Reforma curriculară riscă să fie compromisă nu de lipsa de intenții bune, ci de fundația fragilă pe care este construită, avertizează într-o analiză amplă comunitatea MERITO. Publicat joi, 11 decembrie, în penultima zi a dezbaterii publice privind noile programe școlare pentru liceu, documentul a fost transmis Ministerului Educației și Cercetării, potrivit reprezentanților proiectului. În comunicatul și analiza primite pe adresa redacției, profesorii atrag atenția că, în forma actuală, programele pot produce mai degrabă fragmentare, supraîncărcare și inechitate, decât învățare profundă și coerentă.
„Provocarea principală nu se află la nivelul soluțiilor propuse, ci la fundația pe care acestea au fost construite”, arată analiza MERITO, care leagă dificultățile de planurile-cadru adoptate, de constrângerile bugetare, de lipsa resurselor pentru implementare și de realitățile concrete din școli, prea puțin luate în calcul în elaborarea documentelor finale .
Profesorii semnalează că, în anumite profiluri, elevii ajung să studieze între 18 și 22 de discipline într-un singur an școlar, un nivel de fragmentare mult peste media europeană. Această structură curriculară creează, potrivit MERITO, condițiile unei învățări superficiale, în care „un număr mare de discipline cu alocare minimă de timp per materie îngreunează asimilarea reală a cunoștințelor” și reduce șansele transferului cognitiv. În lipsa timpului necesar pentru aprofundare, accentul riscă să cadă pe memorare și bifare de conținuturi, nu pe formarea competențelor asumate declarativ.
În cazul programei de Limba și literatura română, analiza MERITO este una nuanțată, în care se vorbește despre faptul că modelul diacronic are valoare culturală și poate oferi elevilor repere solide, dacă va fi vizibil modul în care curentele literare se succed și se contrazic. Totuși, avertizează că modul în care acest principiu este aplicat, în special în clasa a IX-a, poate deveni o barieră pentru elevii aflați într-un moment sensibil de tranziție.
„Asupra clasei a IX-a apasă cea mai mare cantitate de literatură veche – mit, letopiseț, iluminism – iar elevii intră în literatură prin cronici”, se arată în document. În condițiile în care experiențele de lectură din gimnaziu sunt adesea fragile, această încărcare timpurie „poate transforma debutul liceului într-o barieră dificil de depășit pentru mulți elevi”.
MERITO invocă explicit cercetările internaționale care arată că motivația este o condiție pentru învățarea profundă și avertizează că „programa propusă pune dificultatea înaintea motivației”, cu riscul pierderii interesului pentru lectură chiar într-un moment-cheie al formării identității de cititor.
Ca alternativă, profesorii propun un parcurs mai echilibrat, în care clasa a IX-a să fie centrată pe texte accesibile și relevante pentru universul elevilor, iar perspectiva diacronică să fie introdusă gradual, după consolidarea competențelor de lectură. Tot în acest context, comunitatea cere introducerea explicită a alfabetizării în inteligență artificială, nu ca adaos de conținut, ci ca actualizare a instrumentelor pedagogice: elevii folosesc deja aceste tehnologii, fără repere critice, iar disciplina Limba română este, prin natura ei, una dintre cele mai potrivite pentru a forma discernământul în raport cu textele generate algoritmic.
„Propunem includerea, în mod explicit, a alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale în programa de Limba și literatura română, clasa a IX-a. Această actualizare nu este o extensie, ci o ajustare necesară a instrumentelor prin care competențele deja prevăzute în programă sunt formate, în acord cu profilul absolventului și cu recomandările internaționale”, se arată în document.
Și formulează exact cum să arate: „Propunem introducerea următorului paragraf:
Utilizarea controlată și formativă a instrumentelor de inteligență artificială generativă facilitează dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de analiză și de interpretare. Profesorul poate utiliza texte generate de IA pentru activități de verificare a surselor, de identificare a inconsecvențelor, de analiză a coerenței și discuții privind etica utilizării tehnologiilor digitale. Introducerea acestor activități se va realiza gradual, în acord cu nivelul clasei și cu obiectivele educaționale.
De exemplu: compararea reprezentărilor identității în texte vechi și în rezumate generate de IA – Elevii citesc un fragment dintr-o cronică (de exemplu, Letopisețul Țării Moldovei) și solicită IA să genereze un rezumat al pasajului, punând accent pe reprezentarea identității colective sau pe portretul unui personaj istoric.
Sarcini:
formularea unui scurt comentariu despre limitele tehnologiilor actuale în reconstituirea mentalităților vechi.
identificarea diferențelor dintre rezumatul IA și textul original;
observarea eventualelor simplificări, exagerări sau erori conceptuale;
explicarea modului în care epoca și mentalitățile istorice nu sunt pe deplin surprinse de IA;”
Ei cer astfel completarea programei cu o nouă competență: „Completarea secțiunii Competențe specifice Propunere de competență nouă (în cadrul Competenței generale 3):
Elevul:
a) identifică erori, inconsecvențe, halucinații sau bias-uri în texte generate de IA;
b) formulează prompturi clare și adecvate scopului comunicării;
c) compară texte generate de IA cu surse autentice (texte literare, critice);
d) validează informațiile prin raportare la surse primare și secundare”.
Sunt date în document și exemple de aplicare la clasă: „Completarea tabelului „Exemple de activități de învățare”
Se pot introduce, în secțiunea dedicată competenței 3, activități precum:
• analiza critică a unui text explicativ sau interpretativ generat de IA, identificând o afirmație nefundamentată;
• reformularea unui prompt pentru a obține un răspuns mai adecvat;
• verificarea unui răspuns generat de IA prin raportare la textul literar studiat;
• exerciții de diferențiere între interpretare și halucinație algoritmică;
• elaborarea unui jurnal reflexiv privind interacțiunea cu IA”.
Poziția MERITO estemai tranșantă în cazul Informaticii. Profesorii avertizează că introducerea Python ca limbaj principal încă din clasa a IX-a, alături de concepte avansate precum programarea orientată pe obiecte, ignoră stadiul de dezvoltare cognitivă al elevilor de 14–15 ani. Analiza vorbește despre o „suprasarcină cognitivă” generată de cerința de a opera simultan cu mai multe niveluri de abstractizare, de la tipuri dinamice la mecanisme invizibile de gestionare a memoriei.
„Un demers didactic care introduce rapid concepte avansate, fără fundamentare, riscă să formeze modele mentale incorecte despre funcționarea programelor”, avertizează MERITO, subliniind că didactica programării recomandă o construcție graduală, transparentă și adaptată vârstei. Comunitatea susține menținerea progresiei bazate pe C++, limbaj care oferă rigoare și claritate conceptuală, în opinia autorilor, și utilizarea Python într-o etapă ulterioară, ca instrument complementar. Profesorii atrag atenția că România are o tradiție solidă în predarea algoritmicii și că abandonarea acesteia ar însemna renunțarea la un avantaj construit în decenii.
La Logică, analiza MERITO devine aproape contabilă, tocmai pentru a demonstra ceea ce profesorii numesc „o incoerență matematică fundamentală”. Calculul realizat în document arată că activitățile cerute de programă – dezbateri, proiecte, studii de caz, evaluări formative – ar necesita aproximativ 54 de ore pe an, în timp ce timpul real disponibil este de 34 de ore. Diferența nu poate fi acoperită fără a sacrifica fie conținuturi, fie competențe.
„Nu pot fi menținute simultan și volumul actual de conținut și competențele de nivel superior care solicită metode active consumatoare de timp”, avertizează profesorii. În lipsa unei reduceri reale, există riscul ca disciplina să rămână blocată, ca și până acum, în zona învățării algoritmice și a reproducerii, în contradicție directă cu obiectivul declarat de formare a gândirii critice .
În cazul Chimiei, MERITO apreciază coerența verticală a programei și orientarea spre aplicabilitate, dar avertizează că multe dintre premisele acesteia nu sunt îndeplinite în realitatea școlilor românești. Profesorii vorbesc despre lipsa laboratoarelor, despre integrarea digitală neuniformă și despre diferențele mari de nivel între elevi. În acest context, conținuturi precum modelul VSEPR, propus în clasa a IX-a, sunt considerate prea abstracte și insuficient ancorate în achizițiile cognitive ale elevilor de această vârstă.
Mesajul general al comunității MERITO este că reforma curriculară are nevoie de ajustări urgente, înainte de a fi pusă în aplicare. În comunicatul transmis, profesorii subliniază că există direcții moderne și intenții corecte, dar că acestea pot funcționa doar dacă sunt dublate de simplificare, diferențiere și resurse reale pentru implementare.
Vineri, 12 decembrie, este ultima zi a dezbaterii publice, după care Ministerul Educației și Cercetării trebuie să decidă dacă noile programe vor fi ajustate sau vor intra în școli, în forma actuală.
Analiza transmisă de comunitatea MERITO vizează programele școlare propuse pentru noul liceu la disciplinele Limba și literatura română, Chimie, Educație muzicală, Geografie, Informatică, Istorie, Limba franceză, Logică și Matematică și poate fi descărcată de aici:
Diana Ghimiși
Ș.L.
Raluca Pantazi
