Absolvenții facultăților de Medicină cu studii finanțate de la buget și de rezidențiat plătit de statul român ar trebui să aibă o obligație față de România și să lucreze câțiva ani în sistemul medical din țară, „cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România,dar haideți să punem asta în practică”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan, marți, 10 februarie, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, potrivit Agerpres.
- Paradox românesc: suntem pe primul loc la absolvenți de Medicină între țările OCDE, dar avem puțini medici de familie și sate fără doctor / În 2024, peste 90% dintre medici lucrau în orașe
„În ce privește problemele legate de dezechilibre rural-urban, medici și așa mai departe, eu voi susține că, dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Și cel puțin câțiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani, trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că, în lipsa unor astfel de măsuri, România continuă să piardă un număr mare de medici formați în sistemul public, în timp ce alte state europene beneficiază de acești specialiști.
„Atunci cu siguranță nu vom mai avea situația în care avem 7.000 de absolvenți ai facultăților de Medicină din România, vreo 4.000 la rezidențiat și, după nu știu câți ani de zile, cam 1.000 de angajați în sectorul public. Ceilalți, din păcate, sunt pierduți, iar noi suntem pe locurile unu, doi și trei, în multe țări europene, ca număr de medici”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a adăugat că reducerea dezechilibrelor din sistemul medical presupune asumarea unor decizii dificile, inclusiv distribuirea medicilor către zonele unde deficitul este major.
„Pentru asta trebuie să avem curajul să luăm niște decizii care uneori nu sună bine și, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noștri acolo unde este nevoie: în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic și așa mai departe”, a precizat prim-ministrul.
Redacția
Karina Dorobanțu
Alexa Stănescu
21 comments
Sa ramana intr-o tara corupta pana in maduva oaselor?
Opinia mea umilă în calitate de viitor medic :
Nu sunt în măsură să spun cum e în interiorul sistemului medical românesc, pentru că încă nu am intrat în acest sistem dar din propria experiență cu spitalele și din experiența medicilor din familia mea, consider că a interzice plecarea din țară seamănă cu regimul ceaușist.
Medicina este una din cele mai importante domenii într-un stat, iar a spune că medicii români sunt privilegiați este mai mult decât jignitor.
În primul rând, înainte de examenul de admitere, toți, dar absolut toți tinerii trebuie să facă o pregătire deloc ușoară, care necesită enorm de mulți bani și timp. Nu mă plâng de acest lucru pentru că asta îmi doresc să fac, dar statul nu m-a ajutat cu absolut nimic.
Apoi, după intrarea în facultate, cei mai puțin norocoși au de plătit 15.000 lei pe an, fără a lua în considerare cazarea și costurile pentru materialele didactice și pentru mâncare etc. Timp de 6 ani, ești ținut în examene, nu ai vacanțe propriu-zise, nu ai timp de tine, încerci să supraviețuiești. Cu toate acestea, tinerii (încă) mai vor să facă medicina. Nu din dorința banilor care este total nerealistă, ci din dorința de a schimba ceva. Ei bine, când m-am hotărât că vreau să fac medicina, îmi tot repetam că eu o să pot face o schimbare, dar pe parcurs m-am lămurit că atât timp cât țara asta este condusă de niște oameni fără studii superioare, schimbarea nu există.
Despre rezidențiat nici nu cred că mai are rost să îmi dau cu părerea, dar pot să dau un exemplu concret din familie. Acum ceva ani, unchiul meu a intrat la rezidențiat pe secția de ORL la un spital renumit din București. Timp de 2 ani, tot ce a fost învățat să facă a fost să semneze niște condici și să pună picături în nas pacienților. Nici nu s-a pus vreodată vorba de a participa activ la o intervenție chirurgicală sau la niște proceduri din sfera ORL. Cu toate acestea, făcea gărzi neplătite de 32 ore și când ajungea acasă era epuizat. După acei 2 ani, a făcut un pas mare și a plecat în Germania. A trebuit să ia de la 0 rezidențiatul, dar diferența a fost de la cer la pământ. Acolo nu ești sluga medicului coordonator, nu ești plătit mai puțin decât o femeie de serviciu și nu prea ai motive să pleci din țară. Coordonatorul îți este alături pe tot parcursul rezidențiatului și într-adevăr te învață tot ce știe el. Iar acest lucru este esențial, mai ales în specialitățile chirurgicale. Anul trecut a terminat rezidențiatul și de fiecare dată îmi spune că nu se merită să rămân în țară și că regretă faptul că nu a plecat din prima în Germania.
Domnul Bolojan încearcă să aducă aceste încălcării ale drepturilor omului într-un moment de cotitură al educației românești. Pe lângă faptul că la liceu nu învățăm nici 10% din informațiile pe care trebuie să le știm pentru a intra la facultate, vrea de asemenea să ne oblige să rămânem într-un sistem care nu ne oferă nimic.
Majoritatea spitalelor sunt foarte slab pregătite, sunt murdare, sunt pline de medici băgați în politică și în afaceri care nu le permit tinerilor medici să prindă vreun post la stat, sunt pline de medici trecuți de pensie care refuză să facă loc noii generații, sunt pline de secții fictive care au zeci de paturi libere, în timp ce secții cum sunt oncologia și pediatria sunt umplute până la refuz.
Unii spun că soluția ar fi ca admiterea să fie mai grea. Să fii de acord cu acest lucru înseamnă că habar n-ai cât este de învățat pentru admitere. Într-adevăr, sunt centre universitare în care admiterile sunt floare la ureche, însă în universitățile de prestigiu, unde se face într-adevăr carte, admiterea este unul din cele mai grele examene ale vieții. Sunt nopți nedormite, ieșiri cu prietenii refuzate, evenimente anulate, timp liber aproape 0. Iar subiectele de la admitere nu-s deloc ușoare. Dacă i-am da domnului Bolojan doar să citească o grilă, s-ar bloca de la primul termen medical. Nu înțeleg de ce o persoană ca dumnealui, care este total paralel față de domeniul sanitar, își permite să decidă pentru cei care fac parte din acest sistem.
Sunt de acord cu faptul că există prea multe facultăți de medicină, iar unele dintre ele ar trebui să fie comasate. De exemplu, facultatea de medicină de la Galați, cea de la Suceava, cea de la Arad, cea de la Brașov și mai sunt și altele care nu prea își au rostul.
Dacă vrei ca tinerii medici să nu plece din țară, oferă condiții bune de muncă, oferă sprijin, oferă locuri de muncă! Cei mai mulți dintre medicii care termină rezidențiatul sunt șomeri, sunt aruncați în stradă și statul le spune „descurcă-te, că noi am făcut atâtea pentru tine”. Adevărul e că tot ce face statul este să dezbine, să descurajeze, să dezamăgească.
Multă lume spune că nu merită să îmi consum atâția ani din tinerețe pentru această carieră care în România este tratată atât de josnic. Orice se întâmplă, medicii sunt vinovați. Termenul de malpraxis a ajuns să fie folosit și pentru că un doctor a refuzat să-i dea lui nea’ Gigel antibiotic pentru o viroză. Majoritatea medicilor intră în burnout încă din timpul rezidențiatului, iar costul este mult prea mare. Lucrezi pentru sănătate dar sănătatea ta este distrusă. Pentru că așa funcționează la noi. Cu toate că sunt de acord cu faptul că e un sacrificiu cam mare, continui să învăț pentru a-mi îndeplini visul, pentru a putea face ceea ce îmi doresc.
Nu voi reuși poate să fac vreo schimbare generală, dar vreau să fac o schimbare măcar în viața pacienților pe care îi voi avea. Iar pentru asta am nevoie de susținerea din partea statului, de încurajare, nu de teorii și de promisiuni care nu se împlinesc niciodată.
Ca stat din UE, care se dă democrat, este ceva macabru să îi obligi pe tineri să rămână aici. Înseamnă că le tai aripile, că le oprești evoluția profesională, că îi împiedici să devină ceea ce își doresc, că îi faci să-și dorească și mai tare să plece când o să aibă ocazia.
Încă mă gândesc dacă să plec direct în străinătate la rezidențiat, având în vedere că ar fi cam aceleași costuri în condițiile în care taxele sunt într-o continuă creștere la noi. Dar ceva mă leagă de țara asta, care deși e pe o cale din ce în ce mai întunecată, este locul unde mi-am făcut cele mai frumoase amintiri. Sunt milioane de oameni care merită să aibă acces la sănătate, indiferent de satul sau de orașul în care locuiesc. Sunt milioane de bolnavi care merită să facă orice investigație de câte ori este nevoie.
Românii au nevoie de medici tineri, care să fie motivați să rămână în țară. Iar la cum funcționează lucrurile acum, cred că în curând băncile facultăților de medicină vor fi pustii.
De ce doar absolvenții de medicina? Cei de relații internaționale sau de științe economice nu?
Probabil pe bolovan nu l-au tratat bine la ospiciu!
Scoasă din context, afirmația ar putea să entuziameze pe câte unii, cum se și vede în câteva comentarii de față. Totuși, afirmăm, fiindcă nu ne doare gura, dar mergem mai departe?
Câte posturi libere de medici sunt în unitățile sanitare, câte locuri de muncă se oferă după absolvire? Fiindcă sărăcia este tot atât de mare ca în învățământ. Să avem astfel impresia că, la un simplu spici de complezentă, tinerii medici vor fi așteptați cu flori la porțile unităților sanitare?
o grămadă. doar ca toți vor in centre universitare
De acord , studentii la medicina de la buget beneficiaza de facultate gratis sunt dupa parerea mea obligati moral sa dea inapoi societatii ce au primit lucrand in Romania, pentru o perioada egala cu anii facultatii sau cel putin pentru 5 ani, Suntem in situatia de a ramane fara medici deci este necesar sa se dea o lege care sa i tina in tara.
Studentii la medicina care fac facultatea la buget, fac asta prin munca lor! Sa intri la facultatea de medicina pe loc bugetat nu este usor! Insa locuri bugetate exista in cadrul tuturor facultatilor publice din Romania! Ca sa dispara aceasta problema ar trebui ca statul roman, care scoate ochii acum pentru aceste locuri bugetate la facultatea de medicina, sa nu le mai ofere deloc! Avand in vedere faptul ca studentul care intra pe loc bugetat la oricare facultate, nu doar la cea de medicina, se regaseste acolo datorita muncii lui si nu a statului roman! Iar daca chiar avem pretentia ca acesti medici absolventi si rezidenti sa ramana in Romania poate ar trebui ca statul roman sa le ofere ceva mai mult decat doar sansa de a fi ultima veriga din lantul personalului medical!
Acest spân ajuns vremelnic prim-ministru crede că poate reintroduce comunismul. În UE nu poți obliga pe cineva să devină iobag pe domeniul tău. Vrei ca viitorii medici să lucreze în România? Plătește la același nivel ca în Germania și atunci nu o să fie exod a celor mai buni din orice domeniu. Doar idioții cred că poți face ce vrei cu destinele oamenilor. Sper că acest individ să dispară din viața publică.
Bolojanule, afla mai intai cat se cere spaga pentru un post la spitalul de stat. esti degeaba in fruntea tarii, nu stii nimic.
pe de alta parte, ce vrei sa faci? sa iei medicii cu japca si sa ii muti tu pe unde vrei, exact cum se facea in comunism ? sotia e medic, nu are post. si ce vrei sa faci? sa o iei de langa mine si cei 2 copii si sa o trimiti sa lucreze acolo „unde este nevoie”? cu ce drept vrei tu sa faci asta?
Noi suntem din Iasi si habar nu ai tu ce eforturi am facut eu ca sa raman aici, intr-un oras mare, unde sa-mi pot creste copiii intr-un mediu civilizat. Cu ce drept vii tu acum cu ideile astea ? calci in picioare constitutia tarii si UE.
bolojane, te rog eu mult, da-ti demisia si pleaca de acolo ca nu stii ce faci.
tara nu mai are justitie, nu mai are politie, nici o institutie nu mai functioneaza si tu te iei acum de medici.
Lia si cei din justitie ti-au aratat si tie dar si noua, ca nu ai nici o autoritate, esti acolo pe post de mascota.
Propunerea dl. Bolojan este corecta ! In multe tari se procedeaza astfel, tari dezvoltate si cu traditii ! Acolo legea nu se discuta ci se aplica ! La noi in tara, daca nu gresesc , a existat candva – poate nu lege , dar poate da , referitor la situatia medicilor care au fost studenti, rezdenti pe cheltuiala statului.
Ne spui care sunt țările alea multe?
E corect, dar sa faca contract la inscrierea la facultate, in care sa scrie clar obligatiile de dupa absolvire si atunci cine nu e de acord, nu se inscrie, sau plateste taxa de scolarizare si e liber. Nu e normal sa aplice asa ceva pentru cei care nu au stiut si nu au avut optiunea de a refuza.
aberatii! sa lucreze unde ? cand rezi este cu loc si nu cu post ? :))) undeee Bolojane??? dupa rezidentiat, medicii sunt SOMERI!!!!! unde vrei sa lucreze ??
Lavinia Betea spunea în multe intervenții la TV, dar și în cărțile dânsei, cum e învățătorii, că ce fac guvernanții de azi este să reinterpreteze metodele comunismului. În comunism educația era considerată o „investiție a statului” în individ, nu un drept civil necondiționat.
Absolvenții de învățământ superior semnau un fel de contract cu statul, adică un angajament prin care statul le asigura gratuitatea studiilor, dar aceștia se obligau, în schimb, să lucreze un număr de ani (de regulă 3 ani) acolo unde erau repartizați prin ordin. Cine refuza postul primit la repartiție sau dorea să părăsească țara (cerere de emigrare), statul îi solicita returnarea contravalorii integrale a anilor de studii. Această sumă era adesea prohibitivă pentru cetățeanul de rând.
Refuzul repartiției fără plata acestor sume atrăgea după sine imposibilitatea de a profesa în domeniul studiat (diploma nefiind eliberată sau validată fără adeverința de prezentare la post) și, în unele perioade, putea fi interpretat ca „parazitism”, o infracțiune în codul penal de atunci.
Ce lucru interesant am aflat! Nu știam de existența acestei infracțiuni pe CP vechi! Mulțumesc!
Adriana, nu era chiar așa cum crezi tu. Întâi de toate, absolvenții învățământului superior erau repartizați pe posturi în ordinea mediilor de absolvire, ceea ce nu era, până la urmă, prea rău, față de acum, când la ordinea zilei este „te dau afară!”. Cei din domeniul tehnic erau repartizați în centre industriale și de regulă li se atribuiau spații de locuit.Mai dificil era cu cei repartizați la sate, profesori, medici, agronomi (asta le era profesia), dar existau reguli clare de transfer, de a reveni în localitățile de domiciliu, de a-și întregi familiile. Cel mai puternic motiv era, în învățământ, apropierea de soț/soție. Cine nu se prezenta la post nu era obligat să-și plătească studiile, decât în unele domenii, puține, unde se încheiau de la început contracte de angajare. Oricum, pentru societatea era avantajos să ai cadre cu pregătire superioară, obținută prin concursuri de admitere riguroase, decât să existe neangajați în muncă.
Cu timpul, la început de carieră, fiecare își găsească locul de muncă stabil, fără amenințări că va fi dat afară. Acum e preferabil să ai tot mai mulți șomeri, care și aceștia costă, asistați sociali etc.?
Apoi, în fiecare domeniu erau reguli de transfer
Bolojan o ia pe drumul lui Dragnea… altul cu aceeași idee.
posibil o va dori si retroactivă, asa se va reduce deficitul bugetar!
da, nene Bolojan, CORECT de trei ori ceea ce spui și intenționezi să faci! Aplauze și respect pentru inițiativa firească pe care au ocolit-o toți mărunțeii de dinainte!
Sunt unele tari care sustin financiar studii in strainate , cu obligatia de a se intoarce si preda la facultati din tara, Turcia procedeaza asa de ani de zile, iar noi platim in continuare studii in tara si ii lasam sa plece. Si China a ajuns sa se dezvolte in ultimii ani, prin finantarea studiilor in alte tari si obligativitatea de a se intoarce si lucra in tara de origine.
Cu o singura condiție, sa ofere posturi în sistemul medical de stat pe baza de repartiție, sau concurs.
Dacă locurile de munca(posturi de medici specialiști) sunt de zece ori mai puține decât absolvenții de Rezidențiat și se licitează sume de zeci mii euro(apartamente, mașini de lux), atunci ce care nu dispun de astfel de sume, sau nu vor sa plătească ce fac?
Sa se meargă pe principiul, ai refuzat repartiția(în cazul în care există), vrei sa mergi în străinătate, plătește școlarizarea.
Dacă nu există post, atunci poți merge în străinătate fără a avea obligații fata de stat.
Spațiul european este un spațiu al liberei circulații al mărfurilor, capitalului și persoanelor. Pentru ca ruralul să atragă medici, profesori, etc., măsurile ar trebui să fie incitative, nu coercitive.
Nu știu de ce se frăgezește medicina atât de apăsat zilele astea: nu vor să accepte fuziunile, așa-i? Bugetele lor (cu taxe ale studenților străini) fac cu ochiul unor șmecheri specialiști în generalități.