Îmi doresc să mă întorc în țară, spune George Obadă, doctorand în Inginerie biomedicală la King’s College London: Este alarmant faptul că România investește doar 0,13% din PIB pentru cercetare – INTERVIU

George Obadă, doctorand în Inginerie biomedicală și științe imagistice la King’s College London, a declarat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că își dorește să revină în România după finalizarea doctoratului. Acesta a precizat că „este alarmant” faptul că bugetul alocat pentru cercetare în anul 2026 este de doar 0,13% din PIB.

• George Obadă este asistent universitar și doctorand în Inginerie biomedicală și Științe imagistice la King’s College London. A absolvit Colegiul Național din Iași și a urmat studiile universitare în Londra, Regatul Unit. A urmat un program de licență în Inginerie medicală și are un masterat în Știința Imagisticii Medicale. Recent, a obținut premiul I în cadrul competiției Sir George Iacobescu pentru Excelență Academică 2026.

„Vreau să mă întorc în România. Eu termin doctoratul septembrie-octombrie și mi-aș dori foarte mult să mă întorc în România, pentru că acolo este acasă. Acolo mă simt acasă, lângă familie și prieteni”, a declarat George Obadă.

Tânărul a explicat că a luat legătura cu rectorii instituțiilor de învățământ superior din România pentru a găsi un post în cercetare: „Am și început demersuri în acest sens. Am vorbit cu domnii rectori de la universitățile din România, să vedem în ce măsură ar fi disponibil un post pe partea de cercetare în Inteligență Artificială, modelare computațională în domeniul medical. Încă n-am ajuns la un rezultat, dar îmi doresc să revin în România și sper că o să se întâmple în viitorul cât mai apropiat”.

El a criticat, însă, alocarea bugetară pentru cercetare de anul acesta: „Este alarmant faptul că România investește aproximativ 0,13% din PIB pe partea de cercetare, ceea ce este extraordinar de puțin. Avem nevoie de mult mai mult și cred că un leu investit astăzi în educație o să revină înzecit în 10, 20, 30 de ani. Se pare că, până în ziua de astăzi, România nu prea a înțeles asta”.

Doctorandul a subliniat că cercetătorii în acest domeniu din România au nevoie de supercomputere, mai multe aparate de imagistică performante și o platformă digitală unică, unde cercetătorii să poată accesa date medicale.

„Ca să antrenezi modele de Inteligență Artificială sau să faci modelare computațională ai nevoie de foarte multe resurse de calculator, ceea ce România nu are. România nu dispune astăzi de un supercomputer, care poate fi accesat de mediul academic. Cred că ăsta ar fi primul pas spre a ne pune cumva pe harta Inteligenței Artificiale în Europa. Apoi, dacă vorbim de sistemul medical, aș avea nevoie de mai multe aparate de imagistică, pentru că imagistica este foarte importantă. Cred că singurul și cel mai performant RMN din România este la Cluj”.

„Este nevoie, așa cum am spus, de o platformă digitalizată, pentru că cercetarea se face doar cu date. Când datele lipsesc, nu există nici cercetare. Ar trebui să fie investit mai mult în digitalizare și să se creeze o platformă unică, de unde cercetători din anumite domenii pot accesa date”, a completat acesta.

Întrebat care este mesajul său pentru decidenții din România, tânărul a spus că „fiecare dintre noi poate face o diferență, însă doar împreună putem aduce o schimbare. Cred că ce ne lipsește nouă foarte mult este solidaritatea și conceptul de grup”. În plus, acesta a precizat că reformele în cercetare trebuie să pornească de la infrastructură și huburi de cercetare.

George Obadă le-a transmis tinerilor cercetători din România că eforturile lor sunt remarcate la nivel internațional și că, indiferent de obstacole, „lupta trebuie să continue”.

„Cercetătorii din România sunt extraordinar de performanți, am avut plăcerea să îi cunosc. Îi apreciez foarte mult și respect foarte mult ceea ce fac. Poate că uneori nu se simte, dat fiind procentul investit în cercetare în România, însă ei fac parte dintr-o comunitate de cercetători internaționali și lucrările lor sunt văzute și la nivel internațional”.

Acesta a explicat în ce constă cercetarea sa: folosește Inteligența Artificială pentru a crea copii digitale ale inimilor pacienților. Pe baza copiilor digitale, acesta crează tratamente personalizate pentru fiecare pacient și identifică riscul de recidivă a complicațiilor cardiace.

„Noi creăm un „geamăn cardiac” – digital twin, în Engleză – și folosim Inteligența Artificială pentru a combina imagistica medicală cu datele pacientului, cu rezultatele analizelor pacientului, pentru a înțelege cum funcționează inima lui înainte să-l tratăm”, a menționat doctorandul.

„Calculatorul ne arată, după ce facem aceste simulări, cum funcționează boala respectivă în inima pacientului respectiv. Asta ne ajută să tratăm mai bine pacienții, pentru că avem o idee mai clară despre cum va evolua boala și care sunt simptomele pacientului. Noi putem, cu acest lucru, să prezicem și viitor: putem să îi identificăm pe pacienții care au risc de recidivă înainte ca aceasta să se întâmple”, a mai adăugat el.

Interviul Edupedu.ro cu George Obadă, doctorand în Inginerie biomedicală și Științe imagistice la King’s College London

Edupedu.ro: Care este povestea pasiunii pe care o aveți pentru acest domeniu? Cum a început și care a fost parcursul dumneavoastră academic?

George Obadă: Provin din România, din județul Iași, chiar din localitatea Iași, unde am absolvit Colegiul Național. Apoi am venit în Londra pentru studii universitare, unde am făcut licența în Inginerie medicală și, mai apoi, am făcut master în Tehnologii medicale și Știința imagisticii medicale. A urmat doctoratul, pe care încă îl urmez. Sunt în anul final la doctorat, unde mă axez pe pe partea de Inteligență Artificială în cardiologie.

Edupedu.ro: Pasiunea pentru acest domeniu a început încă de mic sau ați descoperit-o pe parcurs, în timp ce erați la facultate?

George Obadă: Sunt pasionat de mic. Când aveam undeva la 5 ani, mă întrebau părinții, bunicii „Ce vrei să faci că o să fii mare?”. Cred că mulți dintre colegii mei de la grădiniță răspundeau că ar vrea să fie pirați sau prinți. Eu voiam să fac Medicină în trecut. Mereu mi-am dorit să fac Medicină, însă nu am făcut chiar asta. Am făcut un domeniu adiacent Medicinei, care este Ingineria medicală. Am realizat că Medicina este un domeniu care are, bineînțeles, un foarte mare impact, dar ai un impact cu atât mai mare când faci cercetare în Medicină. Fiecare doctor poate trata 1, 2, 10 pacienți. Cercetarea pe care o facem noi în domeniul medical poate salva milioane de oameni.

Edupedu.ro: Puteți explica, pe larg, pe înțelesul publicului, ce anume cercetați pentru teza de doctorat?

George Obadă: În mare, domeniul se numește Inteligență Artificială în chirurgie cardiacă. Noi creăm un „geamăn cardiac” – digital twin, în Engleză – care mimează, pe cât posibil, inima unui om. Folosim Inteligența Artificială pentru a combina imagistica medicală cu datele pacientului, cu rezultatele analizelor pacientului, pentru a înțelege cum funcționează inima lui înainte să-l tratăm. Calculatorul ne arată, după ce facem aceste simulări, cum funcționează boala respectivă în inima pacientului respectiv. Asta ne ajută să tratăm mai bine pacienții, pentru că avem o idee mai clară despre cum va evolua boala și care sunt simptomele pacientului. Noi putem, cu acest lucru, să prezicem și viitor: putem să îi identificăm pe pacienții care au risc de recidivă înainte ca aceasta să se întâmple.

Așa că știm cum să folosim resursele de sănătate mult mai eficient, pentru că targetăm tratamentul exact acolo unde este nevoie de el. n momentul actual, în domeniul medical, cam toate toate tratamentele seamănă între ele, adică nu sunt personalizate per pacient. Acum, noi practic personalizăm tratamentul pentru pacient, pentru că știm că va merge și îi punem și un prognostic. Identificăm ce va păți pacientul în viitor, va avea recidivă sau nu după ce urmează tratamentul x.

Edupedu.ro: Pentru teza dumneavoastră de doctorat vă axați pe tratarea unei anumite boli?

George Obadă: În cea mai mare parte din timp, m-am axat pe fibrilația atrială, care este o problemă electrofiziologică a inimii. În loc să bată așa cum știm că ar trebui să bată, o dată pe secundă, camerele superioare ale inimii, bat dezordonat și mult mai repede. Ajung în unele momente și la 300 de bătăi pe minut. Cum se tratează în ziua de astăzi această problemă? Se numește ablație cardiacă. Un cateter este introdus prin vena femurală și topește țesut în interiorul inimii. Noi sperăm că, topind anumite părți de țesut din inimă, vom ajunge să vom ajunge să stopăm problema. Însă tratamentele acestea nu sunt personalizate pe pacient. În prima parte a cercetării mele, am încercat să identific pentru fiecare pacient în parte ce astfel de zone trebuie topite din inimă.

A doua parte pe care la care lucrez chiar acum este pe infarct miocardic. Încercăm să prezicem dacă și când va avea pacientul un infarct miocardic, pentru că identificarea timpurie a bolii aduce un tratament mai bun și un prognostic mai bun pentru pacient.

Edupedu.ro: Când ar urma să fie disponibil acest tip de tratament?

George Obadă: Vorbim de ceva pe termen lung. Tehnologia există și este aproape complet implementată în prezent. Problema ține de reglementare și de faptul că, în medicină, în general, când creăm ceva nou, vorbim de ani, poate 10 ani ca să ajungem să și fie vândut. Trebuie să trecem de foarte multe teste, foarte multe standarde, care sunt atât de stufoase, atât in Regatul Unit, cât și în Europa. Procesul este de lungă durată, aș spune undeva la 10 ani. A crescut interesul pentru Inteligența Artificială în Medicină. Cred că în 10 ani vom avea și metode și, mai mult decât atât, tratamente palpabile cu Inteligența Artificială.

Va fi o o aplicație de software, unde doctorul cardiolog sau cel de pe radiologie intervențională va pune datele pacientului, va pune imagistica și atunci i se va recomanda pacientului să urmeze un anumit tratament. Nu va fi ceva ce pacientul plătește în mod direct pentru tratamentul acesta. Va fi ceva ce statul sau fiecare spital privat în parte va plăti. Vor cumpăra o licență ca să poată folosi softul. Nu va fi ceva foarte scump.

Edupedu.ro: Cum arată o zi de lucru în cadrul acestui proiect? Colaborați cu alți oameni de știință, cu alte departamente din cadrul instituției?

George Obadă: Sunt norocos că la King’s College London avem cea mai mare infrastructură de Inginerie medicală și de Medicină din Londra. Avem cinci spitale în total. Eu activez în mod normal în Spitalul St. Thomas’. Noi avem o colaborare foarte strânsă. Colaborez atât cu pacienții, pentru că am nevoie de date de la pacienți, cât și cu doctorii. Încerc să înțeleg care sunt nevoile doctorilor, cum putem să-i ajutăm din ce în ce mai mult. O zi din viața mea implică atât munca de cercetare în spital, dar și munca în universitate.

Sunt și asistent universitar la facultate. Cel mai adesea, în timpul anului academic, predau la universitate, apoi vin la spital și lucrez în continuare pe cercetarea mea. În plus, cam 20% din timp este dedicat scrierii și publicării rezultatelor pe care le obțin.

Edupedu.ro: Care au fost principalele obstacole de care v-ați lovit în cercetarea dumneavoastră și cum le-ați depășit?

George Obadă: Primul obstacol este reprezentat de infrastructura de care ai nevoie ca să creezi astfel de copii digitale. Vorbim despre imagistica de care avem nevoie, care este RMN. Cred că RMN-ul este disponibil într-un sfert din țările. Deci este foarte greu să obținem datele. În al doilea rând, chiar și dacă am obținut datele, o parte foarte complicată în toată povestea este cum le stocăm. Vorbim despre sute de gigabytes, sute de terra de date pe care trebuie să le folosim. Cu aceste date noi trebuie să antrenăm modelele respective, care au nevoie de o putere computațională foarte mare. Deci aș spune că infrastructura de care avem nevoie este cu siguranță prin primul aspect.

Cel de-al doilea aspect ar fi accesul la datele medicale. Așa cum spuneam, orice invenție în domeniu medical are nevoie de foarte multe reglementări. Similar și cu datele medicale. Să ajungem să avem acces la date medicale este greu, pentru că trebuie să trecem de anumite teste de etică pentru fiecare pacient. Asta înseamnă că procesul de achiziționare a datelor durează luni, uneori chiar ani.

Astea ar fi cele două impedimente. Mă ajută faptul că lucrez pe un super-calculator și faptul că încercăm să lucrăm cât mai mult retrospectiv: dacă unul dintre colegii noștri a achiziționat date pentru un studiu acum câțiva ani, încercăm să refolosim acele date.

Edupedu.ro: Cum a fost experiența din cadrul competiției Premiile Sir George Iacobescu pentru Excelență Academică de anul acesta? Cum a fost să rezumați ani de cercetare în trei minute?

George Obadă: A fost o experiență care m-a pus cu adevărat la încercare. Să condensezi ani întregi de muncă, de întrebări, de eșecuri și descoperiri, într-un mesaj de trei minute nu e deloc simplu. Dincolo de emoțiile momentului, provocarea reală a fost să transform ceva foarte complex într-o poveste pe înțelesul tuturor. Cred că aici apare, de fapt, responsabilitatea noastră de cercetători: nu doar să descoperim, ci și să reușim să aducem știința mai aproape de oameni. Cercetarea în medicină există, evoluează constant și, chiar dacă nu este întotdeauna vizibilă, ea este acolo – în spatele fiecărui progres, al fiecărei șanse în plus oferite unui pacient. Pentru mine, aceste trei minute au însemnat ocazia de a arăta că, dincolo de date și algoritmi de inteligență artificială, munca noastră ajunge, în cele din urmă, la oameni reali și are un impact pozitiv în viețile lor. Sunt profund recunoscător pentru această oportunitate și aș dori să îi mulțumesc lui Sir George Iacobescu pentru generozitatea și sprijinul oferit, precum și Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru organizarea unui eveniment care aduce mai aproape cercetarea de oameni.

Edupedu.ro: Care sunt obiectivele pe care doriți să le atingeți după ce finalizați doctoratul? Vă gândiți să desfășurați activități de cercetare și în România?

George Obadă: Da, vreau să mă întorc în România. Eu termin doctoratul septembrie-octombrie și mi-aș dori foarte mult să mă întorc în România, pentru că, la urma urmei, acolo este acasă pentru mine și acolo mă simt acasă, lângă familie și prieteni. Am și început demersuri în acest sens. Am vorbit cu domnii rectori de la universitățile din România, să vedem în ce măsură ar fi disponibil un post pe partea de cercetare în Inteligență Artificială, modelare computațională în domeniul medical. Încă n-am ajuns la un rezultat, dar îmi doresc să revin în România și sper că o să se întâmple în viitorul cât mai apropiat.

Edupedu.ro: Credeți, totuși, că România vă oferă aceleași oportunități de cercetare pe care vi le oferă Regatul Unit?

George Obadă: Cu siguranță nu. Și nu cred că este cineva care răspunde afirmativ la întrebare. Avem probleme, de la infrastructură, până la prelucrarea și stocarea datelor, cel puțin cele medicale. La noi se folosesc în continuare fișe scrise de mână pentru datele pacienților. Nu există un sistem digitalizat din care putem intra, să luăm datele și să lucrăm cu ele. Asta înseamnă că de fiecare dată când vorbim de prelucrare a datelor medicale în România, citim pe foi, uneori cu scris ilizibil.

În România, cercetarea este foarte grea. Ce cred că cei care reușesc în cercetare în România nu reușesc pentru care le-au fost oferite resurse, ci în ciuda problemelor pe care le are România pe partea de cercetare. Este alarmant faptul că România investește aproximativ 0,13% din PIB pe partea de cercetare, ceea ce este extraordinar de puțin. Avem nevoie de mult mai mult și cred că un leu investit astăzi în educație o să revină înzecit în 10, 20, 30 de ani. Și se pare că, până în ziua de astăzi, România nu prea a înțeles asta.

Cu siguranță nu am aceleași oportunități în România. Ne lipsește infrastructura, ne lipsește chiar și motivația, pentru că motivația vine odată ce ai la dispoziție resurse, odată ce ești în în mediul potrivit pentru a face aceste cercetări. Sper să se schimbe în viitor. Urmăresc constant oportunitățile. Văd că se schimbă, mai revin. Avem, bineînțeles, și oportunități cu finanțări europene. Văd o schimbare în bine, văd un trend pozitiv și ascendent.

Edupedu.ro: Care sunt facilitățile pe care le aveți în Regatul Unit și de care aveți neapărată nevoie în România, pentru cercetările dvs.?

George Obadă: Ca să antrenezi modele de Inteligență Artificială sau să faci modelare computațională ai nevoie de foarte multe resurse de calculator, ceea ce România nu are. România nu dispune astăzi de un supercomputer, care poate fi accesat de mediul academic. Cred că ăsta ar fi primul pas spre a ne pune cumva pe harta Inteligenței Artificiale în Europa. Apoi, dacă vorbim de sistemul medical, aș avea nevoie de mai multe aparate de imagistică, pentru că imagistica este foarte importantă. Cred că singurul și cel mai performant RMN din România este la Cluj. Este nevoie, așa cum am spus, de o platformă digitalizată, pentru că cercetarea se face doar cu date. Când datele lipsesc, nu există nici cercetare. Ar trebui să fie investit mai mult în digitalizare și să se creeze o platformă unică, de unde cercetători din anumite domenii pot accesa date.

Edupedu.ro: Ce le transmiteți decidenților români?

George Obadă: Le-aș transmite că fiecare dintre noi poate face o diferență, însă doar împreună putem aduce o schimbare. Cred că ce ne lipsește nouă foarte mult este solidaritatea și conceptul de grup. Cum să creăm grupuri de oameni, un task force suficient de performant care să aibă aceeași mentalitate, să își dorească să schimbe ceva România și să pună cap la cap toate aceste idei. Și cred că am ajunge la o concluzie comună, să decidem care sunt direcțiile de investiție. Cred că infrastructura lipsește. În toată Europa există huburi de cercetare. Noi nu avem acest concept. Cred că de aici aș începe.

Edupedu.ro: Iar pentru tinerii și cercetătorii români ce mesaj aveți?

George Obadă: Cercetătorii din România sunt extraordinar de performanți, am avut plăcerea să îi cunosc. Îi apreciez foarte mult și respect foarte mult ceea ce fac. Poate că uneori nu se simte, dat fiind procentul investit în cercetare în România, însă ei fac parte dintr-o comunitate de cercetători internaționali și lucrările lor sunt văzute și la nivel internațional. Le transmit că și atunci când câștigă, dar și atunci când pierd, lupta trebuie să continue și nu ar trebui să nu ar trebui să renunțe la ceea ce își doresc și să nu și să creadă în continuare în visul lor. Să aibă încredere că vor ajunge la rezultatele dorite.