G4Media.ro


4 comments
  1. Cei 19 care au cucerit Vestul… . Sunt bucuros că eu nu figurez pe această poză a rușinii.

  2. Buna ziua!
    Daca se doreste sa se lucreze cu suplinitori in Bucuresti ce asteptari sa aiba cei din medii defavorizate.
    La Gradinira”Pestisorul de aur”Bucurrsti sectorul 3 sunt 20 educatoare care nu sunt fixate pe post?
    De ce nu merg la un examen de titularizare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Curriculumul de liceu în Austria, una din țările europene cu cele mai bune rezultate PISA 2022: Multă Matematică și Științe, dar și Latină, Istorie și educație politică, Geografie și economie, Arte

Matematica, studiile de limbă – inclusiv limba latină sau limba greacă, științele, dar și Istoria și educația politică, Geografia și economia, Muzica și Artele ocupă fiecare un loc important printre…
Vezi articolul

Poli regionali de cercetare, cu implicarea universităților, dar și posibilitatea ca acestea să preia institute – printre propunerile pentru cercetare din planul Guvernului propus de PNL-PSD-UDMR / Se păstrează ținta de 2% din PIB până în 2024

Ținta de 2% din PIB pentru cercetare, până în 2024, anunțată acum un an de guvernul PNL-USR condus de Florin Cîțu, este păstrată în proiectul noului plan de guvernare al…
Vezi articolul

Proiectul de strategie pentru digitalizarea educației, redus de la aproape 100 de pagini la un subcapitol de 4 pagini și jumătate în proiectul „România Educată”. Ce rămâne?

Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, includerea educației digitale în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, consolidarea infrastructurii și elemente precum securitatea cibernetică sunt principalele prevederi pe tema…
Vezi articolul
Principalii indicatori pentru Educația din România

Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani – concluzie a Raportului național PISA 2022

„Se poate afirma că mai mulți elevi de 15 ani din România nu au atins un nivel de competență de bază la matematică, lectură sau științe”, decât arată cifrele și…
Vezi articolul