În anul școlar 2026-2027, directorii raportează lunar cazurile de violență, iar pe cele grave de urgență / Obligațiile directorilor, profesorilor diriginți și consilierilor școlari – Procedura ISMB

0 vizualizări
ID 83842180 © Antonio Guillem | Dreamstime.com
În anul școlar 2026-2027, directorii școlilor din București trebuie să transmită lunar, până pe data de 10, Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB) situația centralizată a cazurilor de violență din luna precedentă, iar incidentele grave trebuie anunțate în regim de urgență, conform Procedurii din 15 septembrie 2026 privind managementul și raportarea cazurilor de violență. 

Documentul stabilește responsabilități și termene pentru directori, Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței (CPCV), profesori, diriginți și consilieri școlari și prevede inclusiv termene de 5 și 30 de zile pentru completarea diferitelor secțiuni ale fișei de management a fiecărui caz.

Procedura ISMB vizează cazurile de violență asupra antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și personalului școlii, alte situații corelate în mediul școlar, precum și suspiciunile de violență asupra copiilor în afara școlii.

Documentul are la bază Procedura națională aprobată prin Ordinul ministrului Educației nr. 6.235/2023, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și mecanismul de semnalare anonimă reglementat prin OME nr. 4.200/2025.

Circuit rapid de acțiune în cazul unei situații de violență – Fișă orientativă pentru personalul unității de învățământ
Mecanismul de raportare anonimă este obligatoriu în fiecare școală

„În fiecare unitate de învățământ preuniversitar se implementează obligatoriu un mecanism de semnalare anonimă a suspiciunilor și faptelor de violență”.

Mecanismul trebuie prevăzut și detaliat în Regulamentul de ordine interioară și comunicat periodic elevilor, părinților/reprezentanților legali și personalului școlii.

Personalul școlii este obligat să îi informeze pe copii și părinți despre procedura prin care pot sesiza suspiciunile și faptele de violență, inclusiv despre mecanismul de semnalare anonimă.

Elevii și părinții pot raporta suspiciunile și cazurile de violență oricărui membru al personalului școlii, potrivit documentului.

Școlile trebuie să publice procedura de sesizare și să aibă un registru special al cazurilor

În prima săptămână de la începerea cursurilor trebuie publicate pe site-ul școlii Regulamentul de organizare și funcționare și Regulamentul de ordine interioară, care cuprinde procedura de sesizare a suspiciunilor și faptelor de violență și mecanismul de semnalare anonimă.

Tot atunci trebuie informați elevii, părinții și personalul cu privire la modalitățile de sesizare.

Mecanismul de semnalare anonimă trebuie să funcționeze permanent.

La începutul anului școlar trebuie constituit și menținut registrul special de evidență a cazurilor de violență și a situațiilor corelate, care se completează pe tot parcursul anului.

Școala trebuie, de asemenea, să stabilească componența CPCV și să o comunice ISMB, iar conducerea aprobă și monitorizează Planul de prevenire și reducere a violenței în mediul școlar.

Toate cazurile de violență sunt raportate lunar la ISMB

Procedura prevede că școlile trebuie să înregistreze permanent cazurile de violență și situațiile corelate și să centralizeze informațiile privind formele și frecvența faptelor.

Situația centralizată a cazurilor de violență trebuie transmisă către ISMB „lunar, până la data de 10, pentru luna precedentă”.

În cazul unui incident grav, Fișa de informare trebuie transmisă Inspectoratului „în cel mai scurt timp de la aflarea/producerea incidentului, potrivit naturii și gravității cazului”.

112, 119/DGASPC și Poliția – când trebuie sesizate

Numărul național 119 trebuie sesizat „de îndată” în cazurile de violență asupra copilului prevăzute de lege, iar școala trebuie să colaboreze cu DGASPC pentru gestionarea cazului.

Poliția trebuie sesizată „de îndată” atunci când există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni.

Serviciul unic de urgență 112 trebuie apelat imediat atunci când există „o urgență medicală ori un pericol imediat pentru viața, sănătatea sau integritatea unei persoane”.

Ce trebuie să facă profesorii și diriginții când află despre un caz de violență

Personalul școlilor „are obligația de a veghea la siguranța elevilor și de a sesiza instituțiile competente în legătură cu încălcarea drepturilor, demnității ori integrității fizice și psihice”.

Profesorii și diriginții trebuie să:

  • informeze elevii și părinții despre procedura pentru cazurile de violență și despre mecanismul de semnalare anonimă;
  • identifice situațiile de bullying și cyberbullying;
  • informeze de îndată directorul despre orice situație de violență la care au fost martori sau care le-a fost raportată;
  • ia măsuri imediate pentru aplanarea conflictului și eliminarea surselor de risc, dacă acest lucru poate fi făcut în siguranță;
  • solicite intervenția personalului medical și/sau apelarea 112 când este necesară asistența medicală de urgență;
  • contribuie la evaluarea multidisciplinară și interinstituțională a cazului;
  • participe la completarea documentelor necesare managementului cazului.

Profesorii trebuie să monitorizeze elevii implicați și după incident

Responsabilitatea cadrului didactic nu se termină după intervenția inițială. Profesorii „aplică măsurile de sprijin stabilite pentru victimă/victime și pentru autor/autori și sprijină monitorizarea comportamentului elevilor implicați”.

De asemenea, aceștia „monitorizează, după intervenția inițială, integrarea elevilor implicați în colectiv și semnalează conducerii și consilierului școlar eventualele riscuri de repetare sau agravare a situației”.

Profesorii trebuie să identifice timpuriu elevii vulnerabili la bullying, cyberbullying, comportamente agresive, consum de substanțe sau alte comportamente de risc și să îi sprijine pe elevi în gestionarea emoțiilor declanșate de situațiile de violență.

Ei trebuie să colaboreze cu părinții pentru prevenirea și diminuarea comportamentelor agresive și să semnaleze, prin conducerea școlii, situațiile în care există suspiciuni de abuz, neglijare sau alte forme de violență asupra copilului.

Suspiciunile privind obiectele periculoase sau infracțiunile trebuie raportate urgent directorului

Profesorii au obligația să informeze „în regim de urgență” directorul dacă există suspiciunea de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase ori de săvârșire a unei infracțiuni în mediul școlar.

Tot profesorii trebuie să informeze directorul despre suspiciunile de violență asupra copilului produse în afara mediului școlar și să colaboreze, în limitele atribuțiilor, cu Poliția, DGASPC și celelalte instituții competente.

Ce responsabilități are consilierul școlar

Consilierul școlar face parte, în funcție de situație, din echipa multidisciplinară și interinstituțională care gestionează cazul.

Acesta analizează, împreună cu personalul relevant al școlii, nevoile educaționale, relaționale, sociale și psihologice ale victimei sau victimelor și ale autorului sau autorilor.

Consilierul școlar:

  • propune măsuri de sprijin atât pentru victime, cât și pentru autori;
  • acordă sprijin psihopedagogic și consiliere elevilor implicați, în limitele competențelor profesionale;
  • colaborează cu profesorii și părinții;
  • monitorizează evoluția elevilor implicați;
  • identifică factorii de risc și contribuie la măsurile de prevenire a repetării violenței;
  • organizează împreună cu profesorii activități de prevenire;
  • colaborează cu CMBRAE și cu alte servicii de specialitate dacă situația depășește competențele sau resursele disponibile în școală.
Comisia anti-violență analizează inclusiv sesizările anonime

Comisia pentru prevenirea și combaterea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității – CPCV trebuie să consemneze într-un registru special fiecare situație de violență înregistrată în școală.

Comisia analizează sesizările de violență, inclusiv sesizările anonime, analizează factorii care au favorizat apariția situațiilor de violență și folosește datele rezultate pentru adaptarea planului de prevenire.

CPCV colaborează cu structurile de siguranță școlară, DGASPC, serviciile publice de asistență socială, CMBRAE și alte instituții, în funcție de natura cazului.

Fișa de management: primele secțiuni trebuie completate în maximum 5 zile

Pentru fiecare situație de violență se completează Fișa de management a cazului.

Calendar pentru gestionarea documentelor

În termen de 5 zile de la săvârșirea faptelor trebuie completate secțiunile A-E, cu datele generale privind școala, cazul, autorul sau autorii, victima sau victimele și colaborarea cu autoritățile competente.

În termen de 30 de zile de la sesizarea faptelor trebuie realizată analiza cazului. Sunt analizate cauzele, efectele și nevoile persoanelor implicate, precum și factorii școlari care au favorizat producerea situației.

Tot în maximum 30 de zile trebuie stabilite și consemnate măsurile de sprijin și, după caz, sancțiunile.

În același interval sunt stabilite măsurile pentru prevenirea și reducerea riscului ca situația să se repete sau să se agraveze.

Monitorizarea cazului se realizează la cel mult 3 luni de la stabilirea planului de măsuri. Se consemnează evoluția cazului și eventualele măsuri suplimentare.

Pentru cazurile grave, potrivit documentului, „se urmăresc și rezultatele înregistrate după primele 6 luni”.

La finalul managementului se consemnează închiderea cazului în secțiunea finală a Fișei de management.

Fiecare caz este, în același timp, consemnat în registrul special al CPCV, cu respectarea confidențialității și a regulilor privind protecția datelor personale.

Ce se întâmplă imediat după un incident violent

Procedura enumeră situațiile pentru care se aplică mecanismul de intervenție:

  • cazuri ușoare de violență între copii/elevi;
  • cazuri grave de violență între preșcolari/elevi;
  • violența personalului școlii asupra copiilor/elevilor;
  • violența elevilor asupra personalului;
  • suspiciunea de violență asupra copilului în afara școlii;
  • suspiciunea de consum de substanțe psihoactive;
  • suspiciunea de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase ori de săvârșire a unei infracțiuni în mediul școlar.

„Orice membru al personalului care observă sau primește o sesizare privind o situație de violență are obligația de a lua, în limitele competențelor și în condiții de siguranță, măsuri imediate de protecție și de a informa fără întârziere directorul unității de învățământ.”

În toate situațiile, procedura prevede că se acordă prioritate protecției persoanelor implicate, se apelează 112 dacă există o amenințare reală și imediată, se sesizează 119/DGASPC în cazurile prevăzute de lege, se sesizează Poliția când există suspiciunea unei infracțiuni și sunt informați părinții în condițiile prevăzute de procedura națională.

Documentul precizează și că trebuie evitate intervievarea repetată și revictimizarea.

Părinții sunt informați, de regulă, fără copil de față

În cazul comunicării cu părinții despre o situație de violență, procedura prevede că discuția are loc, de regulă, în absența copilului, în prezența consilierului școlar și/sau a mediatorului școlar, dacă este cazul.

Discuția trebuie să se desfășoare într-un spațiu care asigură confidențialitatea comunicării și protejarea persoanelor implicate.

Identitatea victimelor, autorilor și martorilor trebuie protejată

Personalul școlii are obligația de a păstra confidențialitatea privind identitatea victimelor, autorilor și martorilor, precum și a altor persoane implicate, față de membrii comunității școlare care nu au responsabilități în gestionarea cazului.

Procedura face o distincție între confidențialitatea gestionării cazului și mecanismul de sesizare anonimă: primul privește protejarea informațiilor și identității persoanelor, iar al doilea privește modalitatea prin care este transmisă sesizarea.

„În toate situațiile, măsurile necesare pentru protejarea vieții, sănătății și integrității fizice și psihice a persoanelor implicate au prioritate față de activitățile administrative de înregistrare și raportare.”

Cum sunt raportate incidentele grave la ISMB

În cazul unui incident grav de violență, directorul trebuie să informeze verbal și în regim de urgență ISMB.

Procedura stabilește două modalități, telefonic, verbal și în regim de urgență, este informat inspectorul școlar pentru management instituțional din sectorul în care funcționează școala sau în scris, sunt transmise o adresă oficială și Fișa de informare privind producerea unui incident grav de violență la adresa instituțională a ISMB.

În același timp, raportarea către Inspectoratul Școlar nu înlocuiește intervenția autorităților competente „informarea ISMB nu înlocuiește și nu amână obligația unității de învățământ de a sesiza, după caz, serviciul unic de urgență 112, Poliția, 119/DGASPC sau alte instituții competente, în condițiile legii.”

DOCUMENT ISMB Procedura operațională privind managementul și raportarea cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și a personalului unității de învățământ, precum și a altor situații corelate, în mediul școlar, și a suspiciunii de violență asupra copiilor în afara mediului școlar 2026-2027 


ID 83842180 © Antonio Guillem | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *