Guvernul a adoptat, în ședința sa de marți, o hotărâre prin care alocă 160,6 milioane lei în contul restanțelor acumulate de România către Agenția Spațială Europeană (ESA), anume contribuțiile la programele opționale ale ESA în 2024.
Proiectul de HG fusese pus în consultare la sfârșitul săptămânii trecute, după alte două proiecte fuseseră formulate în prima parte a lunii, în care suma totală de 160 de milioane de lei era împărțită în două plăți separate.
Guvernul notează, în informarea privind adoptarea HG, că „în calitate de membru ESA, România plătește o contribuție financiară și, în schimb, poate participa la programe spațiale, iar industria și cercetarea românească pot beneficia de contracte și de acces la tehnologii avansate, prin aplicarea principiului „geo-return”. Din cauza întârzierilor la plată, România a pierdut de două ori dreptul de vot în structurile ESA (în perioada 2018–2022 și din nou începând cu luna iulie 2025), situație care a afectat capacitatea de a influența deciziile și de a atrage contracte. Prin aprobarea acestei plăți restante, România își poate recupera dreptul de vot și poate evita aplicarea de sancțiuni, revenind la statutul de membru activ cu drepturi depline în cadrul ESA.”
- Tot Guvernul mai arată că „achitarea contribuției financiare a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) contribuie la menținerea și crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare în cadrul celor 294 de entități românești eligibile pentru a încheia contracte cu ESA, asigurând totodată un retur garantat și un factor de multiplicare semnificativ.”
Autoritatea Română pentru Cercetare (ANC) anunță la rândul ei, într-un mesaj publicat miercuri pe Facebook, „achitarea unei părți semnificative a contribuției financiare a României către Agenția Spațială Europeană (ESA)”. Instituția mai arată că „plata efectuată de România va permite nu doar exercitarea deplină a dreptului de vot în cadrul ESA, dar și o mai bună integrare a cercetătorilor și instituțiilor românești în programele internaționale de dezvoltare tehnologică și explorare spațială. În acest context, Agenția Spațială Română (ROSA) va coordona în colaborare cu ANC implementarea proiectelor și programelor europene la care România este parte, asigurând o gestionare eficientă a resurselor și maximizarea beneficiilor pentru mediul de cercetare și pentru economia națională.”
Potrivit notei de fundamentare a proiectului adoptat de guvern, plata acestor restanțe va permite României să recupereze dreptul de vot în cadrul agenției și amânarea aplicarea sancțiunilor ESA. Nota precizează:
- „La 1 iulie 2025, România a intrat din nou sub incidența articolului menționat, pierzând dreptul de vot în Consiliul ESA și în structurile decizionale ale organizației, pe fondul acumulării unor restanțe în valoare de 58,2 milioane euro la 1 noiembrie 2025. Recuperarea dreptului de vot și îndeplinirea integrală a obligațiilor financiare reprezintă condiții esențiale pentru reintegrarea României în mecanismele de guvernanță ale ESA și pentru restabilirea premiselor unui geo-return echilibrat. Consolidarea statutului de stat membru cu drepturi depline va permite României să participe activ la procesele programatice și să își promoveze interesele industriale într-un mod eficient în ciclurile viitoare.”
România, care a avut suspendat dreptul de vot în cadrul ESA timp de mai mulți ani, până în toamna lui 2022, și-a recuperat acel drept prin plata datoriilor acumulate până atunci. Din 2024, însă, a început să acumuleze iar datorii, care, la 1 noiembrie 2025, se ridicau la 58,2 milioane euro. Problema datoriilor a fost semnalată de Edupedu.ro în octombrie.
În noiembrie, ministerul a anunțat primele măsuri pentru plata restanțelor pe 2024. Prima plată vizată, de circa 60 milioane de lei, anunțată în proiectul din 8 decembrie, urmărea să permită recuperarea dreptului de vot până la data de 31 ianuarie 2026 și amânarea unor sancțiuni ESA. Inițiativa a fost urmată de proiectul suplimentar pus în consultare acum 11 zile. În al treilea pas a fost pus în consultare proiectul cu suma totală de aproape 161 milioane lei.
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
