Parlamentul Australiei a adoptat în 2024 o lege care introduce o vârstă minimă obligatorie de 16 ani pentru utilizarea anumitor platforme de social media. Actul normativ, ”Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Act 2024”, modifică Legea siguranței online din 2021 și creează un mecanism juridic prin care marile platforme digitale sunt obligate să împiedice copiii sub acest prag de vârstă să aibă conturi. Edupedu.ro a analizat legea în forma adoptată de cele două Camere ale Parlamentului australian și explică, pas cu pas, cum funcționează interdicția.
Legea nu pornește de la ideea unei interdicții generale a internetului pentru copii și nu sancționează comportamentul minorilor sau al părinților. Scopul este formulat explicit în textul noii părți introduse în Online Safety Act 2021: „obiectivul acestei părți este reducerea riscului de vătămare pentru utilizatorii supuși restricției de vârstă, generat de anumite tipuri de platforme de social media”.
Prin urmare, legiuitorul australian tratează rețelele sociale ca pe un factor de risc specific, nu ca pe un simplu mediu de comunicare. Accentul este pus pe efectele nocive asociate modului de funcționare al acestor platforme, nu pe conținutul de pe platformele sociale în ansamblu.
Legea definește clar categoria de utilizatori vizați. Un „utilizator supus restricției de vârstă” este „un copil australian care nu a împlinit vârsta de 16 ani”. Pragul este unul ridicat în comparație cu alte inițiative similare din Europa și stabilește o linie juridică netă: sub 16 ani, accesul la rețelele sociale vizate de lege nu este permis.
Important este că legea nu introduce excepții pe baza consimțământului parental și nu face diferențe între copiii mai mici sau adolescenți. Regula este una generală și se aplică tuturor minorilor sub acest prag.
- Potrivit unei analize BBC, Guvernul australian și-a justificat decizia prin impactul negativ al rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților, în special prin mecanismele de design care încurajează petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranelor și expunerea la conținut dăunător. Un studiu comandat de autorități în 2025 a arătat că 96% dintre copiii cu vârste între 10 și 15 ani foloseau rețele sociale, iar șapte din zece fuseseră expuși la conținut nociv, inclusiv materiale misogine, violente sau care promovau tulburări de alimentație și suicid.
- Potrivit aceluiași studiu, unul din șapte copii a raportat comportamente de tip grooming din partea adulților sau a unor utilizatori mai mari, iar peste jumătate au spus că au fost victime ale hărțuirii online. Aceste date au fost folosite de guvern pentru a susține necesitatea unei intervenții legislative ferme, dincolo de apelurile la responsabilitatea părinților sau la autoreglementarea platformelor.
- În prezent, platforme precum Facebook, Instagram, Snapchat, Threads, TikTok, X, YouTube, Reddit, precum și platformele de streaming Kick și Twitch sunt incluse în aplicarea interdicției, potrivit esafety.gov.au. Autoritățile au evaluat platformele în funcție de trei criterii principale, care se regăsesc și în definițiile din lege: scopul principal de interacțiune socială, posibilitatea de interacțiune între utilizatori și posibilitatea de a publica conținut, mai scrie BBC.
- Servicii precum YouTube Kids, Roblox, Google Classroom, Pinterest, Messenger sau WhatsApp nu au fost incluse, fiind considerate neeligibile pe baza acestor criterii. De asemenea, copiii sub 16 ani pot în continuare să acceseze conținut online care nu necesită crearea unui cont, ceea ce a generat critici legate de eficiența reală a măsurii, conform aceleiași surse citate.
Analiza Edupedu.ro: Ce prevede legea din Australia privind accesul minorilor la rețele online. Legea nu îi pedepsește pe copii sau părinți
Un element esențial al mecanismului este faptul că legea nu sancționează copiii sau părinții. Interdicția nu funcționează prin amenzi aplicate familiilor și nici prin răspundere penală sau contravențională pentru minori. În schimb, întreaga responsabilitate este mutată asupra platformelor de social media, care devin subiectele directe ale obligațiilor legale și ale sancțiunilor.
Legea nu enumeră explicit aplicații precum TikTok, Instagram sau Facebook. În schimb, introduce o definiție juridică a „platformei de social media supuse restricției de vârstă”, bazată pe funcțiile și scopul serviciului.
Potrivit legii, este vizat un serviciu electronic al cărui scop unic sau semnificativ este „facilitarea interacțiunii sociale online între doi sau mai mulți utilizatori”, care permite utilizatorilor „să interacționeze unii cu alții” și „să publice conținut”.
- Textul precizează explicit că interacțiunea socială online nu include, de exemplu, interacțiunea de afaceri, iar publicitatea sau generarea de venituri nu sunt criterii relevante pentru încadrarea unui serviciu în această categorie.
Prin această formulare, legea nu creează o listă rigidă de aplicații interzise, ci un cadru flexibil, care permite includerea sau excluderea unor servicii în funcție de modul lor de funcționare.
Obligația-cheie: platformele trebuie să prevină existența conturilor în cazurile în care se aplică restricția de vârstă
Piatra de temelie a întregului mecanism este obligația impusă furnizorilor de platforme. Legea stabilește că „un furnizor al unei platforme de social media supuse restricției de vârstă trebuie să ia măsuri rezonabile pentru a preveni ca utilizatorii supuși restricției de vârstă să aibă conturi”.
Formularea este importantă din două motive:
- obligația nu este una pur formală, ci vizează rezultatul – copiii sub 16 ani nu trebuie să aibă conturi;
- legea nu spune exact ce măsuri trebuie luate, ci vorbește despre „măsuri rezonabile”, care urmează să fie detaliate ulterior prin ghiduri elaborate de autoritatea de reglementare.
Această abordare lasă platformelor libertatea de a-și alege soluțiile tehnice, dar le face responsabile pentru eficiența lor.
Dacă o platformă nu ia măsuri rezonabile și permite copiilor sub 16 ani să aibă conturi, legea prevede sancțiuni civile severe. Textul stabilește o amendă de „30.000 de unități de penalizare” pentru fiecare încălcare.
- În sistemul juridic australian, valoarea unei unități de penalizare este stabilită separat și poate duce, în cazul companiilor mari, la amenzi de ordinul zecilor de milioane de dolari australieni. Astfel, interdicția nu este una simbolică, ci susținută de un risc financiar real pentru platforme.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale interdicției este modul în care platformele pot verifica vârsta utilizatorilor. Deși obligă companiile să împiedice accesul copiilor sub 16 ani, legea australiană introduce, în același timp, interdicții clare privind tipurile de date care pot fi colectate în acest scop.
Textul prevede explicit că un furnizor de platformă „nu trebuie să colecteze informații” pentru respectarea obligației de vârstă „dacă informațiile sunt de un tip stabilit prin norme legislative”. Cu alte cuvinte, legea pornește de la premisa că verificarea vârstei nu justifică, automat, colectarea oricărui tip de date personale.
Interdicția expresă: fără buletine și fără identitate digitală
Legea merge mai departe și stabilește ce nu au voie să facă platformele. Furnizorii „nu trebuie să colecteze materiale de identificare emise de autorități publice” și „nu trebuie să utilizeze un serviciu acreditat de identitate digitală”, atunci când scopul este respectarea pragului de vârstă.
Aceasta înseamnă că platformele nu pot cere buletinul, pașaportul sau utilizarea unei identități digitale guvernamentale pentru a verifica dacă un utilizator are peste 16 ani. Interdicția este una explicită și face parte din arhitectura centrală a legii.
Prin această prevedere, Australia exclude din start un model de control bazat pe documente oficiale, considerat disproporționat și riscant din punctul de vedere al protecției datelor.
Ce pot face totuși platformele
Legea nu lasă însă platformele fără nicio opțiune. Textul introduce o excepție clar formulată: interdicția privind documentele de identitate nu se aplică dacă furnizorul „oferă mijloace alternative” prin care o persoană poate demonstra că nu este un utilizator sub 16 ani, cu condiția ca aceste mijloace „să fie rezonabile în circumstanțele date”.
Legea nu enumeră aceste mijloace alternative și nu le definește tehnic. Prin această formulare, responsabilitatea este din nou transferată platformelor, care trebuie să găsească soluții tehnice ce respectă simultan două condiții: să fie eficiente și să nu implice colectarea de date excesive.
Cum sunt protejate datele colectate
Pentru datele care totuși sunt colectate în procesul de verificare a vârstei, legea introduce reguli stricte de utilizare și păstrare. Informațiile pot fi folosite exclusiv „în scopul pentru care au fost colectate”, adică pentru stabilirea vârstei utilizatorului.
După utilizare, furnizorul „trebuie să distrugă informațiile”. Textul merge până la a preciza că nerespectarea acestei obligații „este considerată o ingerință în viața privată a persoanei”, ceea ce activează mecanismele de sancționare din legislația generală privind protecția datelor.
Prin această formulare, protecția vieții private nu este tratată ca un principiu abstract, ci ca o obligație juridică concretă, cu consecințe clare.
Autoritatea de reglementare în domeniu poate să controleze respectarea legii
Aplicarea interdicției nu este lăsată exclusiv la latitudinea platformelor. Legea conferă competențe extinse Comisarului pentru Siguranță Online, autoritatea de reglementare în domeniu. Acesta poate solicita informații de la furnizori dacă există motive rezonabile să creadă că acestea sunt relevante pentru respectarea obligațiilor legale.
De asemenea, Comisarul poate face publice, pe site-ul instituției, notificări privind încălcarea legii de către platforme, introducând un mecanism de presiune reputațională, pe lângă cel financiar.
Când intră efectiv în vigoare interdicția
Deși legea a fost adoptată în noiembrie-decembrie 2024, obligația principală de a preveni accesul copiilor sub 16 ani nu s-a aplicat imediat. Textul prevede că data exactă de la care această obligație devine efectivă este stabilită ulterior de ministru, printr-un act oficial. Interdicția a intrat în vigoare pe 10 decembrie 2025.
Legea impune însă o limită clară: această dată „nu trebuie să fie mai târziu de 12 luni” de la intrarea în vigoare a secțiunii respective. Mai mult, obligația se aplică nu doar conturilor create după acel moment, ci și „conturilor existente”, ceea ce înseamnă că platformele trebuie să gestioneze și situația utilizatorilor sub 16 ani care aveau deja conturi active.
Un element important al arhitecturii legislative este faptul că mecanismul nu este considerat definitiv. Legea prevede că, „în termen de doi ani” de la intrarea în vigoare a obligației privind vârsta minimă, ministrul trebuie să dispună realizarea unei evaluări independente a modului în care funcționează întregul sistem.
Această evaluare trebuie să analizeze eficiența măsurilor, impactul asupra utilizatorilor și adecvarea garanțiilor privind viața privată. Raportul rezultat trebuie prezentat Parlamentului, ceea ce deschide posibilitatea ajustării sau revizuirii legii în funcție de rezultate.
DOCUMENT DESCARCĂ Legea în forma adoptată de cele două camere ale Parlamentului din Australia:
Informații de context
Interdicția adoptată de Australia privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o mișcare mai amplă, aflată în plină accelerare la nivel european. Grecia a anunțat recent că intenționează să interzică accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare, autoritățile de la Atena lucrând deja la implementarea unor sisteme de verificare a vârstei care ar putea fi activate imediat după anunțul oficial al premierului. Ministrul grec al Guvernanței Digitale, Dimitris Papastergiou, a declarat că instituțiile sunt pregătite să aplice măsura chiar din prima zi și a susținut că Grecia este, în prezent, singura țară din Europa care a pus efectiv în practică recomandările comune europene privind verificarea vârstei utilizatorilor pe platformele digitale.
Modelul grec se bazează pe infrastructură digitală guvernamentală deja existentă, precum aplicația Kids Wallet, destinată controlului parental, și aplicația Wallet, prin care vârsta utilizatorilor va fi verificată direct pe platforme. Papastergiou a indicat că Franța ar urma să fie pregătită pentru un sistem similar în următoarele luni, în timp ce alte state europene ar putea opta pentru soluții mai simple, inspirate din legislația australiană.
Australia a fost prima țară care a adoptat o lege de acest tip, actul normativ intrând în vigoare pe 10 decembrie, iar autoritatea australiană pentru siguranță online a anunțat că, de la aplicarea legii, a aprobat eliminarea a 4,7 milioane de conturi ale utilizatorilor sub vârsta legală. Conform legislației, platforme precum Facebook, Instagram, YouTube, TikTok, Snapchat, Reddit și X, dar și Kick și Twitch, sunt obligate să blocheze accesul adolescenților sub 16 ani.
Și Spania a anunțat că va introduce rapid o interdicție similară. Premierul Pedro Sánchez a declarat că adolescenții sub 16 ani nu vor mai avea acces la rețelele sociale, măsura fiind una dintre acțiunile guvernului împotriva marilor platforme digitale. Sánchez a descris mediul online ca pe un „spațiu al dependenței, abuzurilor, pornografiei, manipulării și violenței” și a afirmat că statul nu mai poate accepta ca minorii să navigheze singuri într-un astfel de spațiu.
- Guvernul spaniol ia în calcul inclusiv modificări legislative care să permită tragerea la răspundere penală a conducerii platformelor în cazul în care conținutul ilegal sau instigator la ură nu este eliminat, deși lipsa unei majorități parlamentare stabile ar putea întârzia adoptarea măsurilor.
În România, discuțiile sunt abia la început și au generat poziții divergente la nivel guvernamental. După ce secretarul de stat Raed Arafat a susținut public necesitatea limitării accesului copiilor la rețelele sociale, mai mulți oficiali au intervenit în dezbatere, iar premierul Ilie Bolojan a respins ideea unei interdicții generale, argumentând că o astfel de măsură ar fi dificil de pus în practică și ușor de ocolit. În opinia sa, accentul ar trebui pus pe educație și pe responsabilitatea părinților.
În același timp, cercetătoarea Diana Tăut, investigatoare principală pentru România în studiile Organizației Mondiale a Sănătății privind comportamentele copiilor de vârstă școlară, a declarat pentru Edupedu.ro că accesul copiilor sub 12 ani la rețelele de socializare ar trebui blocat complet, iar pentru adolescenții între 12 și 15 ani ar fi necesar un regim strict, cu acord parental și limitări clare. Pe aceeași direcție, Franța, Marea Britanie și Portugalia discută sau au inițiat deja măsuri legislative care restricționează accesul minorilor la rețelele sociale, semnalând o schimbare de paradigmă în modul în care statele încearcă să reglementeze relația copiilor cu marile platforme digitale.
Foto: © Sjankauskas | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Ovidiu Hațegan
Mihai Peticilă
C.I.
Cristian Pantazi
