La aproape un an de la adoptarea Legii 141/2025 și a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, datele Ministerului Finanțelor arată că principalul sector în care s-a redus personalul nu este administrația locală, nu sunt ministerele economice și nici sistemele de ordine publică, ci Educația.
Între aprilie 2025 și aprilie 2026, numărul total al posturilor ocupate în sectorul public a scăzut de la 1.306.234 la 1.274.999, ceea ce înseamnă o diminuare de 31.235 de angajați, respectiv 2,4%.
Din această reducere, aproape jumătate provine din sistemul de educație.
Datele Ministerului Finanțelor arată că numărul posturilor ocupate în Ministerul Educației și Cercetării a scăzut de la 308.705 în aprilie 2025 la 293.742 în aprilie 2026. Diferența este de 14.963 de posturi, ceea ce reprezintă o reducere de 4,85%. Prin Hotărâre de Guvern scrisă de Ministerul Educației au fost desființate 14.000 de posturi pe 23 octombrie 2025.
Cu alte cuvinte, din fiecare doi angajați care au dispărut din sectorul public în ultimul an, unul a fost un profesor dintr-o școală.
Dimensiunea acestei reduceri devine și mai evidentă atunci când este comparată cu evoluția personalului din alte domenii ale administrației publice.
În aceeași perioadă, Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat o scădere de 768 de posturi ocupate, Ministerul Finanțelor de 895, Ministerul Sănătății de 164, iar Ministerul Agriculturii de 88. Ministerul Apărării Naționale a raportat chiar o creștere de personal – suntem cu un război la graniță, e o situație internațională tensionată, e explicabil.
Practic, reducerea din Educație este de ordinul zecilor de mii de posturi, în timp ce în majoritatea celorlalte ministere vorbim despre câteva sute.
O comparație și mai relevantă este cu administrația publică locală, aflată și ea în centrul discursului privind eficientizarea aparatului bugetar. În ultimul an am auzit de foarte multe ori teza asta a reducerii posturilor în primării și autorități județene.
Între aprilie 2025 și aprilie 2026, administrația publică locală – care include primării, consilii județene, instituții și servicii publice locale – a pierdut 9.058 de posturi ocupate. Numărul angajaților a scăzut de la 469.467 la 460.409, ceea ce înseamnă o reducere de 1,93%.
Chiar și luată în ansamblu, întreaga administrație publică locală a redus mai puține posturi decât sistemul de educație.
Diferența este uriașă. Educația a pierdut cu aproape 6.000 de angajați mai mult decât toate primăriile, consiliile județene și instituțiile locale la un loc.
În plus, ritmul reducerii este diferit. În timp ce administrația locală a pierdut aproximativ 2% din personal într-un an, sistemul de educație a pierdut aproape 5%. Datele arată astfel că impactul măsurilor de restructurare s-a concentrat pe Educație, a fost cu dedicație pentru acest sector.
La un an după intrarea în vigoare a Legii 141/2025, Educația este domeniul care a contribuit cel mai mult la scăderea numărului de angajați din sistemul bugetar românesc. Iar reducerea înregistrată în școli, licee, grădinițe și universități este mai mare decât cea raportată de întreaga administrație publică locală din România.
Foto: © Dimitar Gorgev | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
