Dintre toate cunoștințele necesare unui profesor, precum cele legate de curriculum, conținuturi sau contextul social al elevilor, cunoștințele pedagogice generale dovedesc o legătură directă și pozitivă cu rezultatele la PISA, evaluarea internațională a competențelor elevilor, arată un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
- Acesta este bazat pe Studiul Cunoștințelor Profesorilor (TKS), o evaluare făcută în cadrul studiului internațional privind activitatea profesorilor TALIS 2024, dar desfășurată într-un număr limitat de doar câteva țări – Africa de Sud, Arabia Saudită, Chile, Croația, Maroc, Polonia, Portugalia și SUA.
Raportul nou publicat (22 aprilie 2026) precizează că, deși studiul s-a desfășurat într-un număr limitat de sisteme, rezultatele sunt relevante, în sensul că sugerează o asociere între cunoștințele profesorilor în materie de pedagogie generală și o predare mai eficientă, respectiv cu diferențe observabile în rezultatele elevilor.
Cunoștințele pedagogice generale sunt scoase astfel, cu scopul unei analize aplicate, din totalul cunoștințelor relevante pentru profesori, care mai cuprind, între altele:
- Cunoștințe despre conținuturi
- Cunoștințe despre conținuturi pedagogice
- Cunoștințe despre curriculum
- Cunoștințe despre elevi și caracteristicile lor
- Cunoștințe despre contexte educaționale
- Cunoștințe despre obiectivele educaționale
Luate separat, cunoștințele pedagogice generale – definite drept „cunoștințe specializate ale profesorilor, folosite pentru crearea unor medii eficiente de predare și învățare pentru toți elevii, independent de materie” – sunt analizate în actualul raport.
Potrivit analizei citate, poate fi identificată, pe baza TKS și PISA 2022, o corelație pozitivă și puternică între rezultatele profesorilor în ceea ce privește cunoștințele de pedagogie generală și rezultatele elevilor de 15 ani la evaluarea competențelor PISA (citire și matematică). TKS, arată documentul, arată că profesorii cu un nivel mai ridicat al cunoștințelor de pedagogie generală alocă mai mult timp predării/învățării și mai puțin timp eforturilor de a asigura disciplina la clasă sau sarcinilor administrative.
Aceasta, argumentează experții OCDE, ar putea explica parțial legătura între nivelul cunoștințelor de pedagogie generală și rezultatele elevilor. Analiza scoate în evidență două situații aparte:
- În Maroc și Arabia Saudită, o creștere redusă a cunoștințelor respective în rândul profesorilor este asociată cu o creștere substanțială, de 16-22%, a timpului alocat predării/învățării, în totalul timpului petrecut la clasă.
- Profesorii cu un nivel mai ridicat al acestor cunoștințe petrec mai puțin timp încercând să mențină disciplina în clasă în aproape toate țările incluse în studiu (mai puțin Polonia și Africa de Sud).
Impact asupra abordarea predării, în funcție de nevoile elevilor
Cunoștințele de pedagogie generală, mai spune analiza, se corelează cu alegerile profesorilor în ceea ce privește abordările lor în predare, în funcție de nevoile elevilor. Mai precis, profesorii cu un nivel ridicat al acestor cunoștințe tind să ia „mereu” în considerare cunoștințele anterioare ale elevilor și nevoile acestora, atunci când planifică lecțiile, în majoritatea sistemelor participante la studiu.
Totodată, în jumătate dintre țările participante, aceiași profesori cu un nivel ridicat de cunoștințe de pedagogie generală tind să ia „mereu” în considerare o schimbare în felul cum explică temele abordate și sarcinile pentru elevi, atunci când un elev nu înțelege.
Alte constatări semnalate în raport:
- Cu cât este mai ridicat nivelul cunoștințelor respective, cu atât e mai puțin probabil ca profesorii în cauză să îi pună „mereu” pe elevi să să îndeplinească sarcini similare și e mai probabil ca ei să selecteze „mereu” sarcini care cresc treptat în dificultate.
- Rezultatele analizei sugerează că profesorii cu un nivel mai ridicat al cunoștințelor de pedagogie generală ar putea fi mai atenți în planificarea sarcinilor, așa încât să sporească treptat nivelul de dificultate, pe parcursul învățării.
Aceeași evaluare a OCDE arată că, în cel puțin jumătate dintre țările participante, profesorii cu un nivel mai ridicat al cunoștințelor de acest fel tind să invoce mai puțin fiecare dintre diversele surse de stres cu care se confruntă. „Având în vedere impactul negativ al stresului asupra stării de bine și satisfacției la locul de muncă, aceste rezultate au implicații importante pentru decidenții care doresc să îi susțină pe profesori”, arată raportul.
Infografice care însoțesc analiza OCDE pe baza Teacher Knowledge Survey:
Raluca Pantazi
C.I.
Ștefan Lefter
Ramona Florea
Redacția