Legătura între simpla folosire a tehnologiilor digitale și problemele de sănătate mintală la adolescenți nu e susținută suficient de date, spun autorii unui amplu studiu longitudinal din Marea Britanie / Cercetarea indică o evoluție în timp a felului cum tinerii se raportează la social media sau jocuri

106 vizualizări
Foto: Freepik.com
Simpla folosire a tehnologiilor digitale de către adolescenți este de multă vreme asociată cu probleme de sănătate mintală, dar această legătură nu este susținută de rezultatele unui amplu studiu longitudinal realizat în Marea Britanie și publicat la sfârșitul anului trecut, arată autorii cercetării într-un articol publicat în publicația de popularizare a științei The Conversation.
  • Studiul menționat a fost realizat pe un eșantion de peste 25.000 de elevi din regiunea Manchester, al căror comportament a fost urmărit pe parcursul a 3 ani, de la vârsta de 12-13 ani până la cea de 14-15 ani, arată autorii cercetării, profesori la Universitatea din Manchester.

Aceștia arată că rezultatele studiului lor nu susțin o corelație simplă de tip cauză-efect între folosirea tehnologiilor și efecte negative care se reflectă în criza actuală de sănătate mintală în rândul tinerilor britanici, criză ale cărei manifestări se întind de la un nivel ridicat de anxietate la depresie. „Relația dintre folosirea tehnologiei digitale și starea de bine a adolescenților este mult mai nuanțată”, arată cei doi, care spun că studiul indică evoluții în comportamentul adolescenților de la un an la altul.

Cercetarea nu a comparat sănătatea mintală a utilizatorilor înrăiți de social media sau jocuri cu cea a celor care folosesc moderat aceste tehnologii, ci a urmărit cum evoluează în timp sănătatea mintală a participanților.

Un rezultat este acela că atât pentru băieți, cât și pentru fete s-a constatat că mai mult timp petrecut în social media sau jocuri nu duce la o multiplicare a simptomelor unor probleme de sănătate mintală. Iar rezultatul rămâne același dacă se face o diferențiere între tipurile de utilizatori – cei activi (care publică fotografii sau discută mult online, de exemplu) și cei pasivi, care preferă mai degrabă să navigheze la nesfârșit, fără multe interacțiuni.

Dar studiul a constatat diferențe în modul cum evoluează comportamentul fetelor și al băieților în funcție de ceea ce preferă într-un anumit moment:

  • Fetele care într-un an petrec mai mult timp jucându-se pe dispozitive digitale tind să petreacă mai puțin timp în social media în anul următor. Autorii apreciază că o cauză este aceea a timpului limitat avut la dispoziție
  • Băieții care raportează o dispoziție proastă într-un an tind să reducă frecvența sesiunilor de joacă în medii digitale în anul următor, semn că tind să-și piardă interesul pentru anumite hobby-uri în momentul în care resimt un declin al sănătății mintale.

Autorii studiului precizează că acesta nu înseamnă că nu ar exista riscuri în lumea digitală și nu exclude efectele negative ale social media și ale jocurilor online pe termen scurt. Totodată, rămân valabile multe motive de îngrijorare, de la cyberbullying la măsura în care este afectat somnul copiilor sau expunerea lor la conținut dăunător.

Dar, arată ei, îngrijorările generale se bazează adesea pe corelații simple, precum aceea în care, dacă un adolescent anxios folosește social media mai mult, acest lucru ar însemna că social media reprezintă cauza acelei stări – chiar dacă problema de sănătate mintală a fost cea care a apărut mai întâi, fie din cauza stresului cauzat de școală sau de viața de familie.

  • Constatările noastre sugerează că limitarea orelor petrecute pe consolă sau în aplicații sau măsuri precum interdicția social media pentru copiii de până la 16 ani au puține șanse să aibă un efect asupra sănătății mintale a tinerilor pe termen lung” și interdicțiile „ar putea ascunde factori reali de risc oferind o soluție simplă pentru o problemă complexă”, avertizează autorii. Cercetării citate.  


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Programul Masa caldă în școli – instrument politic, la cererea premierului Nicolae Ciucă. Peste 63% dintre școlile înscrise în acest an au fost alese din localități conduse de primari PNL

Programul Masa caldă va continua și în acest an tot ca program-pilot, pentru al șaptelea an la rând. Ministerul Educației a publicat recent lista școlilor, de data aceasta fiind 300…
Vezi articolul

Numărul cărților pe care le au acasă elevii a scăzut în ultimul deceniu, iar dicționarele înregistrează cea mai puternică scădere / Crește, în schimb, disponibilitatea literaturii clasice, dar creșterea e doar simbolică în România / Crește și accesul la software educațional, dar cu rezultate departe de potențial – analiză internațională PISA

Elevii cu vârste de 15 ani au mai puține cărți în format fizic, dar accesul la literatură clasică, acasă, este în creștere, potrivit unei noi analize comparative a Organizației pentru…
Vezi articolul

Sondaj Monitor al Minorităţilor 2020: Examenul nediferențiat la Limba română de la BAC, considerat discriminatoriu de 67% dintre adulţii maghiari din Transilvania / Aproape toţi cred că elevii maghiari trebuie să înveţe bine limba română

Peste 90% dintre maghiarii din Transilvania cred că elevii maghiari trebuie să înveţe limba română. 67% dintre adulţii maghiari consideră discriminatoriu faptul că, la Bacalaureat, elevii aparținând minorităților și care…
Vezi articolul

Premierul Ciucă să trimită copii după teza de doctorat membrilor CNATDCU, Agenția Universitară a Francofoniei și Consiliul Rectorilor să-l schimbe pe Cîmpeanu de la conducere – printre cererile din “decalogul” profesorului Preda pentru “un plus de credibilitate a lumii universitare”

Premierul Nicolae Ciucă ar trebui să trimită copii ale tezei sale de doctorat membrilor CNATDCU pentru a o verifica, miniștrii acuzați de fraude universitare ar trebui să fie chemați la…
Vezi articolul