În universități „ar trebui să fim incluzivi, deci trebuie să acceptăm mulți studenți. Nu-i voie să-i lași în afara educației, că după aceea alunecă în teorii conspiraționiste” – ministrul Daniel David / El susține acces general la studii de licență, după care „începi să te ocupi de specialitate de la nivel de masterat și doctorat”

2.074 de vizualizări
Foto: captură PROTV
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, s-a exprimat împotriva examenelor de admitere la universitate bazate pe cunoștințe de specialitate, el apelând în două rânduri, săptămâna trecută, la flexibilizarea programelor din instituțiile de învățământ superior. La nivelul studiilor de licență„ar trebui să fim incluzivi, deci trebuie să acceptăm mulți studenți. Nu-i voie să-i lași în afara educației, că după aceea alunecă în teorii conspiraționiste”, a spus el într-un interviu la Pro TV, pe 9 ianuarie. 

O zi mai târziu,  în prima sa conferință de presă de la preluarea mandatului, el a atins din nou tema flexibilizării programelor universitare, care să ajute universitățile să depășească „sistemul vechi moștenit” prin modelul românesc de adaptare a sistemului Bologna, sistem european care a introdus actuala structură a ciclurilor de învățământ de licență/master/doctorat.

  • Declarațiile lui au venit după ce, într-un interviu acordat Edupedu.ro  în momentul în care a fost numit ministru, Daniel David anunța o „mică reformă” în mediul academic, reformă care să „stimuleze impactul universităților în societate (inclusiv legătura cu piața muncii și comunitatea în care se află universitatea) și vizibilitatea la nivel internațional”. 

În interviul acordat Pro TV, întrebat fiind dacă susține admiterea pe bază de examen sau „merge și cu dosarul” pentru admiterea la facultate, ministrul Educației a spus că el personal, nu ca ministru, este „împotriva examenelor din cunoștințe de specialitate, la nivel de licență”.  

  • „(…) Nu uitați că licența, odată cu reforma Bologna, s-a schimbat. Licența nu mai este specializare în domeniu. Licența este o introducere în cele mai multe domenii, exceptându-le pe cele vocaționale. E o introducere în domeniu, în care specializarea se va face la nivel de masterat și, mai departe, la nivel de doctorat. Pot fi de acord cu diverse testări, de exemplu, așa cum se face și în Statele Unite, pe scrisoare de intenție, eseu motivațional, ba chiar cu un test care vizează niște aptitudini analitice sintetice, mai ales în domenii legate de diverse științe, dar nu din conținut specific legat de materiile pe care le-ai făcut la liceu, fiindcă nu văd această practică în marile universități la care vrem să ne raportăm”, a spus el în interviul citat.

El a apreciat că „licența, în mod normal, acum este văzută cum era probabil liceul pe vremea bunicilor noștri. Noi avem foarte puțini, prea puțini oameni educați cu studii superioare, prin raportare la populația generală. Deci eu văd zona asta de licență ca o introducere în domeniu”. 

De aceea, potrivit ministrului, „ar trebui să fim incluzivi, deci trebuie să acceptăm mulți studenți.”

  • Și a dat exemplul Universității Harvard: „Eu știu, (în universitățile din România – n.red.) sunt mulți care vin și spun: așa îi selectăm, așa a fost sistemul înainte, așa a funcționat bine, am avut studenți buni. Bun, eu întreb: dar la marile universități ale lumii, la Harvard, de exemplu, de ce nu avem același sistem?”

Același model a fost invocat de Daniel David și în conferința de presă de vineri, în care a invocat nevoia de diferențiere a misiunii universităților și de flexibilizare a programelor de studii, având tot obiectivele Bologna ca referință:

  • „Deci, cred că în învățământul superior aceste lucruri sunt fundamentale: diferențierea misiunii universităților, flexibilizarea programelor, în sensul că încă noi avem sistemul vechi moștenit din anii ’90, cred, de fapt nu din anii ’90, mai degrabă de la Bologna, cred, în care noi condiționam ciclurile de studiu într-o universitate. Adică nu puteai face program de masterat într-un domeniu dacă n-aveai licență într-un domeniu, nu puteai face doctorat într-un domeniu dacă n-avem masterat sau licență în domeniu. Când te uiți la Harvard sau la marile universități cu care tot noi vrem să ne comparăm, îți dai seama că e o flexibilitate foarte mare. De ce să conteze această birocrație? Până la urmă, dacă îți faci un masterat într-un domeniu, contează calitatea, indicatorii de calitate pentru masteratul respectiv.”

Amintim că participarea la studii superioare este o referință privind calitatea învățământului din țările europene, iar numărul absolvenților de studii universitare este un indicator-cheie privind Educația la nivelul UE. Așa cum se întâmplă cu mai toți indicatorii de acest fel, România ocupă ultimul loc în Europa, cu o rată de două ori mai mică față de media europeană – doar 22,5% dintre tinerii români de 24-34 de ani au absolvit studii superioare în 2023, potrivit Monitorului Educației și Formării 2024.

Declarațiile lui Daniel David la Pro TV:

Moderator: La admiterea la facultate ați pleda mai degrabă pentru un examen de admitere? Sau merge și cu dosarul?

Daniel David: Acum, este un mit, fiindcă prezența dosarului implică deja o admitere. Adică în dosar tu poți să cer diverse criterii: nota la bacalaureat, portofoliu pe bază de activități de voluntariat ș.a.m.d. Adică faptul că nu dai un examen scris sau oral nu înseamnă că nu este o selecție. Dar vă spun sincer care este părerea mea, că nu vreau să mă ascund și nu vreau să pretind altceva decât cred.

Eu sunt împotriva – sigur, nu o să reglementez acest lucru, fiindcă trebuie discutat în sistem – dar eu, ca persoană, nu ca ministru, sunt împotriva examenelor din cunoștințe de specialitate, la nivel de licență, în specializările pe care le avem. Eu știu, sunt mulți care vin și spun: așa îi selectăm, așa a fost sistemul înainte, așa a funcționat bine, am avut studenți buni. Bun, eu întreb: dar la marile universități ale lumii, la Harvard, de exemplu, de ce nu avem același sistem? Adică totdeauna vrem să ne raportăm la marile universități ale lumii, dar când este vorba de a adopta un sistem care interferează cu lucrurile pe care noi le facem de ani de zile, spunem: sunt foarte bune, sunt repere, dar nu acolo. Deci nu cred în materii de specialitate, pentru că asta stimulează, apropo de ce discutam, și industria meditaților, în același timp, nu uitați că licența, odată cu reforma Bologna, s-a schimbat. Licența nu mai este specializare în domeniu. Licența este o introducere în cele mai multe domenii, exceptându-le pe cele vocaționale. E o introducere în domeniu, în care specializarea se va face la nivel de masterat și, mai departe, la nivel de doctorat. Pot fi de acord cu diverse testări, de exemplu, așa cum se face și în Statele Unite, pe scrisoare de intenție, eseu motivațional, ba chiar cu un test care vizează niște aptitudini analitice sintetice, mai ales în domenii legate de diverse științe, dar nu din conținut specific legat de materiile pe care le-ai făcut la liceu, fiindcă nu văd această practică în marile universități la care vrem să ne raportăm.

Moderator: De asta și potențialii studenții plătesc mult pentru școala paralelă.

Daniel David: Da. Și, mai mult, eu cred și aud pe foarte mulți profesori din zona universitară… Nu uitați, eu sunt ministru de 2 săptămâni, totuși, acum 2 săptămâni eram profesor, rector. Nu am fost niciodată de acord cu profesorii care se plângeau de studenții slabi pe care-i avem și că în urmă cu 20-30 de ani studenții erau mult mai buni, erau altfel. Lumea se schimbă. Educația trebuie văzută altfel. Licența, în mod normal, acum este văzută cum era probabil liceul pe vremea bunicilor noștri. Noi avem foarte puțini, prea puțini oameni educați cu studii superioare, prin raportare la populația generală. Deci eu văd zona asta de licență ca o introducere în domeniu. Ar trebui să fim incluzivi, deci trebuie să acceptăm mulți studenți. Nu-i voie să-i lași în afara educației, că după aceea alunecă în teorii conspiraționiste, sunt sensibil la fake news. Tot noi ne plângem după aceea.

Îi aduci într-un astfel de sistem. Începi să fii tot mai selectiv pe parcursul acestor studii și începi să te ocupi de specialitate de la nivel de masterat și doctorat. Asta a fost ideea reformei Bologna. Noi, însă, n-am înțeles-o. Noi ce am făcut când a trebuit să implementăm Bologna? Eu, de exemplu, am făcut psihologie 5 ani. Atunci nu exista masterat, după licență mergeai la doctorat. Când s-a spus trebuie să reorganizăm pe Bologna, ce am făcut? Tot ce făceam în 5 ani, aproape tot, am pus în 3 ani. Or, ideea era că la licență să lași lucrurile mai larg, omul să se orienteze în domeniu, să vadă: chiar vrea să facă psihologie? Și, dacă vrea să facă psihologie, la masterat se se specializează. Așa funcționează sistemul în foarte multe țări care sunt performante educațional.”

Declarația lui Daniel David despre flexibilizarea programelor universitare – conferința de presă din 10 ianuarie:

Daniel David: Cred că în învățământul superior aceste lucruri sunt fundamentale: diferențierea misiunii universităților, flexibilizarea programelor, în sensul că încă noi avem sistemul vechi moștenit din anii ’90, cred, de fapt nu din anii ’90, mai degrabă de la Bologna, cred, în care noi condiționam ciclurile de studiu într-o universitate. Adică nu puteai face program de masterat într-un domeniu dacă n-aveai licență într-un domeniu, nu puteai face doctorat într-un domeniu dacă n-avem masterat sau licență în domeniu.

Când te uiți la Harvard sau la marile universități cu care tot noi vrem să ne comparăm, îți dai seama că e o flexibilitate foarte mare. De ce să conteze această birocrație? Până la urmă, dacă îți faci un masterat într-un domeniu, contează calitatea, indicatorii de calitate pentru masteratul respectiv. Dacă tu-i atingi fără a face și licență în domeniu respectiv, ar trebui să poți face acest lucru. De aceea, în străinătate, universitățile care se dezvoltă ca școli de tip graduate nu sunt toate școli focalizate pe licență. Deci, această flexibilitate este iarăși foarte, foarte importantă.”

Citește și:
INTERVIU Daniel David, noul ministru al Educației și Cercetării, anunță o „mică reformă” universitară și în cercetare: reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc și a sistemului național de cercetare, „stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute”
ULTIMA ORĂ Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Noul Monitor al Educației și Formării a fost publicat de Comisia Europeană
Daniel David, despre mica reformă a universităților: Multe lucruri se pot face în primă fază prin eficientizarea sistemului / E o problemă de management și de regândirea arhitecturii acestuia

6 comments
  1. Niste idei la mintea unui sociolog, pentru care scoala e in primul (al doilea, al treilea, …) rand un fenomen social, care trebuie sa fie cat mai inclusiv posibil, indiferent de aptitudinile participantilor si in al n-lea (daca o mai fi avand vreo relavanta) un loc de formare si certificare competente.

    Desi e trist, in scoala condusa de astfel de profesori, intr-adevar facultatea a devenit ”liceul pe vremea bunicilor noștri” si corelat, actualii profesori universitari (o larga majoritate) asemeni fostilor profesori de liceu, care predau (ceva despre) cultura generala. Iar cu profesori de liceu te poti preface doar ca faci si master, doctorat, postdoctorat si cine stie ce-o mai urma, ca in ritmul asta o sa tot fie inventate noi grade care sa certifice nivelul pregatirii profesionale.

    In acest context, oare care este nivelul academicienilor din prezent?! Ajunge macar la cel al fostilor asistenti/conferentiari universitari?!

    Cu o astfel de gandire, invatamantul mioritic va produce in continuare analfabeti functionali al caror numar va creste de la o generatie la alta, parte dintre devenind inclusiv studenti prin concurs de imprejurari (admitere pe baza de dosar), neaparat licentiati (altfel raman profesorii fara norme) si tot asa mai departe, ”ca sa fie bine pentru toata lumea”!

    Si uite asa, ducand in derizoriu pregatirea absolventilor de facultate, astrologia va ajunge o stiinta si meserie cu acte in regula (spre necazul dlui ministru), care o sa ia locul … psihologiei si sociologiei, probabil, iar alinierea planetelor va putea justifica (stiintific) comportamente si actiuni precum ”vocile din cap”! 🙂

  2. Evident, e rector UBB. Sa-si lase colegii fara salarii? Luam toti candidatii fara discernamant, facem sa fie bine la examene si finantarea din banul public (adică de la fraieri) vine. Dar poate și asta e o teorie conspirationista? Ca doar e plina tara de absolventi extrem de calificați… Ii poți cunoaște dacă iei un Uber. Sau faci comanda la Glovo.

  3. In sfarsit cineva ,,cu capul pe umeri”! Adica, mai pe intelesul analfabetilor functional, visul micutilor din gradinita incepe sa prinda contur. Nu trebuie sa se mai puna accentul pe competente. Sa dispara notele, ca oricum aflam ca-n goana dupa burse peste 600.000 de elevi intre cls VI – XII au medii peste 9,50, deci ce sens mai are sa ne pacalim si sa credem ca-s ,,eminenti”. S-ajunga ei la universitati care, se intelege, sa functioneze pe baza de cel mul fb (ca-n clasele primare). Si daca tot nu merge, sa se scoata fb-ul. Ar putea deveni obligatorie facultatea, iar celui care nu e inscris in forma asta de intruire si are varsta sa i se opreasca accesul la retelele de socializare (de ex). Masteratele si doctoratele totusi sa ramana macar conditionate de absolvirea claselor 0-IV, zic. Ca altfel riscam s-avem genii care nu stiu sa scrie si sa socoteasca. Cu toate ca devenind genii nu le-ar mai folosi la nimic maruntisurile alea de baza.

  4. Licenta nu mai este licență, este doar cultura generală, sustine ministrul.
    Prin urmare, a fi licențiat într-un domeniu nu mai are aceeași semnificație. Înseamnă doar ca ai auzit câte ceva din acel domeniu.

    Din lac, in put(ul gandirii).
    Vai de viitorul învățământului romanesc.

  5. Ceea ce sustine Ministrul Inv. NU este sustinut de universitatile importante din afara – probabil nu sesizeaza discrepanta uriasa dintre domenii SAU la noi totul este “o apa si-un pamant”. De ce in tarile “educate” politica este doar de “decor” ?

  6. Îi selectăm pentru ca nu ne permitem să îi pierdem după un an. La Harvard sau în alte universități se face selecție serioasă după un an, nu rămân toți. Noi nu putem face asta din cauza finanțării per capita.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Școlile private autorizate să primească și ele costul standard per elev, nu doar cele acreditate, solicitare din partea Asociației Școlilor Particulare / Proiectul de lege al educației din Parlament prevede acest lucru, cu condiția să nu încaseze taxe de la părinți

Președintele Asociației Școlilor Particulare, Cristian Comșa, a cerut ca în proiectul legii educației aflat în dezbatere la Parlament să fie inclusă și o prevedere prin care statul să finanțeze și…
Vezi articolul

Olimpiade școlare 2023. Regulamente specifice de organizare, publicate de Ministerul Educației chiar și cu doar 3 zile înainte de o etapă județeană – cazul olimpiadei de chimie (documente)

Ministerul Educației (ME) a publicat pe edu.ro până vineri, 3 februarie, inclusiv, câteva din regulamentele specifice de organizare și desfășurare pentru olimpiadele și concursurile școlare 2022-2023 aprobate și anunțate de…
Vezi articolul

VIDEO Elevii relocați din Colegiul Pedagogic “Vasile Lupu” din Iași vor învăța în alte școli în perioada consolidării seismice a clădirii, chiar dacă părinții au protestat în fața primăriei. Luciana Antoci, șefa ISJ: Trebuie să înțelegem că nu există soluții alternative în acest moment

Inspectorul general școlar din Iași, Luciana Antoci, le transmite părinților elevilor Colegiului Pedagogic “Vasile Lupu” Iași, care au protestat în fața primăriei, nemulțumiți că elevii au fost mutați din unitatea…
Vezi articolul