Legătura între simpla folosire a tehnologiilor digitale și problemele de sănătate mintală la adolescenți nu e susținută suficient de date, spun autorii unui amplu studiu longitudinal din Marea Britanie / Cercetarea indică o evoluție în timp a felului cum tinerii se raportează la social media sau jocuri

150 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Simpla folosire a tehnologiilor digitale de către adolescenți este de multă vreme asociată cu probleme de sănătate mintală, dar această legătură nu este susținută de rezultatele unui amplu studiu longitudinal realizat în Marea Britanie și publicat la sfârșitul anului trecut, arată autorii cercetării într-un articol publicat în publicația de popularizare a științei The Conversation.
  • Studiul menționat a fost realizat pe un eșantion de peste 25.000 de elevi din regiunea Manchester, al căror comportament a fost urmărit pe parcursul a 3 ani, de la vârsta de 12-13 ani până la cea de 14-15 ani, arată autorii cercetării, profesori la Universitatea din Manchester.

Aceștia arată că rezultatele studiului lor nu susțin o corelație simplă de tip cauză-efect între folosirea tehnologiilor și efecte negative care se reflectă în criza actuală de sănătate mintală în rândul tinerilor britanici, criză ale cărei manifestări se întind de la un nivel ridicat de anxietate la depresie. „Relația dintre folosirea tehnologiei digitale și starea de bine a adolescenților este mult mai nuanțată”, arată cei doi, care spun că studiul indică evoluții în comportamentul adolescenților de la un an la altul.

Cercetarea nu a comparat sănătatea mintală a utilizatorilor înrăiți de social media sau jocuri cu cea a celor care folosesc moderat aceste tehnologii, ci a urmărit cum evoluează în timp sănătatea mintală a participanților.

Un rezultat este acela că atât pentru băieți, cât și pentru fete s-a constatat că mai mult timp petrecut în social media sau jocuri nu duce la o multiplicare a simptomelor unor probleme de sănătate mintală. Iar rezultatul rămâne același dacă se face o diferențiere între tipurile de utilizatori – cei activi (care publică fotografii sau discută mult online, de exemplu) și cei pasivi, care preferă mai degrabă să navigheze la nesfârșit, fără multe interacțiuni.

Dar studiul a constatat diferențe în modul cum evoluează comportamentul fetelor și al băieților în funcție de ceea ce preferă într-un anumit moment:

  • Fetele care într-un an petrec mai mult timp jucându-se pe dispozitive digitale tind să petreacă mai puțin timp în social media în anul următor. Autorii apreciază că o cauză este aceea a timpului limitat avut la dispoziție
  • Băieții care raportează o dispoziție proastă într-un an tind să reducă frecvența sesiunilor de joacă în medii digitale în anul următor, semn că tind să-și piardă interesul pentru anumite hobby-uri în momentul în care resimt un declin al sănătății mintale.

Autorii studiului precizează că acesta nu înseamnă că nu ar exista riscuri în lumea digitală și nu exclude efectele negative ale social media și ale jocurilor online pe termen scurt. Totodată, rămân valabile multe motive de îngrijorare, de la cyberbullying la măsura în care este afectat somnul copiilor sau expunerea lor la conținut dăunător.

Dar, arată ei, îngrijorările generale se bazează adesea pe corelații simple, precum aceea în care, dacă un adolescent anxios folosește social media mai mult, acest lucru ar însemna că social media reprezintă cauza acelei stări – chiar dacă problema de sănătate mintală a fost cea care a apărut mai întâi, fie din cauza stresului cauzat de școală sau de viața de familie.

  • Constatările noastre sugerează că limitarea orelor petrecute pe consolă sau în aplicații sau măsuri precum interdicția social media pentru copiii de până la 16 ani au puține șanse să aibă un efect asupra sănătății mintale a tinerilor pe termen lung” și interdicțiile „ar putea ascunde factori reali de risc oferind o soluție simplă pentru o problemă complexă”, avertizează autorii. Cercetării citate.  


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Contestațiile la Evaluarea Națională

Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a „au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională”. Nu ai nevoie de inspectorate să-ți facă propuneri de îmbunătățire a performanțelor elevilor – analiza cercetătorului Dacian Dolean

„Plătitorul de taxe din România plătește un preț foarte scump pentru lipsa de competență în domeniul științelor educației”, avertizează cercetătorul Dacian Dolean, după ce Ministerul Educației a publicat rezultatele Evaluărilor…
Vezi articolul

Revista Science: Măsurile anti-pandemie care afectează bunăstarea copiilor, cum ar fi închiderea școlilor, trebuie luate doar dacă sunt dovedit utile / Există foarte multe dovezi că astfel de măsuri mai mult dăunează celor mici

La opt luni de când pandemia de Covid-19 a cauzat închiderea școlilor în majoritatea țărilor lumii, timp în care s-a făcut școală online după posibilități, s-au dat examene și s-a…
Vezi articolul

Analfabetismul numeric aproape se dublează în liceu, comparativ cu școala primară, în rândul elevilor participanți la o testare specializată românească / 36% dintre aceștia au rezultate specifice analfabetismului funcțional numeric, iar 16% au „dificultăți marcante”

Analfabetismul numeric, înțeles printr-un nivel foarte scăzut al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în contexte de viață, crește constant de la nivelul școlii primare la nivelul…
Vezi articolul