Liderul sindical Marius Nistor, după discuțiile de azi pe legea salarizării: Avem o grilă agreată în 2023-2024 și care trebuie pusă în aplicare. Singurul lucru pe care îl putem accepta este o aplicare etapizată, dacă efortul este atât de mare

Liderul sindical FSE, Marius Nistor, a spus că „singurul lucru pe care îl putem accepta este să fie o aplicare etapizată dacă efortul este atât de mare pentru actualul guvern al României”. El a făcut referire grila agreată în 2023-2024, care e diferită față de cea propusă în prezent. Marius Nistor a făcut declarația azi, la TVR, după consultările de la Cotroceni cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, ministrul Educației și consilierul prezidențial Radu Burnete.

• Amintim, ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat o grilă complet nouă pentru profesori, creșteri salariale din 2028 și dublarea plății cu ora. Indemnizația de dirigenție ar urma să fie între 10% și 20%
•  Aceasta este „ultima săptămână” în care România mai poate adopta legea pentru a îndeplini un jalon din PNRR, spune ministrul Pîslaru care susține că adoptarea legii până la 31 august ar permite României să deblocheze 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Marius Nistor, președinte Federația Sindicatelor „Spiru Haret” a spus marți, după discuțiile de la Cotroceni, că „actualul proiect, actualele grile nu au fost discutate decât la nivelul Ministerului Muncii, Ministerul Educației și, bineînțeles, la nivelul celorlalte ministere bugetare, fără implicarea partenerilor sociali. Ceea ce este cert pentru noi este că avem o grilă care a fost agreată în 2023-2024. Ea trebuie pusă în aplicare. Singurul lucru pe care îl putem accepta este să fie o aplicare etapizată dacă efortul este atât de mare pentru actualul guvern al României.”

Prezent la discuții au fost și Simion Hancescu, președinte FSLI care spune că „nu accceptăm niciun compromis legat de grila de salarizare”.

El explică grilele din 2023-2024, care aveau coeficienți diferiți de salarizare:

„Ceea ce am lucrat în 2024 transformat în raportul 12 la 1 – la 1 la 8, pentru că e vorba de o comprimare a raportului maxim și minim, trebuie să se regăsească în forma finală. Chiar aplicată, eșalonat grila, a rămas să se facă din nou calcul”, a spus Hăncescu.

La rândul său, Anton Hadăr, președinte Federația „Alma Mater” spune că a atras atenția în ultima vreme că „cele 3 miliarde despre care se tot vorbește că ar fi alocate educației, nu se regăsesc, în realitate, că sunt supraestimate cheltuielile. De aici este nemulțumirea noastră și mergem să recalculăm cu Banca Mondială toate cheltuielile care incubă cerințele noastre”, spune Hadăr.

Propunerile ministrului Pîslaru, la întâlnirea de azi de la Cotroceni

Printre măsurile propuse pentru noua lege a salarizării se află o creștere substanțială a salariilor din Educație începând cu 2028, astfel încât să fie pusă în aplicare promisiunea făcută după greva profesorilor din 2023 privind salariul debutantului, aproape dublarea plății cu ora și o indemnizație de dirigenție diferențiată, între 10% și 20%.

Ministrul interimar al Muncii a declarat că discuția decisivă pentru forma grilei din Educație are loc marți dimineață cu reprezentanții sindicatelor.„Cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, cu sindicatele din Educație, pentru că vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesori preuniversitari și universitari”, a spus Dragoș Pîslaru, citat de Digi24.

Salariul profesorului debutant, raportat la salariul mediu brut pe economie – creșterea ar urma să fie aplicată din 2028

Una dintre principalele probleme pe care Guvernul încearcă să le rezolve prin noua lege este promisiunea salarială făcută profesorilor după greva generală din 2023.Atunci, Guvernul și-a asumat prin ordonanță de urgență ca salariul profesorului debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie.

Dragoș Pîslaru spune însă că resursele necesare pentru aplicarea acestei prevederi nu au putut fi asigurate pentru anul 2027, iar varianta analizată acum este ca majorarea să fie acordată începând cu 2028.„Sectorul Educației a avut o grevă în 2023 și s-a promis printr-o ordonanță de urgență că salariul profesorului debutant din învățământul preuniversitar va fi salariul mediu brut pe economie”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, costul măsurii este prea mare pentru bugetul disponibil în 2027.

„În construcția noastră și cu bugetul pe care l-am avut, nu am putut pune pe masă o astfel de alocare pentru că costa prea mult și pentru 2027 nu am avut aceste resurse”, a explicat Pîslaru.

Soluția analizată este aplicarea creșterii din 2028.Ministrul spune că Executivul încearcă astfel să răspundă unor revendicări pe care angajații din Educație le au de mai bine de trei ani și să elimine unul dintre principalele obstacole pentru adoptarea noii legi a salarizării.

Plata cu ora ar urma să fie aproape dublată

O altă modificare importantă anunțată pentru profesori privește plata cu ora. Guvernul discută „o dublare la plata cu ora, aproape”, măsură propusă de Ministerul Educației și deja discutată cu partidele politice.

„Discutăm de o dublare la plata cu ora, aproape. A fost o propunere a Ministerului Educației, pe care am discutat-o deja cu partidele. Acest lucru este un lucru clar”, a declarat ministrul interimar al Muncii.

Modificarea ar avea rolul de a face din nou atractivă plata cu ora și de a permite ocuparea orelor pentru care nu există profesori titulari sau posturi disponibile.

Pîslaru a precizat că măsura nu trebuie prezentată drept un beneficiu suplimentar acordat profesorilor, ci drept o corectare a unei probleme semnalate din sistem.„Este, de fapt, o remediere a situației pe care au reclamat-o și cei din sector”, a spus acesta.

Indemnizația de dirigenție, diferențiată între 10% și 20%

Noua lege a salarizării ar urma să modifice și modul în care este acordată indemnizația de dirigenție. Potrivit ministrului Muncii, este analizată o indemnizație diferențiată, cuprinsă între 10% și 20%. „Mai găsim și indemnizația de dirigenție diferențiată, care se duce între 10 și 20 la sută”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Din declarațiile ministrului nu rezultă, deocamdată, care vor fi criteriile în funcție de care indemnizația va fi stabilită la 10%, 15% sau 20% și nici baza salarială la care vor fi aplicate procentele.

Discuțiile și promisiunea Guvernului din 2023, pentru profesori

În mai 2023, promisiunea primită de sindicatele profesorilor, la întâlnirea de la Guvern era că noua lege a salarizării va fi adoptată de Parlament până la sfârșitul anului 2023:

Un document transmis de sindicate, după negocierile de atunci, prezintă propunerile Guvernului:

„În urma prezentării revendicărilor salariaților din învățământ de către reprezentanții federațiilor sindicale, inclusiv aceea de a se emite o ordonanță de urgență prin care să se acorde o indexare a salariilor care să acopere rata inflației, oferta reprezentanților Puterii, a fost:

1. Emiterea unei ordonanțe de urgență pentru aplicarea integrală a Legii nr. 153/2017 pentru salariații din Anexa VIII la respectiva lege;

2. Cuprinderea în Programul de guvernare, care urmează să se elaboreze în următoarele două săptămâni (ținând cont de faptul că se va schimba Premierul), a următoarelor prevederi:

• Educația, alături de sănătate, să fie domeniu prioritar în ceea ce privește salarizarea.
• Grila de salarizare pentru învățământ se va constitui plecând de la principiul potrivit căruia ,,salariul profesorului debutant va fi egal cu salariul mediu brut pe economie”. La întrebarea noastră dacă se va aplica integral grila de salarizare pentru învățământ într-o singură tranșă, așa cum s-a întâmplat în sănătate după apariția Legii nr. 153/2017, nu am primit un răspuns clar.”