INTERVIU Profesorul Răzvan Bologa: Studenții să susțină ore de robotică în școli, ca parte a practicii de specialitate. Educația nu poate evolua izolată. Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună

Robotica la clasă va reduce timpul petrecut de elevi în fața ecranelor, pentru că robotica înseamnă să învățăm copiii cum funcționează lumea digitală: senzori, motoare, automatizări simple. „Ne mai trebuie și programe integrate cu universitățile, astfel încât studenții din universități să livreze ore de robotică în școli, ca parte a practicii de specialitate”, spune profesorul Răzvan Bologa, într-un interviu pentru Edupedu.ro.

Amintim că vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu a anunțat anul acesta, în premieră, lansarea de către executivul euopean a unei inițiative a mentoratului între generațiile de tineri. Comisară al cărei portofoliu înglobează Educația și Cercetarea, Mînzatu a vorbit despre o inițiativă în urma căreia studenții vor fi susținuți să își sprijine colegii mai mici, fie că sunt din liceu sau gimnaziu.

În premieră, de anul viitor toți elevii de liceu din România vor avea ca disciplină obligatorie TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor), cu un buget de timp de o oră pe săptămână de-a lungul tuturor celor 4 ani de liceu. Programa școlară nouă pentru TIC la liceu pune accentul pe activități practice, proiecte și pe lucru în echipă.

„Prin introducerea TIC la liceu, toți elevii, indiferent de profil, vor aprofunda domenii esențiale precum inteligența artificială, robotica și securitatea cibernetică”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Răzvan Bologa. „Este un pas important înainte. Tehnologiile informatice sunt necesare astăzi în toate sectoarele de activitate”, a continuat acesta.

Profesor la departamentul de Computer Science al ASE, cu cursuri de inteligență artificială și securitate cibernetică, director al programului de master SIMPRE care formează studenții în sisteme de informații, data analysis, AI, cybersecurity și strategii de business IT, membru în grupul de lucru al Ministerului Educației pe noile programe școlare de TIC la liceu, Răzvan Bologa conduce și este cofondatorul companiei Nextlab.tech. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, acesta a vorbit despre impactul AI în educație, dar și despre schimbările prin care trebuie să treacă universitățile.

„Educația trebuie să se sincronizeze cu realitatea, altfel riscăm să pierdem capital uman valoros”, a avertizat acesta.

Profesorul specializat în AI și securitate cibernetică a indicat către o cuplare urgentă a universităților la mediul economic și la nevoile școlilor din preuniversitar, pentru a avea tineri bine formați. „Universitățile trebuie să se miște mai repede decât au făcut-o până acum. Să actualizeze conținuturile anual, nu la fiecare decadă. Să lucreze direct cu industria, să aducă mentori din companii, să ofere proiecte reale studenților. Chiar pot să subcontracteze cursuri foarte avansate și costisitoare către companii specializate, ceea ce deja unele și fac”, a declarat Bologa. Potrivit acestuia, „interdisciplinaritatea trebuie să devină norma: un program economic fără AI sau fără data analysis nu va mai avea relevanță în câțiva ani”.

Iar „companiile tech, în special cele edtech, trebuie să fie parteneri activi, să contribuie cu expertiză, cu resurse, cu acces la tehnologie și cu programe de formare pentru profesori și chiar direct către studenți pe zone foarte specializate. Educația nu poate evolua izolată. Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună. Așa se construiește un viitor digital sănătos”, a subliniat Răzvan Bologa.

Interviul integral acordat Edupedu.ro de către profesorul Răzvan Bologa:

Rep: Predați la Cibernetică inteligența artificială și securitatea cibernetică și sunteți implicat în numeroase proiecte de formare atât a profesorilor. În evaluarea dvs, AI îmbunătățește educația sau o lovește?
Răzvan Bologa: Inteligența artificială nu vine nici cu bagheta magică, nici cu coasa. Totul depinde de cum o folosim. AI poate personaliza învățarea, poate oferi feedback instant și poate ajuta elevii rămași în urmă. Sunt lucruri pe care sistemul actual nu îl poate face eficient. Riscul este să ajungem să înlocuim efortul intelectual cu răspunsuri generate automat, fără procesul de gândire din spate. Beneficiile sunt uriașe, dar trebuie gestionate responsabil.

Rep: România găzduiește un Hub de Inteligență Artificială, iar discursul public al decidenților europeni este unul pentru digitalizare și folosirea inteligenței artificiale în educație. Ce va însemna, concret, AI în educație, în câțiva ani?
Răzvan Bologa: În acest moment, România face eforturi să realizeze un centru de date de talie mondială. Proiectul este în faza de pregatire. Este singurul proiect cu potențial de impact economic pe scară largă. Mai există și alte inițiative publice și private de a construi infrastructuri mai mici de inteligență artificială, însă cred că e important ca România să se concentreze pe un proiect de anvergură.

Rep: Ce trebuie să facă România pentru a beneficia de progresul tehnologic în educație?
Răzvan Bologa: Trebuie să pună infrastructura la punct și să formeze profesori! Nu poți vorbi despre educație pentru Industria 4.0 fără ca elevii sa aibă acces la roboți, platforme adaptive și alte tehnologii moderne. Apoi trebuie să investim în profesori: formare, sprijin, mentorat. Iar în paralel, să aducem programele școlare în actualitate. Lumea se schimbă la fiecare șase luni, dar curriculumul încă merge în ritmul anilor ’90. România are potențial, dar trebuie să îl valorificăm organizat.

Rep: Vor fi profesorii înlocuiți de AI? Sau vor micșora școlile numărul de profesori pe care îi vor angaja, în viitor?
Răzvan Bologa: Nu. Profesorul nu dispare, dar rolul lui se schimbă profund. AI poate corecta teste, poate explica noțiuni, poate genera exerciții pe loc, dar nu poate înlocui inspirația, capacitatea de a vedea ce se întâmplă cu un elev dincolo de cuvinte. Teama că profesorii vor fi concediați e nefondată; în realitate, profesorii care adoptă AI vor deveni mai eficienți, mai numeroși și mai respectați.

Rep: Ce este un „profesor care adoptă AI”?
Răzvan Bologa: Este profesorul care nu se teme de tehnologie, ci o transformă într-un aliat la clasă. Folosește inteligența artificială pentru a face lecțiile mai clare, mai interactive și mai adaptate fiecărui elev, nu pentru a „trişa” sau a înlocui gândirea. Inteligența artificială este strâns legată de robotică, așa că într-un fel sau altul profesorii orientați pe AI trebuie să folosească și roboți. Profesorul este cel care le explică elevilor cum să folosească AI inteligent, critic și etic, nu doar cum să dea copy-paste. În loc să lupte cu viitorul, îl aduce în sala de clasă și îi pregătește pe elevi pentru o lume în care AI va fi la fel de normală ca internetul.

Rep: Este AI-ul o tentație pentru guvernele în căutare să facă economii inclusiv în educație? Dacă da, care este răspunsul pe care ar trebui să îl furnizeze specialiștii din educație către executiv?
Răzvan Bologa: Răspunsul specialiștilor din educație trebuie sa fie simplu și clar: inteligența artificială va crește, nu va reduce, numărul de cadre didactice din școli. Este legitim ca guvernele să încerce să reducă anumite costuri prin utilizarea AI, mai ales în zone administrative sau repetitive, însă nu este normal și nici responsabil să se creadă că elevii pot fi lăsați să învețe singuri cu un chatbot. AI poate sprijini profesorii, poate aduce robotica la clasă, le poate oferi instrumente mai bune și mai mult timp pentru elevi, dar nu poate înlocui relația umană, ghidarea pedagogică și rolul formativ al cadrului didactic. O educație de calitate în era AI înseamnă profesori mai bine sprijiniți, nu eliminați.

Rep: Ce rol are robotica în școala viitorului?
Răzvan Bologa: Nu trebuie să ne imaginăm roboți umanoizi în fiecare școală. Robotica înseamnă să învățăm copiii cum funcționează lumea digitală: senzori, motoare, automatizări simple. Putem începe cu kituri accesibile, cu proiecte practice și cu profesori entuziaști, așa acum am făcut la Nextlab.tech. Este perfect realizabil dacă avem un plan pe termen lung. Azi un kit, mâine un laborator, peste cinci ani generații întregi familiare cu tehnologia. Ne mai trebuie și programe integrate cu universitățile, astfel încât studenții din universități să livreze ore de robotică în școli, ca parte a practicii de specialitate.

Rep: Ce înseamnă, din punctul dvs de vedere, reformarea școlilor și cât de necesar este acest proces, în România?
Răzvan Bologa: Este urgentă acum, nu peste cinci ani. Tehnologia avansează cu o viteză care nu ne așteaptă. Dacă nu acționăm rapid, vom avea absolvenți pregătiți pentru o lume care nu mai există. Educația trebuie să se sincronizeze cu realitatea, altfel riscăm să pierdem capital uman valoros. Suntem într-o cursă contra-cronometru. Eu lucrez cu școli în programul de robotică nextlab.tech din 2018 și văd un interes mare din partea multor directori, părinți și mai ales elevi.

Rep: Cum trebuie pregătiți elevii și studenții să lucreze cu AI, nu doar să o folosească superficial?
Răzvan Bologa: Trebuie să trecem de la «folosește aplicația» la «înțelege ce se întâmplă în spate». Copiii trebuie să învețe despre date, limitele AI, etică, biasuri, responsabilitate digitală. În plus, trebuie cultivate abilități profund umane: gândire critică, creativitate, colaborare. AI face multe, dar nu poate înlocui judecata unui om bine pregătit.

Rep: Cum trebuie universitățile să își adapteze programele?
Răzvan Bologa: Universitățile trebuie să se miște mai repede decât au făcut-o până acum. Să actualizeze conținuturile anual, nu la fiecare decadă. Să lucreze direct cu industria, să aducă mentori din companii, să ofere proiecte reale studenților. Chiar pot să subcontracteze cursuri foarte avansate și costisitoare către companii specializate, ceea ce deja unele și fac. Nu prea are sens ca o universitate să își cumpere echipamente extrem de scumpe, să formeze profesori pe tehnologii efemere, dar importante pentru formarea studenților. Interdisciplinaritatea trebuie să devină norma: un program economic fără AI sau fără data analysis nu va mai avea relevanță în câțiva ani.

Rep: Companiile de tehnologie au vreun rol în modernizarea educației?
Răzvan Bologa: Un rol esențial. Companiile tech, în special cele edtech, trebuie să fie parteneri activi, să contribuie cu expertiză, cu resurse, cu acces la tehnologie și cu programe de formare pentru profesori și chiar direct către studenți pe zone foarte specializate. Educația nu poate evolua izolată. Avem nevoie de un ecosistem în care școala, universitatea și industria lucrează împreună. Așa se construiește un viitor digital sănătos.

Rep:. Prima reformă curriculară din ultimii aproape 20 de ani care țintește liceul aduce TIC și la acest ciclu de învățământ. Ce înseamnă pentru elevi intrarea TIC la liceu?
Răzvan Bologa: Este un pas important înainte. Tehnologiile informatice sunt necesare astăzi în toate sectoarele de activitate. Programa de gimnaziu, cu o oră pe săptămână în care se combină informatică și TIC, este insuficientă pentru a oferi competențele, cunoștințele și atitudinile de care au nevoie elevii într-o lume digitală. Prin introducerea TIC la liceu, toți elevii, indiferent de profil, vor aprofunda domenii esențiale precum inteligența artificială, robotica și securitatea cibernetică. În trecut, tehnologiile informatice avansate erau necesare doar informaticienilor, ciberneticienilor și unor categorii de ingineri. Astăzi toți oamenii activi pe piața muncii au nevoie de robotică, inteligență artificială și securitate cibernetică. Includem aici artiști, contabili, bucătari, funcționari, medici, profesori și numerosi alții.

Rep: Explozia AI a venit concomitent cu o utilizare pe scară largă de către copii și tineri a rețelelor de socializare, unde regăsesc foarte multe produse ale AI. Australia a interzis acum o săptămână, în premieră la nivel mondial, accesul tinerilor sub 16 ani pe rețele sociale, cu obligații către companii de a se asigura că nu le permit accesul. Ca profesor cu experiență în predarea inteligenței artificiale și cybersecurity la Cibernetică, care este opinia dvs cu privire la această decizie?
Răzvan Bologa: Consumul excesiv de rețele sociale la vârste mici este dăunător, după părerea mea. Nu trebuie să confundăm digitalizarea educației cu simpla punere a elevilor în fața ecranelor. În opinia mea, digitalizarea educației presupune aducerea în clasă a unor dispozitive fizico-cibernetice, cum sunt roboții, dronele și imprimantele 3D, care pot reduce semnificativ așa-numitul „screen time” al elevilor.

Elevii trebuie să folosească tehnologia în mod creativ, fără să stea cu nasul într-un ecran, unde au tendința să urmărească materiale dubioase realizate de influenceri interesați doar de engagement. Pe de altă parte, nici nu putem să îi punem pe elevi să scrie doar cu pixul pe hârtie, ca acum 50 de ani. Trebuie să aducem robotica la clasă, iar acest lucru va reduce timpul petrecut în fața ecranelor. Tehnologiile de inteligență artificială și noțiunile de securitate cibernetică sunt indispensabile elevilor care vor lucra în economia de mâine.

Rep: Care estimați că va fi reacția Uniunii Europene, în ceea ce privește funcționarea rețelelor sociale „pe piața de desfacere” asigurată de copii și tineri?
Răzvan Bologa: Uniunea Europeană va adopta, cel mai probabil, o poziție tot mai fermă față de modul în care rețelele sociale folosesc copiii și tinerii ca „piață de desfacere” pentru atenție și date personale. Tendința este clară spre reglementare strictă, cu accent pe protecția minorilor, limitarea publicității targetate și reducerea mecanismelor care favorizează dependența digitală. Cred că UE va cere platformelor verificări reale de vârstă, mai multă transparență a algoritmilor și evaluări privind impactul asupra sănătății mintale. Scopul nu este interzicerea rețelelor sociale, ci responsabilizarea acestora și schimbarea paradigmei actuale, astfel încât copiii și tinerii să nu mai fie tratați ca produse, ci ca utilizatori vulnerabili care trebuie protejați într-un spațiu digital sigur și echilibrat.

Rep: Cel mai recent studiu al OMS pe tema consumului problematic de social media a întors, în premieră, un loc fruntaș pentru România la procentul de copii și adolescenți care suferă de sevraj psihologic, atunci când le este tăiat accesul la telefon. Concret, 22% dintre copiii și adolescenții de 11-15 ani din România au dificultăți în a se opri din verificatul telefonului, nu mai au timp să-și facă temele, nu mai vor să iasă afară, stau cu telefoanele în cameră pe parcursul nopții, au insomnii și sentimente de inutilitate sau de tristețe profundă. Care este reacția pe care o vedeți necesar a fi luată, la nivel statal? Sau cum poate fi oprit acest tip de consum?
Răzvan Bologa: Datele prezentate sunt alarmante și impun o reacție coerentă la nivel statal, însă soluția nu poate veni dintr-o singură direcție. Statul trebuie să acționeze prin politici publice clare: reglementarea mai strictă a accesului minorilor la rețelele sociale, programe naționale de educație digitală și de sănătate mintală în școli, formarea profesorilor și consilierilor școlari și campanii publice de conștientizare.

Soluția presupune și un efort suplimentar din partea părinților. Este importantă stabilirea unor reguli clare privind timpul petrecut pe telefon, eliminarea dispozitivelor din dormitor pe timpul nopții, implicarea părinților alături de copii în acțiuni comune precum sport, activități sociale, hobby-uri și, mai ales, exemplu personal. Consumul problematic poate fi redus doar printr-un efort comun al statului, școlii, familiei și societății.

Despre NEXTLAB.TECH

Nextlab.tech este lider regional în tehnologii educaționale bazate pe inteligență artificială și semiconductori. Compania revoluționează educația prin soluții inovatoare care integrează inteligența artificială și tehnologii avansate, oferind elevilor și profesorilor instrumente de învățare de ultimă generație. Nextlab.tech are aproximativ un milion de utilizatori în România, Serbia, Republica Moldova și Bulgaria, continuând să transforme modul în care tehnologia este predată și învățată în întreaga regiune a Europei de Sud-Est.

Despre Asociația “Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub”

Asociația Clubul Informaticii Economice CyberKnowledgeClub este o organizație non-profit care organizează două competiții de robotică: First Lego League România și Concursul de Robotică Nextlab.tech. De asemenea, organizează anual o conferință de cybersecurity. CyberKnowledgeClub colaborează cu universități și ONG-uri din România și țările din Europa de Sud-Est, promovând inovația și educația în domeniul informaticii economice și oferind tinerilor oportunități valoroase de dezvoltare și competiție în tehnologie și securitate cibernetică.