În mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea, deși memorarea are un rol de bază în învățare, spune Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație

Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”

„Toate studiile internaționale arată că, dincolo de memorare, abilitățile cele mai relevante, pentru dezvoltarea personală, socială, dar și profesională și pentru piața muncii, sunt gândirea critică, capacitatea de analiză, gândirea creativă și multe altele. Toate acestea trebuie să constituie elementul sau fondul comun pe care să se dezvolte programele și evaluarea să includă abordări ale acestor niveluri”, a menționat Irina Horga.

Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.

• Unitatea de Cercetare în Educație este, de fapt, fostul Institut de Științele Educației transformat în direcție a CNPEE (Centrului Național de Politici și Evaluare în Educației – n.red) în timpul mandatului de ministru al Monicăi Anisie, în perioada Guvernului Orban. Edupedu.ro a solicitat cercetătorilor punctul de vedere în privința proiectelor de planuri-cadru pentru liceu, fiind pentru prima dată în perioada dezbaterilor când aceștia se exprimă public pe această temă.

Redăm discuția pe larg:

Moderatoare: Doamna Horga, într-un răspuns pentru colegii noștri de la Edupedu.ro, cei de la Unitatea de Cercetare în Educație spun așa: reforma curiculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă, dacă evaluarea națională și bacalaureatul rămân bazate pe memorare. Ne oprim doar asupra bacalaureatului, că e parte din discuția noastră de astăzi. Dacă aceste noi planuri-cadru nu vor fi completate și cu reforma curiculară și ea nu va fi parcursă cu toți pașii și ajungem tot la această memorare, atunci care va fi rezultatul final?

Irina Horga: În mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea, deși memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce. Toate studiile internaționale arată că, dincolo de memorare, abilitățile cele mai relevante, pentru dezvoltarea personală, socială, dar și profesională și pentru piața muncii, sunt gândirea critică, capacitatea de analiză, gândirea creativă și multe altele. Toate acestea trebuie să constituie elementul sau fondul comun pe care să se dezvolte programele și evaluarea să includă abordări ale acestor niveluri.

Moderatoare: Cum transformăm acest examen în așa fel să nu mai fie unul doar de memorare?

Bogdan Cristescu: Sunt de acord cu ceea ce a spus Irina. Lucrurile sunt foarte simple, în opinia mea, sau poate par foarte simple, dar, în mod cert, trebuie mult mai bine explicate. În cadrul dezbaterilor, una dintre cele mai des întâlnite neînțelegeri era de tipul următor: „păi, dacă eu nu mai fac obiectul x în clasa a XII-a, cum îl dau eu la bac, că nu mai este în trunchiul comun?”. De fiecare dată, noi am venit cu același răspuns: planurile-cadru vor conduce spre o reorganizare a disciplinelor și a programelor școlare. Dacă vă uitați în proiectul nostru, avem acolo mai multe tabele în care spunem că această disciplină va putea fi dată la proba A, la proba E, la proba F și așa mai departe.

Pentru că am încercat să facem o legătură între trunchiul comun și disciplinele care se dau și o legătură între curriculum de specialitate și disciplinele care se dau la bacalaureat. Atunci, examenul de bacalaureat este un examen de certificare la final, care se bazează pe programele de examen, iar programele de examene știm cu toții că sunt la momentul actual – și probabil că peste tot – o parte a programelor școlare. Noi ne dorim să fie o suprapunere. Nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. Și atunci, în secunda în care avem programele școlare, care sunt și finalitățile învățării, așa cum sunt ele în profilul absolventului, și avem acea matrice a descriptorilor din profil și a competențelor, cum sunt ele mapate, automat ele apar ca programe de examen. (…) Cum va arăta un subiect ține de programa disciplinei. (…)

Foto: © Digitalpress | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Planuri-cadru 2025. Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație: Dacă elevii aleg ce este mai ușor, probabil că ceva le lipsește și lor, le lipsește și profesorilor. Ministerul trebuie să se asigure că oferta națională de discipline opționale este corelată cu nevoile elevilor și cu nevoile școlii

Dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă, susține Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării