Două experimente realizate în universități americane au ajuns la rezultate aparent contradictorii privind efectele inteligenței artificiale asupra învățării. Un studiu publicat în octombrie 2026, realizat pe aproape 2.400 de studenți de la Universitatea din Maryland, arată că grupele care au primit acces la un asistent AI au obținut, în anumite comparații, note mai mici și au participat mai puțin la activitățile educaționale online. În schimb, un experiment realizat la Universitatea Harvard și publicat în 2025 în revista Scientific Reports a constatat că studenții care au învățat cu un tutore AI special conceput pentru activități educaționale au progresat de peste două ori mai mult decât cei care au participat la lecții de învățare activă în clasă.
Diferența esențială dintre cele două cercetări este modul în care a fost utilizată inteligența artificială. În primul experiment, studenții au primit acces la un asistent virtual, dar numai aproximativ 15% l-au folosit. În al doilea, AI a fost integrată într-o activitate de învățare structurată, cu exerciții, explicații și feedback adaptate răspunsurilor fiecărui student. Cele două cercetări nu demonstrează că AI este, în sine, benefică sau dăunătoare învățării, dar ridică o întrebare importantă pentru școli și universități: este suficient să le oferi elevilor și studenților acces la inteligența artificială sau contează modul în care profesorii integrează aceste instrumente în activitățile educaționale?
Experimentul din Maryland: note mai mici și participare redusă la activitățile online
Studiul publicat în octombrie 2026 în seria EdWorkingPapers a Annenberg Institute, Brown University, a fost realizat la Universitatea din Maryland, pe parcursul unui semestru, cu participarea a 2.379 de studenți și 30 de cadre universitare, din mai multe domenii de studiu.
Profesorii au fost repartizați aleatoriu în două categorii: unii au primit acces la un asistent AI integrat în platforma educațională, iar ceilalți au continuat activitățile fără acest instrument. Asistentul, bazat pe GPT-4o, putea oferi explicații, răspunsuri la întrebări și sprijin pentru pregătirea examenelor, folosind materialele selectate de profesori.
În analiza a 1.353 de studenți care urmau exact aceleași discipline, cercetătorii au constatat că grupele cu acces la AI au obținut note finale mai mici, în medie cu 4,12 puncte pe o scară de la 0 la 100. Diferența a fost semnificativă statistic. În analiza tuturor participanților, diferența estimată a fost de 2,88 puncte, dar nu a atins pragul convențional de semnificație statistică de 5%.
Studenții din grupele cu acces la AI au avut și o activitate mai redusă pe platforma universității: în analiza grupelor care studiau aceeași disciplină, cercetătorii au estimat cu aproximativ 721 de vizualizări mai puțin ale paginilor cursurilor și cu 7,2 zile active mai puțin. Nu au fost însă identificate diferențe semnificative în proporția temelor predate sau a celor predate la timp.
Un rezultat important este că numai 14,63% dintre studenții care au primit acces la asistentul AI l-au utilizat cel puțin o dată. Dintre aceștia, aproximativ 40% au avut o singură sesiune de interacțiune.
Analiza celor 3.460 de solicitări adresate asistentului a arătat că 73,8% urmăreau obținerea unor răspunsuri directe, explicații sau soluții, în timp ce numai 0,7% vizau feedback asupra unor rezolvări realizate anterior de studenți.
Experimentul Harvard: progrese de peste două ori mai mari cu un tutore AI construit pe principii pedagogice
Rezultate diferite au fost obținute într-un studiu realizat la Universitatea Harvard, publicat în 2025 în revista științifică Scientific Reports.
Experimentul a inclus 194 de studenți de la un curs introductiv de fizică, care au parcurs două lecții, în săptămâni consecutive. Fiecare student a experimentat atât învățarea cu un tutore AI, cât și o lecție desfășurată în clasă, prin metode de învățare activă.
Studenții care au lucrat cu AI au obținut un scor median de 4,5 puncte la testele administrate după lecții, comparativ cu 3,5 puncte pentru cei care au participat la activitățile din clasă. Raportat la nivelul inițial al cunoștințelor, progresul median a fost de peste două ori mai mare în condiția AI, diferența fiind semnificativă statistic.
În plus, studenții au petrecut un timp median de 49 de minute învățând cu AI, față de aproximativ 60 de minute în clasă, și au raportat niveluri mai ridicate de implicare și motivație.
Spre deosebire de un chatbot obișnuit, tutorele AI de la Harvard a fost construit special pentru învățare. Profesorii au organizat conținuturile în etape, au pregătit soluții detaliate pentru reducerea erorilor și au proiectat sistemul astfel încât să ofere explicații și feedback personalizat, în funcție de răspunsurile studenților.
Cercetătorii au urmărit ca studenții să parcurgă activ problemele, nu doar să primească răspunsuri. Sistemul permitea fiecăruia să avanseze în propriul ritm, să revină asupra explicațiilor și să primească sprijin atunci când întâmpina dificultăți.
Autorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că AI ar trebui să înlocuiască profesorii. Ei propun utilizarea acestor instrumente pentru pregătirea individuală a studenților, astfel încât timpul petrecut la clasă să poată fi dedicat rezolvării unor probleme complexe, proiectelor și colaborării.
De ce rezultatele nu se contrazic neapărat și ce limite au cele două cercetări
Cele două experimente au analizat intervenții diferite și au măsurat rezultate distincte. În Maryland, cercetătorii au evaluat efectele oferirii accesului la AI pe parcursul unui semestru, prin notele finale și activitatea pe platforma educațională. La Harvard, au măsurat progresul imediat al cunoștințelor după două lecții în care studenții au folosit efectiv un tutore AI.
Studiul din Maryland are avantajul unui eșantion mai mare și al unei perioade mai lungi de observație, dar nu poate stabili efectul utilizării individuale a asistentului, deoarece aproximativ 85% dintre studenții care au primit acces nu l-au folosit. În plus, participanții puteau utiliza și alte instrumente AI, inclusiv ChatGPT sau Gemini.
Experimentul Harvard a fost mai controlat, dar a inclus numai 194 de studenți, dintr-un singur curs de fizică, și a evaluat două lecții. Cercetătorii nu au verificat dacă avantajele observate s-au menținut pe termen lung sau dacă s-ar reproduce la alte discipline și categorii de studenți.
O altă diferență privește statutul publicațiilor: studiul Harvard a fost publicat într-o revistă științifică evaluată de specialiști, în timp ce cercetarea Maryland este disponibilă ca document de lucru (working paper), fără ca publicarea în această serie să echivaleze cu evaluarea unei reviste (peer review).
Rezultatele sunt compatibile cu ipoteza că modul de integrare pedagogică a AI influențează învățarea, dar nu demonstrează că acesta explică, singur, diferențele dintre cele două experimente.
Foto: © Vasyl Dolmatov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
