Președintele Federației Naționale a Părinților (FNP), Iulian Cristache, a spus că centrele de reeducare pentru elevi sunt o soluție la cazurile de agresiune la adresa profesorilor. „Dacă vorbim de ce vedem în ultimele zile, fără discuție sunt de acord că acești copii trebuie duși în niște centre de reeducare cu o pregătire specială, țintită”, a afirmat acesta. Iulian Cristache a făcut această declarație vineri seară, la TVR Info, în contextul incidentului de miercuri când un elev de 16 ani a agresat cu un cuțit o profesoară de japoneză în timpul orei, iar vineri mai mulți elevi de 13 ani, care au batjocorit o profesoară în timpul orei de curs, au dosar penal, au primit nota scăzută la purtare și mustrare scrisă.
- Elevul de 16 ani la Colegiul Național „Ion Creangă” din București a fost arestat preventiv Pentru 30 de zile, este acuzat de tentativă de omor calificat
Președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache, a spus la TVR Info, vineri seară, că elevii care sunt în centrul celor două scandaluri legate de violența în școli ”trebuie duși în niște centre de reeducare cu o pregătire, eu știu, specială, țintită”. El a făcut referire la cazul de miercuri, când o profesoară de japoneză de la Colegiul Național “Ion Creangă” din București a fost atacată cu un cuțit de un elev de 16 ani, în timpul orei, dar și ca cazul de la școala gimnazială din Pietriceaua, județul Prahova, când elevi de 13 ani care au batjocorit o profesoară în timpul orei de curs s-au ales cu nota scăzută la purtare cu şase puncte şi au primit mustrare scrisă.
“Dacă vorbim de ce vedem în ultimele zile, fără discuție, sunt de acord că acești copii trebuie duși în niște centre de reeducare cu o pregătire, eu știu specială, țintită. Dar s-ar putea și faptul că dacă vom construi aceste centre de educare să constituie un plus la nivel mental în care copiii și familiile să conștientizeze că dacă propriul copil nu respectă școala și nu respectă colegul, nu respectă profesorul, există riscul să ajungă în acest centru de reeducare. (…) Dacă vrem niște centre de reeducare, trebuie să ne asigurăm că ei vor fi educați acolo, că dacă aceste centre de reeducare vor fi la nivelul pușcăriilor, unde nu vorbim de reeducare, nu facem altceva decât să ne asigurăm că peste 5 ani de zile, acești copii care vor ieși din centre de reeducare îți vor da în cap pe stradă și nu în școală. Este nevoie de o gândire generală astfel încât să ne asigurăm că aceste abateri repetate, până la urmă depinde și de gradul de abatere, pentru că dacă arunci, de exemplu, cu un măr în școală, nu cred că duci un copil într-un centru de reeducare”.
Intervenția integrală a președintelui Federației Părinților din cadrul emisiunii de la TVR Info:
“Avem nevoie de niște politici publice cu caracter general astfel încât să fim siguri că școala, până la urmă, reprezintă produsul societății sau pe termen lung, invers, societatea reprezintă produsul școlii, ceea ce se întâmplă în școală. (…) Acum, scandalul ăsta din ultimele zile. Sub nicio formă nu putem să arătăm doar înspre profesor și sub nicio nu putem arăta doar înspre familie. (…) În general, la ultimele dezbateri, oriunde mă duc, fie că vorbesc în Parlament sau pe în altă parte, toată lumea arată înspre familii. Nu spune nimeni că nu avem un grad de vinovăție. Dar ce facem cu acele familii care nu au nivel de educație care să asigure pentru proprii copii acea educație pe care o avem cu toții, acei 7 ani de acasă. De fapt, acum sunt 5.5 ani, 6 ani. Cine acordă asistența acestor familii? Cine acordă informații și prevenții?
(…) Cum putem să facem prevenirea și informarea și familiilor și profesorilor într-o unitate în învățământ, în fiecare județ are în jur de 3, câte 400 de unități de învățământ. Sunt școli care nu au văzut în viața lor un agent de la siguranța școlară în perimetru. Sunt școli care nu au văzut în viața lor un consilier școlar, nu psiholog. Și atunci este corect să arătăm doar înspre familii? Aceste tabere nu fac altceva decât să adâncească această situație care nu este una plăcută.
Dacă vrem niște centre de de reeducare, trebuie să ne asigurăm că ei vor fi educați acolo, că dacă aceste centre de reeducare vor fi la nivelul pușcăriilor, unde nu vorbim de reeducare, nu facem altceva decât să ne asigurăm că peste 5 ani de zile, acești copii care vor ieși din centre de reeducare îți vor da în cap pe stradă și nu în școală. Este nevoie de o gândire generală astfel încât să ne asigurăm că aceste abateri repetate, până la urmă depinde și de gradul de abatere, pentru că dacă arunci, de exemplu, cu un măr în școală, nu cred că duci un copil într-un centru de reeducare. (…) Cred că ar trebui să punem piciorul în prag pentru că avem legislație, să știți, avem și cod civil, avem și cod penal, avem și statut, numai că stă într-o zonă de confort. (…)
Trebuie să ai o persoană calificată să rezolvi aceste cazuri. Și, din păcate, sunt din ce în ce mai puțini profesori pregătiți să rezolve astfel de situații care nu sunt ușor de rezolvat. Deci, nu vreau să arăt în sensul în care profesorul nu vrea, nu are pregătirea necesară și atunci trebuie să apelăm la acești consilieri, la psihologi, cu prezența în școală a juriștilor, avocaților, siguranță școlară, Agenția Națională Antidrog. Dar pentru asta e nevoie de bani și când ne uităm în buzunar îl găsim de obicei gol. Il găsim plin doar pentru licitații sau pentru altceva. Dacă vorbim de educația copiilor, din păcate, nu mai găsim bani”, a spus Iulian Cristache.
Informații de context
Miercuri, un elev de 16 ani la Colegiul Național „Ion Creangă” din București a atacat, cu un cuțit pe care îl avea în ghiozdan, o profesoară de japoneză, în timpul orei. Femeia a fost transportată la spital dar apoi externată.
Elevul de 16 ani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile și este acuzat de tentativă de omor calificat. Procurorii spun că a premeditat săvârşirea faptei, s-a interesat despre pedeapsa aplicabilă, a făcut planuri în legătură cu modul în care urma să acţioneze şi s-a înarmat cu un cuţit.
În cazul de vineri de la școala gimnazială din Pietriceaua, județul Prahova, când elevi de 13 ani care au batjocorit o profesoară în timpul orei de curs s-au ales cu nota scăzută la purtare cu şase puncte şi au primit mustrare scrisă, poliţiştii au deschis un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri, cercetările fiind continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul.
Ministerul Educației a reacționat ca un observator la toate cazurile de violență asupra cadrelor didactice, din școli: instituția a anunțat că „a demarat discuții”.
Ministra Educației, Ligia Deca, a transmis și ea un mesaj pentru cadrele didactice după batjocorirea unei profesoare în timpul orei, de către elevi: ”Vă asigur că voi face tot ceea ce ține de mine să prevenim aceste fapte”. Doar că toate aceste fapte au avut deja loc.
Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ și FSLI au condamnat incidentul grav din Capitală și au cerut Guvernului și Parlamentului să intervină legislativ pentru a proteja cadrele didactice. FSLI a anunțat apoi că depune din nou în Parlament proiectul de lege privind protecția cadrelor didactice: „Şcolile devin un spaţiu al violenţei, al fricii şi al nerespectării legilor”.
Un proiect inițiat în 2016 de senatorul social-democrat Nicolae Șerban a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. În același an, a fost trimis spre promulgare la președinte, însă Curtea Constituțională a decis în 2 iunie 2020 că unele prevederi sunt neconstituționale.
Proiectul de lege (L592/2016), “privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu” prevedea explicit că “personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar beneficiază, în exercitarea atribuțiilor specifice funcției, de protecție acordată similar funcțiilor de autoritate publică”. Proiectul era susținut de FSLI.
Amintim că actuala variantă a legii Învățământului Preuniversitar, care se află acum în Parlament, prevede interzicerea comportamentelor “care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică ale beneficiarilor primari și ale personalului din învățământ”, dar nu sunt prevăzute sancțiuni. În cazuri de agresiune asupra unui cadru didactic se aplică sancțiunile prevăzute în Codul Penal, cadrele didactice fiind considerate cu statut de funcționar public.