Istoricul Cosmin Popa, avertisment despre o schimbare seismică de politică a Rusiei față de România: Moscova urmărește „reprogramarea” românilor prin război hibrid și dezinformare

421 de vizualizări
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Istoricul Cosmin Popa a lansat în cadrul unei conferințe Dilema și într-un articol din Veridica un avertisment despre noua politică a Rusiei față de România. El arată că puterea de la Moscova și-a schimbat abordarea față de România și urmărește „reprogramarea” românilor prin război hibrid și dezinformare.
  • Citește mai jos fragmente din conferința susținută de Cosmin Popa, via Dilema și Veridica:

Cred că sîntem într-un moment istoric. Pentru prima oară în istoria modernă şi contemporană, Rusia are o politică structurată şi care se referă concret şi special la România. Sigur că este un moment de ruptură care, ca orice moment de acest gen din istorie, păstrează și elemente de continuitate. Dacă vreţi, pot fi găsite asemănări cu felul în care Imperiul Rus percepea Principatele Române în epoca lui Nicolae I, în prima treime a secolului al XIX-lea, cînd istoriografia românească vorbește mult despre intenţia Rusiei de a cuceri Principatele Române. În realitate, intenţia Rusiei nu a fost atît de a cuceri Principatele Române teritorial şi politic, cît de a le transforma într-un fel de centură de siguranţă împotriva penetrării gîndirii revoluţionare în spaţiul rus. Dar trăim, totuși, un moment de ruptură în continuitatea relațiilor ruso-române pentru că acum această relație nu se mai reduce la reacţii politice de moment și nu vizează schimbări de atitudine pe termen scurt. Acum, Rusia vizează schimbări culturale, vizează adevărate răsturnări culturale.

Dacă analizăm cu atenție politica Rusiei față de România din ultimul timp, putem sesiza o anume întoarcere în istorie a politicii ruse. Ei au această obsesie pentru reluarea proceselor istorice, de altfel. În cazul nostru, ei vor să se întoarcă la un moment pe care-l consideră definitoriu pentru relaţiile cu noi, pentru relațiile dintre cele două state. Este adevărat ceea ce sesiza un istoric foarte bun al relaţiilor româno-ruse, Victor Taki, în cartea sa despre Rusia la Dunărea de Jos, anume că, în pofida faptului că au avut atîtea interacţiuni politice şi militare, românii şi ruşii nu s-au cunoscut niciodată prea bine. Iar ce se petrece acum este că ruşii se întorc simbolic, politic, la un moment în care au pierdut lupta pentru sufletele românilor. Așadar, se întorc la momentul care a urmat Războiului Crimeei, cînd avem de-a face cu o occidentalizare accelerată a elitelor politice româneşti, cînd, spun ei, România s-a pierdut pe sine, renunţînd la tradiţia ortodoxă, la tradiția slavă, ieşind din comuniunea cu poporul rus. Ruşii consideră că, prin ieşirea din această comuniune, România şi românii s-au pierdut pe sine și cînd spun că politica lor de astăzi vizează aceste răsturnări culturale, dar și că sînt obsedați de reluarea proceselor istorice, înțelegeți la ce mă refer. […]

Citește mai mult pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BOOKMARK Toate resursele de învățare online și predare digitală, publicate până acum de Edupedu.ro, la un loc / Aplicații, platforme online, soluții software, teleșcoală, webinarii, tutoriale, programe de consiliere

EduPedu.ro a publicat o multitudine de resurse și referințe pentru predare și învățare la distanță din momentul în care autoritățile au decis închiderea școlilor, ca măsură de prevenție împotriva noului…
Vezi articolul

BREAKING Proiectul legii Cîmpeanu deschide ușa mătușilor, unchilor și verilor care vor să-și promoveze rudele pe posturi în universități: ministrul a înaintat legalizarea în comisiile de examene a rudelor de gradul III și IV ale candidaților

Proiectul legii Cîmpeanu privind învățământul superior coboară ștacheta condițiilor de examinare a angajaților din universități care vor să promoveze în carieră didactică. Dacă legea educației 1/2011, în vigoare astăzi, prevede…
Vezi articolul

Alegerile din universități, afectate de noua Lege a învățământului superior. Unele instituții organizează scrutinul după vechile reguli, deși trebuie respectate noile norme. Apar însă portițe / Studiu de caz: Universitatea din Craiova

Prevederi care se suprapun, se completează și chiar se anulează, practic, una pe alta produc, anul acesta, un nivel ridicat de confuzie cu privire la alegerea structurilor de conducere din…
Vezi articolul