Consumul de droguri în rândul tinerilor este asociat cu riscuri majore asupra sănătăţii fizice şi mintale, dar şi cu efecte precum abandonul şcolar şi marginalizarea, atenţionează specialiştii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), joi, cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, potrivit unui comunicat de presă.
Specialiştii afirmă că „opioidele, cum ar fi heroina sau fentanilul, pot conduce rapid la insuficienţă respiratorie letală, în special în caz de supradoză, iar stimulentele precum cocaina şi metamfetamina pot cauza infarct miocardic, hipertensiune severă şi aritmii chiar şi la persoane tinere fără antecedente cardiace”.
Conform sursei citate, o societate în care consumul este tolerat devine mai fragilă: cresc ratele criminalităţii, ale abandonului şcolar, ale violenţei domestice şi ale accidentelor rutiere.
La nivel individual, persoanele afectate se confruntă frecvent cu marginalizare, pierderea locului de muncă, destrămarea relaţiilor familiale şi excluziunea din comunitate/izolarea socială, iar la nivel macro impactul economic este semnificativ, reflectat în costuri indirecte pentru sistemul sanitar, justiţie, asistenţă socială şi pierderi de productivitate.
„Fie că eşti părinte, profesor, elev, prieten sau coleg poţi contribui la reducerea riscurilor, la promovarea unui stil de viaţă sănătos şi la salvarea unor vieţi. Prin informare corectă, susţinere empatică şi implicare activă, fiecare dintre noi poate deveni parte din soluţie. Prevenţia, educaţia şi accesul la servicii de tratament bazate pe dovezi ştiinţifice sunt esenţiale pentru limitarea acestui fenomen în creştere”, susţine INSP.
„În plan psihologic, consumul regulat de droguri este strâns legat de dezvoltarea dependenţei, caracterizată prin pierderea controlului, toleranţă crescută şi sevraj. Dependenţa nu este o lipsă de voinţă, ci o alterare a structurilor neuronale, care răpeşte libertatea de alegere şi capacitatea de autocontrol a individului. Consumul de droguri afectează profund şi sănătatea mintală. Studiile demonstrează o legătură bidirecţională între consumul de substanţe şi tulburările psihice, astfel consumul de droguri poate declanşa sau agrava tulburări mintale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de stres post-traumatic (PTSD) şi schizofrenia, în special la persoanele cu vulnerabilităţi genetice sau expuse la traume”, mai susţine INSP, potrivit sursei menționate.
Context: Bătălia cu drogurile, în planul național pentru siguranța școlară 2024-2027
Planul de acțiune privind prevenirea consumului de droguri din școli a fost una dintre măsurile decise în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 12 octombrie 2023. Alte măsuri au vizat implementarea planului pentru siguranța școlară, eliminarea lacunelor legislative și extinderea accesului la tratament și recuperare.
Școlile și liceele au fost obligate să desfășoare o activitate de prevenire a consumului de droguri în perioada 1-5 aprilie 2024 și să desemneze o persoană responsabilă cu implementarea activităților cât mai curând, a prevăzut în anul școlar precedent o adresă a Ministerului Educației.
Fosta ministră a Educației, Ligia Deca, a declarat la începutul lunii septembrie 2024 că „Școala Altfel” în anul școlar 2024-2025 „va avea ca temă prioritară prevenirea și reducerea faptelor de violență, a consumului de droguri, alcool și tutun și educația rutieră”, conform planului național de combatere a violenței școlare. Amintim că Ligia Deca a declarat încă din mai 2024 că își dorește ca „Școala altfel” din anul școlar 2024-2025 să fie axată pe siguranță rutieră.
- „În școli va fi desemnat un responsabil pentru implementarea acestor activități, iar școlile vor planifica activități de prevenire la cel puțin o clasă din fiecare unitate de învățământ preuniversitar”, a adăugat Ligia Deca.
Planul național de combatere a violenței școlare, care este aplicat în toate școlile începând de luni, 9 septembrie, include măsuri pentru prevenirea violenței școlare, formarea profesorilor și responsabilitățile școlilor și inspectoratelor.
În septembrie 2024, Agenția Națională Antidrog (ANA) i-a propus Inspectoratului școlar Buzău o serie de campanii și proiecte naționale legate de prevenirea consumului de alcool, tutun și droguri pentru profesori, părinți, elevi și studenți, dar și cursuri de educație juridică și rutieră la liceu. ANA a dar exemple de campanii și subiecte de discutat cu elevii, chiar și cu copiii de grădiniță în contextul prevenției și sugerează și un număr de ore care trebuie alocat acestor activități.
Cel mai recent, la alegerile prezidențiale 2024 (anulate), locuitorii din București au votat la referendumul special în proporție de peste 84% că sunt de acord cu un program de prevenire a consumului de droguri în școli, potrivit rezultatelor finale prezentate pe 25 noiembrie 2024 de G4Media.ro.
Ministrul Educației, Daniel David, a propus, la începutul anului, o abordare pe mai multe niveluri pentru combaterea consumului de droguri în rândul tinerilor, criticând atât lipsa de acțiune a profesorilor și consilierilor școlari, cât și pe cea a autorităților.
Potrivit lui Daniel David, lupta împotriva consumului de droguri în școli începe cu măsuri directe pentru a limita accesul la substanțe interzise. „Ministerul [Educației și Cercetării], școala, împreună cu Ministerul de Interne trebuie să controleze prezența celor care vând droguri și care oferă astfel de lucruri în jurul școlii”, a declarat el. Acest nivel de acțiune trebuie completat de prevenția în școală, unde profesorii și consilierii trebuie formați pentru a recunoaște și a interveni în cazurile în care elevii manifestă comportamente asociate consumului.
În ceea ce privește intervenția în cazurile deja identificate, ministrul subliniază importanța orientării rapide a elevilor către servicii de psihoterapie și tratamente medicale. „Foarte multe servicii de acest tip există, dar ele trebuie să fie bazate pe dovezi, să fie eficiente”, a spus acesta, adăugând că nu orice intervenție psihologică sau tratament medical este adecvat. În plus, el consideră esențială educația continuă a elevilor și a personalului școlar, pentru a înțelege consecințele consumului și a reduce presiunea exercitată de tentațiile din jurul școlilor.
Alexa Stănescu
G4Media.ro
Redacția
Diana Ghimiși