INFOGRAFIC În lumea globalizată, școlile românești predau limbi străine, dar rămân în urmă la capitolul activități care ajută elevii să fie mai deschiși către alte culturi și să ia atitudine în problemele lumii – studiu

2.258 de vizualizări
Photo 155122032 © Dreamstime.com
Cât de pregătiți sunt elevii de acum, din școlile lumii, să facă față și să înțeleagă lumea globalizată, guvernată de schimburi economice, politice și culturale internaționale, dominată de diversitate și digitalizare și afectată de problemele migrației și cele de mediu? Un nou raport OECD, bazat pe datele PISA 2018, arată că cei mai multi dintre elevii lumii declară că au contact cu activități care să îi ajute în acest sens. În tabloul internațional, România figurează cu cifre ce par să fie împotriva curentului și, în privința conținutului educațional, tinde să rămână în urma majorității țărilor.

OECD a dat recent publicității o evaluare dedicată acestui subiect și arată că, în timpul evaluărilor PISA, elevii participanți au fost întrebați în chestiuni ce țin de “competența globală”. Majoritatea elevilor consideră că școlile lor au furnizat activități care să-i ajute în acest sens, într-un fel sau altul. Dar, la nivel global, există diferențe considerabile între națiuni, iar la nivelul țărilor există diferențe mari între elevii din medii avantajate și cei din medii dezavantajate. Cum stă România la acest capitol?

Activitățile școlare avute în considerare în evaluarea OECD

În PISA 2018, competența globală este definită ca o capacitate multi-dimensională ce cuprinde abilitățile de:

  • a examina probleme cu semnificație locală, globală sau culturală
  • a înțelege și a aprecia perspectivele și punctele de vedere ale altora, pe teme de interes internațional
  • a se implica în interacțiuni deschise, adecvate și eficiente cu alte culturi
  • a acționa pentru bunăstarea colectivă și dezvoltarea durabilă.

Raportul arată, între altele, că atitudinile și dispoziția elevilor pe teme legate de “”competență globală” sunt influentate semnificativ de numărul de activități de acest timp, în care se implică la școală. Acestea îi ajută cel mai mult să capete interes față de alte culturi, să cunoască probleme globale, să își formeze atitudini pe teme de interes global.

Contraste românești

Or, într-un clasament grafic al OECD, România figurează sub media Organizației și printre ultimele țări din raport, când vine vorba despre numărul de activități de învățare legate de competența globală, aplicate în școală.

  • De notat că acest raport nu este dominat de marile puteri economice ale lumii: cele mai multe astfel de activități sunt aplicate în școli din țări în curs de dezvoltare, precum Filipine, Indonezia sau Columbia, cu peste șapte astfel de activități raportate în medie în școli. România este, în acest clasament, aproape de coadă: pe locul al 13-lea (dintr-un total de 64 de țări), cu o medie de puțin peste cinci activități, într-o zonă a clasamentului dominată de sisteme educaționale puternice, din sisteme socio-economice deschise globalizării (Irlanda, Noua Zeelandă, Estonia, Scoția, Franța) dar și de sistemele unor regimuri autoritare (Ungaria, Rusia).
Sursa: Raport OECD
  • Același raport arată, totodată, că în majoritatea țărilor participante s-a constatat o diferențiere considerabilă între elevi, formarea competențelor globale: acestea e mult mai probabil să fie căpătate de elevii din medii defavorizate, decât cei din medii defaborizate, deoarece primii au acces școlar la mai multe tipuri de astfel de activități. Și aici, România, țară pentru care PISA 2018 a constatat diferențe majore între cei mai favorizați și cei mai defavorizați dintre elevi, România e împotriva curentului, balanța înclinând ușor în favoarea elevilor dezavantajați.
Sursa. Raport OECD
  • Notabil este și un grafic publicat separat, într-o analiză pe această temă, de directorul Directoratului pentru Educație al OECD Andreas Schleicher, grafic care plasează România în topul țărilor cu cei mai mulți elevi care învață cel puțin două limbi străine la școală (peste 95%, alături de Lituania, Polonia, Bulgaria și Estonia).
Sursa: Oecdedutoday.com

Analiza OECD arată că, pe măsură ce crește numărul de activități de învățare legate de competențele globale, crește și performanța elevilor în diverși indici relevanți. Cel mai mult crește interesul de a învăța despre alte culturi, apoi cunoașterea problemelor globale, se întărește atitudinea legată de probleme globale. Cresc considerabil și indicii legați de adaptabilitatea cognitivă, de privirea problemelor în perspectivă, iar mai puțin cresc indicii legați de conștientizarea comunicării interculturale și respectul pentru persoane reprezentând alte culturi. Cel mai puțin se schimbă, sub impactul numărului de activități de învățare pentru competențe globale, atitudinile față de imigranți.

În medie la nivel OECD, activitățile cele mai întâlnite, în școală, pentru întărirea competenței globale sunt:

  • Învățarea despre alte culturi
  • Învățarea despre soluționarea conflictelor cu alți colegi
  • Învățarea modului cum oameni din diverse culturi văd lucrurile și problemele diferit
  • Învățarea comunicării cu persoane provenind din alte medii
  • Participarea la discuțiile de clasă pe teme legate de evenimente globale
  • Învățarea despre interconectarea economiilor

Cel mai puțin sunt menționate activitățile:

  • consumul de știri, în timpul unor ore
  • participarea la evenimente școlare ce sărbătoresc diversitatea
Infografic OECD – Elevii și lumea interconectată
Sursa: OECD.org

Foto deschidere: Photo 155122032 © Andrii YalanskyiDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Laurențiu Baranga a recunoscut în fața procurorilor că și-a falsificat diploma de BAC și le cere “iertare instituţiilor cărora le-a creat un prejudiciu de imagine”: “a existat un moment în viața mea când am avut un moment de scăpare”

Laurențiu Baranga, fostul șef al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, a recunoscut în fața procurorilor că și-a falsificat diploma de bacalaureat, potrivit încheierii de ședință a Judecătoriei…
Vezi articolul
Cum sprijină guvernul britanic universitățile

G4Media.ro: Cum a ratat România startul testării pentru coronavirus/ 82 de aparate Real Time PCR zăceau nefolosite în laboratoare și centre de cercetare, în timp ce România prelucra doar 185 de teste pe zi

În România se găseau, la începutul crizei, mai multe echipamente pentru realizarea de teste pentru coronavirus, însă acestea au zăcut nefolosite în centre de cercetare sau universități. În cazul unor…
Vezi articolul

Este masca purtată de școlari la ore o soluție? Ce spun medicii infecționiști. Valeriu Gheorghiță: Nu este fezabil / Adrian Marinescu: Nu este un lucru realizabil / Măsurile esențiale: distanța între copii de 1,5 metri și grupe mici de elevi

Masca de protecție purtată permanent la ore de către școlarii din clasele primare este o măsură care poate fi susținută doar în teorie, însă în practică lucrurile vor sta cu…
Vezi articolul