Mai mulți inspectori școlari din Constanța au primit sume între 200 și aproape 500 de lei pe lună, bani pentru decontarea navetei, timp de trei ani, în perioada 2022-2025, reiese din raportul Corpului de Control al Ministerului Educației, obținut de Edupedu.ro. Raportul menționează că „inspectorii școlari nu beneficiază de decontarea cheltuielilor cu naveta”, ceea ce înseamnă că ar fi beneficiat de sume în mod ilegal. Amintim, Corpul de Control (CC) al Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a dispus sesizarea DNA și a altor instituții de control și urmărire penală, după ce a constatat „nereguli grave în evidența contabilă a Inspectoratului Școlar Județean Constanța”, cu un prejudiciu estimat la 35.200.695 lei. Inspectorul școlar general Sorin Mihai nu mai este în funcție, fiind înlocuit de la începutul lunii februarie de Claudia Portase.
Pe lângă gravele nereguli financiare descoperite de Corpul de Control al Ministerului Educației la Inspectoratul Școlar Constanța, au ieșit la iveală și alte neclarități legate de bani.
Mai mulți inspectori școlar care nu locuiesc în oraș au primit decont pentru navetă, sume lunare între 200 și aproape 500 de lei. Asta deși, „inspectorii școlari nu beneficiazã de decontarea cheltuielilor cu naveta deoarece sunt plătiți de către Inspectoratele Școlare Județene”, nu sunt unități de învătământ preuniversități, finanțate de la bugetul local, precizează raportul Ministerului Educației.
Raportul publică suma integrală și defalcată pe luni și ani școlari dar nu menționează câți inspectori au beneficiat de aceste sume, timp de 3 ani.
Unele sume sunt identice de la o lună la alta dar numărul de beneficiari nu este:
- în anul școlar 2022-2023 au fost 62 de plăți – suma totală 23.340 de lei
- în anul școlar 2023-2024 au fost 84 de plăți – suma totală 31.082 de lei
- în anul școlar 2024-2025 au fost 41 de plăți – suma totală 15.315 lei
Din Nota de relații nr. 34/3.12.2025 completatã de către d-na contabil rezultă că, în anii școlar 2022-2023, 2023-2024 și 2024-2025, inspectorii școlari din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța care nu care nu dețin locuințã în localitatea unde au postul au beneficiat de la bugetul de stat de decontarea cheltuielilor cu efectuarea navetei.
Plățile efectuate în cei 3 ani școlari au fost următoarele:
„Așa cum rezultă din tabelele de mai sus, valoarea totală a sumelor decontate de la
bugetul de stat, inspectorilor școlari din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța,
reprezentând cheltuieli cu naveta cadrelor didactice, în anii școlari 2022-2023, 2023-2024 si 2024-2025 este de: 23.340 lei + 31.082 lei + 15.315 lei = 69.737 lei.”
„D-na a declarat în Nota de relații nr. 34/3.12.2025 că „pentru plățile efectuate în lunile aprilie si mai 2024 (aferente lunilor martie și aprilie 2024) momentan am constatat că documentele s-au rătăcit, având în vedere cã s-au scos din dosare, calculul l-am făcut conform pontajului”.
Concluzii ale raportului privind naveta inspectorilor
„În opinia noastră, inspectorii școlari nu beneficiazã de decontarea cheltuielilor cu naveta
deoarece sunt plătiți de către Inspectoratele Școlare Județene, care sunt, servicii publice
deconcentrate ale Ministerului Educației”, nu sunt unități de învățământ preuniversitar, finanțate de la bugetul local.
Se constată nerespectarea prevederilor:
- art. 2 din Normele metodologice din 15 iulie 2015 privind decontarea cheltuielilor pentru naveta la și de la locul de muncã a cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar din învătământul preuniversitar de stat aprobate prin HG 569/201568 prevede că sursa de finanțare pentru decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice o reprezintă bugetul local:
„ (1) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a cuprinde în bugetul local sume destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei beneficiarilor din învățământul preuniversitar de stat, din unitățile de învățământ special și din centrele de resurse si asistențã educaționalã, care nu dispun de locuințã în localitatea unde este situatã unitatea de învătământ la care au postul.
(2) Sumele destinate navetei beneficiarilor prevăzuti la alin. (1) se asigurã din veniturile proprii ale bugetelor locale si din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale”.
Cine beneficiază de plata navetei, potrivit legii Educației
Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 prevede la art. 127 lit. k că autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea de a asigura decontarea cheltuielilor de navetă pentru personalul didactic și auxiliar, indiferent de localitatea în care își desfășoară activitatea. În prezent din cauza ordonanței trenuleț din 2024, mulți primari refuză să plătească naveta profesorilor.
Informații de context
Raportul Corpului de Control al MEC arată o delapidare în formă continuată de peste 7 milioane de euro la Inspectoratul Școlar Județean Constanța. Instituția a sesizat DNA și pentru elemente ale infracțiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu.
În urma acestui raport, șeful ISJ, Mihai Sorin, și-a dat demisia.
Corpul de Control (CC) al Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a dispus sesizarea DNA și a altor instituții de control și urmărire penală, după ce a constatat „nereguli grave în evidența contabilă a Inspectoratului Școlar Județean Constanța”, cu un prejudiciu estimat la 35.200.695 lei, arată raportul CC obținut la solicitarea Edupedu.ro.
Potrivit raportului, echipa de control dispune „Sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), având în vedere faptul că, în perioada 2012-2025, s-au constatat nereguli grave în evidența contabilă a Inspectoratului Școlar Județean Constanța, prejudiciul estimat fiind de 35.200.695 lei”.
Documentul precizează că „Raportul de control va fi înaintat Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Cu această ocazie se va solicita efectuarea unei cercetări pentru stabilirea răspunderii penale și recuperarea prejudiciului produs instituției publice, deoarece fapta implică funcționari publici, prejudiciul estimat este mai mare de 200.000 lei”.
Faptele sunt considerate susceptibile de a întruni elementele constitutive ale mai multor infracțiuni: „delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual, uzurparea funcției, abuz în serviciu și/sau neglijență în serviciu”.
Raportul consultat de Edupedu.ro arată că, în perioada 2012-2025, „un număr total de 792 CEC-uri, în valoare totală de 35.200.695 lei, decontate de către Trezoreria Constanța personalului de la Inspectoratul Școlar Județean Constanța NU au fost înregistrate în Registrul de casă al Inspectoratului Școlar Județean Constanța, nici în contul 5311 ‘Casa în lei’”. Mecanismul este explicat aici
Foto: © Aaron Amat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Delapidare în formă continuată de peste 7 milioane de euro la Inspectoratul Școlar Județean Constanța, cu mod de lucru descoperit și explicat de Corpul de Control al Ministerului Educației / Instituția sesizează DNA și pentru elemente ale infracțiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu / Raportul după care șeful ISJ, Mihai Sorin, și-a dat demisia
Peste 2 milioane de lei pe an, timp de 13 ani în schema CEC-urilor de Constanța. La cine au ajuns banii ISJ, cine nu a știut și cine nu a vrut să știe?
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
Redacția
Mihai Peticilă
5 comments
Am participat la patru concursuri naționale organizate de Ministerul Educației în 2015, mai iulie și 2016, iunie, septembrie, și am văzut din interior cum funcționează sistemul. Ba mai mult, am avut naivitatea să cred că nu e adevărat ce văd, prietenii strâns legate și găști de inspectori școlari din ISJ Constanța așteptau pe holurile ministerului finalizarea probei de CV, a probelor scrise, să-și susțină colegii de birou, de la resurse umane, împreună cu Monica Anisie, președinta comisiei de concurs organizat la nivel național de Ministerul Educației. În timp ce unii candidați susțineau probe la București, ca subsemnata, în teritoriu se făceau deja numiri provizorii și se modificau organigrame (de la doi generali adjuncți la trei, cum a făcut Răducu Popescu), pentru a acomoda persoane deja agreate, fără să fi susținut vreodată vreun concurs. Aceleași „găști” le văd și în liceul Economic Virgil Madgearu, una mai mică căreia directoarea îi spune „… suntem un grup de profesori care ‘lucrăm’ la imaginea liceului…”. Au lucrat până au prăbușit -o cu angajarea contabilei ISJ Constanța care timp de doi ani școlari a primit salariul cadou fără să presteze muncă. Ani la rând, funcțiile de conducere au fost ocupate prin numiri temporare succesive, PSD/PNL, nu prin competiții reale și transparente, nu prin muncă și efort. Când regula devine excepția, iar provizoratul devine permanent, vulnerabilitățile sistemului sunt inevitabile. Educația are nevoie de meritocrație autentică, nu de rotație politică prin compartimentele ISJ. Când politicul conduce, valorile pierd iar consecințele se plătesc în timp. De peste 20 de ani funcțiile de conducere în ISJ Constanța au fost influențate politic, nu ocupate pe criterii de merit. Iar rezultatele unui astfel de sistem se văd astăzi când e fragil, consecințele grave. Consecințele se văd nu doar la nivelul inspectoratelor, ci și în unități școlare, la Liceul Economic Virgil Madgearu, unde decizii manageriale discutabile rămân nesancționate de către noul inspector general Portase. În cazul meu, s-a ajuns la emiterea unei sancțiuni disciplinare fără audiere, iar mecanismele de control, prin inspectoarele ITP, nu au intervenit pentru a corecta această situație argumentând că „… funcția primează… cuvântul directorului are greutate în fața profesorului și nu mai este nevoie de audit și discuții în catedra economic, de declarații ale responsabilului de catedră sau ale altor cadre care au pus bazele acestui liceu, cu vechime în aceiași unitate de 20-23 de ani.. e suficientă corespondența cu directorul ..”. Când procedurile nu sunt respectate, mesajul transmis în sistem este unul profund greșit. Educația are nevoie de legalitate, responsabilitate, nu de protejarea funcțiilor. Când conducerea este rezultatul unor numiri repetate, nu al meritului, apar vulnerabilități în lanț. Iar când decizii disciplinare sunt emise de directori care promovează un management defectuos, denigrarea, incitarea la ură și dușmănie, la petiții cu conținut mincinos, fără respectarea dreptului la apărare, iar instituțiile superioare validează astfel de practici, problema nu mai este individuală, ci sistemică.
Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind posibile nereguli financiare în perioada 2012–2026 la nivelul Inspectoratul Școlar Județean Constanța, considerăm necesară o verificare instituțională completă și independentă, care să clarifice:
1. Decontările, diurnele și alte cheltuieli bugetare, verificarea legalității și oportunității acestora; analiza documentelor justificative și a circuitului financiar; stabilirea eventualelor prejudicii și a persoanelor responsabile, dacă se constată abateri.
2. Norma de muncă a inspectorilor școlari (8 ore/zi), verificarea respectării programului și a fișei postului; corelarea activității efective cu salarizarea acordată; analiza eventualelor suprapuneri între activitatea ISJ și alte activități academice.
3. Situația doctoratelor obținute de persoane aflate în funcții de conducere, îndrumare și control, verificarea respectării regimului de studii (concedii de studii, fără plată, după caz); analiza modului în care a fost asigurată separarea dintre timpul de serviciu și activitatea academică; sesizarea organismelor competente pentru verificarea originalității lucrărilor, dacă există suspiciuni. În măsura în care, în urma unor verificări oficiale, s-ar constata abateri disciplinare; prejudicii aduse bugetului public; incompatibilități sau încălcări ale regimului funcției publice; se impune aplicarea prevederilor legale privind răspunderea disciplinară și patrimonială, precum și reevaluarea eventualelor beneficii acordate în perioada analizată (inclusiv gradații de merit, dacă este cazul). Nu este vorba despre etichetări sau condamnări publice, ci despre necesitatea unui control instituțional riguros, proporțional cu gravitatea informațiilor apărute. Transparența, auditul extern și aplicarea uniformă a legii sunt singurele instrumente care pot restabili încrederea în funcționarea instituției. Este dureros pentru cei care au obținut un doctorat prin muncă reală, cu ani de studiu, efort personal și cheltuieli suportate din fonduri proprii, să vadă că imaginea titlului academic este afectată de suspiciuni sau controverse din sistem. Un doctorat autentic înseamnă cercetare, rigoare științifică și sacrificiu personal, nu un avantaj de funcție. Tocmai de aceea, pentru a proteja valoarea titlului și respectul față de cei care au muncit corect, este necesar ca orice suspiciune privind obținerea sau exercitarea beneficiilor aferente doctoratului să fie verificată de instituțiile competente. Doar prin clarificare și aplicarea uniformă a legii se poate face diferența între merit real și eventuale abateri. Cei care au muncit cinstit nu trebuie să suporte consecințele erodării încrederii produse de alții. În mod firesc, o astfel de analiză ar trebui să includă și situația domnului Sorin Mihai, ca parte a unei evaluări generale, nu ca excepție. Cei care au obținut doctoratul prin muncă reală, cu ani de cercetare și efort personal, merită ca titlul lor să nu fie pus sub semnul întrebării din cauza unor suspiciuni neclarificate în spațiul public. Transparența protejează atât instituția, cât și persoanele care au acționat corect.
Cazul prezentat ridică o problemă care nu poate fi tratată ca o situație izolată. Dacă, potrivit raportului Corpului de Control, inspectorii școlari nu sunt eligibili pentru decontarea navetei în baza cadrului legal aplicabil personalului didactic din unitățile de învățământ, atunci se impune o verificare la nivel național.
Ministerul Educației ar trebui să analizeze, pentru ultimii cinci ani, dacă în alte inspectorate școlare județene s-au decontat cheltuieli de navetă pentru:
– inspectori școlari,
– inspectori școlari generali,
– inspectori școlari generali adjuncți.
Nu este vorba despre culpabilizarea automată a unor persoane, ci despre clarificarea aplicării unitare a legii și despre protejarea bugetului public.
Practicile administrative neunitare generează inechitate, vulnerabilități financiare și, ulterior, riscuri juridice atât pentru ordonatorii de credite, cât și pentru beneficiari.
Transparența și controlul intern nu trebuie activate doar în situații mediatizate, ci aplicate preventiv, uniform și obiectiv în toate structurile subordonate.
Dacă există o interpretare diferită a cadrului normativ, aceasta trebuie clarificată public. Dacă nu, atunci se impune recuperarea sumelor plătite nelegal și corectarea procedurilor pentru viitor.
Aplicarea legii trebuie să fie consecventă — nu selectivă!
Ăștia se credeau beneficiari ai educației. Păi…beneficiar e elevul, taică!
Se fac că nu știu legile dar când te duci la un concurs vor să le știi tu mai bine ca Monitorul Oficial.
Pfiu, ce penali în formă continuată!
Dincolo de ancheta penală care va stabili răspunderi individuale, rămâne o întrebare de sistem:
Inspectorul școlar general este ordonator secundar de credite. Atribuțiile sale trebuie clar definite prin lege, contract de management și fișă a postului emisă de Ministerul Educației.
În absența unei fișe de post clare și actualizate, responsabilitatea managerială devine difuză, iar delimitarea atribuțiilor între conducere și compartimentul financiar poate fi afectată.
De asemenea, relația dintre Direcția Economică a Ministerului Educației și compartimentele financiar-contabile din inspectorate trebuie să fie una de control metodologic și legalitate, nu de influență informală.
Într-un sistem sănătos, contabilii-șefi răspund profesional și legal în fața instituției în care activează și a legii, nu în baza unor relații personale sau ierarhii informale.
Dacă mecanismele de control nu au funcționat timp de 13 ani, întrebarea nu este doar „cine a luat banii?”, ci și „cine a organizat sistemul astfel încât să permită această vulnerabilitate?”.
Răspunsul nu poate fi doar penal. El este și administrativ, și sistemic.