Dalila Băețoiu, fizioterapeut, a vorbit despre ghiozdanele elevilor și a atras atenția că, uneori, elevii trag în mod greșit de trollere și pot să apară deficiențe de postură sau deformări de coloană. Declarațiile au fost făcute pentru Prima TV. Conform prevederilor legale, greutatea conținutului ghiozdanului la toate ciclurile de învățământ nu trebuie să depășească 10% din greutatea copilului.
„Adoptă, de multe ori, tot felul de dispozitive, trollere, de care trag în mod greșit atunci când se deplasează cu ele și favorizează pe un teren muscular slab și nepregătit apariția deficiențelor de postură și a deformărilor de coloană”, a declarat Dalila Băețoiu.
Fizioterapeutul a vorbit și despre necesitatea mișcării la copii: „Trebuie să îndreptăm copiii către o formă de mișcare, să facă cât mai multă mișcare. Necesarul corpului unui copil de vârstă mică este de 3-4 ore de mișcare zilnică.”
În urmă cu un an, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării la acea vreme, a declarat, referitor la greutatea ghiozdanelor, că „sunt convins că învățătorii sunt și ei conștienți că este o problemă și îi încurajez să caute soluții, să-și imagineze că-s copiii lor care trebuie să care greutatea respectivă în fiecare zi”.
În 2024, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a subliniat că elevii din învățământul primar au ghiozdane „ca niște valize, trollere” și că trebuie să stea la școală „cât stă un adult la locul de muncă”.
„Eu o duc pe fetița mea dimineața la școală, înainte să mă urc în avion să vin spre București. Au toți în clasa a IV-a, a V-a, a III-a, niște valize, trollere, parcă pleacă în călătorie de o săptămână. Că nu poate ridica, dacă pui rucsacul în spate, cade în spate copilul”, a afirmat Kelemen Hunor.
Informații de context
Problema legată de greutate ghiozdanelor elevilor este în atenția publică de mulți ani. În martie 2023, Ligia Deca, ministru al Educației la acea vreme, le sugera școlilor să cumpere dulapuri, prin apelul din PNRR de dotare cu mobilier, pentru a rezolva problema ghiozdanului încărcat al elevilor, în special la clasele primare.
Întrebat dacă ia în considerare trecerea la manualele digitale, pe care elevii să le folosească cu ajutorul tabletelor, actualul ministrul Educației a afirmat, într-un interviu la RFI România, că „o mare componentă trebuie să fie electronică”. Una dintre soluțiile sale este folosirea tehnologiei în unele situații.
Potrivit Ordinului de ministru al sănătății 1.456/2020, publicat în Monitorul Oficial în 38 august 2020, „elevii din ciclul primar si gimnazial folosesc ghiozdane de spate cu fața posterioară întărită”, iar „greutatea conținutului ghiozdanului la toate ciclurile de învățământ nu trebuie să depășească 10% din greutatea copilului”.
Totuși, fizioterapeutul Bogdan Goga atrăgea atenția că nu greutatea ghiozdanului este răspunzătoare de durerile de spate ale copiilor care merg la școală, ci „postura prelungită pe care o avem.”
El a explicat că problematic este faptul că elevii își petrec majoritatea timpului într-o poziție statică, în comparație cu elevii de acum 20-30 de ani: „Gândiți-vă, acum 20 de ani sau acum 30 de ani, ca să nu mai vorbim, de acum 100 de ani, copiii se mișcau mult mai mult în orice zi, în orice moment”.
Bogdan Goga a mai spus că: „Ar trebui poate să nu de gândim că e ghiozdanul prea greu, ci să ne gândim dacă mușchii copiilor noștri sunt la fel de dezvoltați și de antrenați”.
Rutina unui elev din zilele noastre a fost sintetizată de către fizioterapeut: „5-6 ore în bancă la școală, după aceea la birou facem temele, după aceea ne jucăm pe laptop, pe calculator, pe tabletă, lucruri statice, atunci vedem că lucrurile astea impactează dezvoltarea coloanei vertebrale și nu numai, sistemului musculoscheletal, în general.”
Acesta a precizat că pauza între activități este necesară la 40-45 de minute: „Cred că este foarte importantă pauza. La 40-45 de minute este importantă o pauză de 5 minute în care copiii să se miște, să se deplaseze, să-și schimbe locul în care se află, să iasă din clasă dacă sunt în mediul școlar, sau să iasă din camera în care se află, să o aerisească, să iasă un pic la aer. Și aceste lucruri să se repete. Nu să sărim, de exemplu, dintr-o materie într-alta fără nicio pauză, sau de la birou, copilul să se mute în fața televizorului sau în fața calculatorului”, spunea fizioterapeutul Bogdan Goga.
Foto: © Damian Gretka | Dreamstime.com /
Citește și:
Daniel David, despre greutatea ghiozdanelor: Sunt convins că învățătorii sunt și ei conștienți că este o problemă și îi încurajez să caute soluții, să-și imagineze că-s copiii lor care trebuie să care greutatea respectivă în fiecare zi. Până la urmă, ține de organizarea unității școlare
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării: Fetița mea e clasa a III-a. Eu știu foarte bine cât de greu este un ghiozdan. Oare copilul trebuie să care de la școală, acasă, în fiecare zi, toate acele lucruri? Nu pot rămâne unele la școală, într-un dulap?
Ministrul Educației, Daniel David: Chiar dacă nu toate manualele vor fi într-o variantă electronică, o mare componentă trebuie să fie electronică
Ghiozdanele școlarilor sunt mult prea grele / Medic: „Ar trebuie să aibă maxim 10% din greutatea copilului” / Posibile consecințe: dureri de spate, contracturi musculare, scolioză
Kelemen Hunor: O duc pe fetița mea dimineața la școală, au toți niște valize, trollere, parcă pleacă în călătorie de o săptămână / Cadrul e fain în legea României Educate, dar conținutul… E foarte rigid sistemul
“Să cumpere dulapuri”, sfatul pentru școli de la Ligia Deca, dacă vor să rezolve problema ghiozdanelor grele ale copiilor
Copilul din România poartă prin greutatea ghiozdanelor, de fapt, povara unui sistem care nu este extrem de eficient, spune Anca Tîrcă, expert în educație
