Ilie Bolojan, premier și ministru interimar al Educației: Prioritatea a fost deblocarea fondurilor europene pentru proiectele din școlile din România. Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70 de zile, la 15-20 de zile

Premierul Ilie Bolojan, aflat și în funcția de ministru interimar al Educației, a declarat marți, 4 februarie, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că una dintre principalele sale mize în această perioadă a fost deblocarea absorbției fondurilor europene în educație. „Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70 de zile, 80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți”, a declarat Ilie Bolojan.

„Participând la rezolvarea problemelor mari, am avut ca obiectiv principal, pe de-o parte, să deblocăm absorbția de fonduri europene pe componenta de educație”, a afirmat premierul.

Mii de proiecte în școli, cu întârzieri mari la plăți

Ilie Bolojan a arătat că sistemul educațional se confruntă cu întârzieri semnificative în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

„Avem întârzieri destul de mari și avem câteva mii de obiective în școlile din România care trebuie finalizate”, a spus acesta, referindu-se la investițiile aflate în derulare.

Pentru a accelera implementarea proiectelor, Guvernul a adoptat măsuri de reorganizare a efortului de personal și de reașezare a responsabilităților în interiorul administrației, cu sprijin direct din partea Ministerului Proiectelor Europene.

„Prin măsurile care au fost adoptate, de reorganizare a efortului de personal, prin reașezări în interior și prin sprijinul Ministerului Proiectelor Europene, ținta este să reducem perioadele de plăți”, a explicat Ilie Bolojan.

Țintă: plăți în 15-20 de zile, față de 70-80 în prezent

Premierul a precizat că, în prezent, termenele de plată au ajuns la 70-80 de zile, ceea ce pune presiune pe școli, autorități locale și firmele implicate în lucrări. Obiectivul Guvernului este reducerea drastică a acestor întârzieri.

„Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70 de zile, 80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți”, a declarat premierul.

Informații de context despre investițiile PNRR în educație 

Guvernul a aprobat distribuirea celor 2,5 miliarde de euro pentru proiectele din Educație rămase în PNRR, pe 25 noiembrie 2025. – LISTA investițiilor care se finanțează

Educația timpurie, învățământul profesional și digitalizarea sunt marile reforme ratate de Ministerul Educației prin PNRR, după cum a semnalat în exclusivitate Edupedu.ro pe 15 noiembrie. 

Ministerul Educației și Cercetării va pierde sau bloca aproape 2,71 miliarde lei din finanțările PNRR, prin denunțarea unilaterală a 83 de contracte și suspendarea altor 16, potrivit Memorandumului aprobat în ședința de Guvern din 18 septembrie 2025. 

Componenta 15 Educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a pornit cu o alocare totală de 3,275 miliarde euro, dar după renegocierea cu Comisia Europeană, bugetul a fost redus cu 718 milioane euro, ajungând la 2,562 miliarde euro.

Potrivit datelor oficiale, până la 31 august 2025 Ministerul Educației semnase 6.628 de contracte în valoare cumulată de 3,301 miliarde euro, însă gradul de execuție financiară era de numai 36,17%, adică reușise să absoarbă doar 967 milioane euro.

Ministerul Educației și Cercetării a transmis  pe 15 august că au fost păstrate în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), în urma renegocierii, numai proiectele care pot fi finalizate la timp, iar pentru celelalte se vor căuta alte surse de finanțare. De exemplu, Platforma națională de evaluare online va fi finanțată din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF)

Ministerul Educației spune că pierderea este de 718 milioane de euro, însă fără renegociere ar fi fost risc de penalizare de 1,7 miliarde. 

Precizările ministerului vin după ce Edupedu.ro a publicat pe 14 august lista investițiilor din PNRR pe Educație, aprobată prin memorandum de Guvern.

Educația pierde 718 milioane de euro din PNRR, , iar platforma de evaluare online a elevilor la examenele naționale, de 78 milioane de euro, dar și consorțiile școlare rurale nu se mai finanțează în PNRR, potrivit documentului.

Ministerul Educației și Cercetării gestionează 17 investiții și 7 reforme în PNRR, cu o valoare totală alocată de 3,285 miliarde euro (în perioada 2021 – 2026), potrivit comunicatului.

În decembrie 2024, România reușise să atragă mai puțin de un sfert din fondurile europene disponibile prin PNRR pentru componenta Educație – mai exact 505.580.643 euro din cele 3,5 miliarde de euro disponibile, după cum a semnalat Edupedu.ro.

Până în iulie 2025, România a mai reușit să atragă doar în jur de 10.469.537 euro. Astfel, țara noastră a beneficiat, până acum, în domeniul Educației și formării, de granturi în valoare de 516,05 milioane de euro nerambursabili. La acestea se adaugă 82,56 milioane de euro din împrumuturi, deci fonduri rambursabile, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Comisiei Europene.

În total, este vorba despre 598,61 milioane de euro atrași pentru componenta 15 – Educație din PNRR, care cuprinde 7 reforme și 18 investiții. Concret, România a reușit să absoarbă 17,1% din fondul disponibil pe Componenta 15 Educație.

Toții banii trebuie folosiți până pe 31 august 2026 – vezi aici pe ce proiecte trebuie cheltuiți banii PNRR în Educație.

Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.